Secretarul de stat american Marco Rubio a anunțat miercuri impunerea de noi sancțiuni împotriva unei înalte oficiale a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, acuzând-o că a condus o „campanie de război politic și economic împotriva Statelor Unite și Israelului”, relatează Politico.

Este vorba despre Francesca Albanese, Raportor Special al ONU pentru drepturile omului în teritoriile palestiniene ocupate, care a criticat în mod repetat ofensiva Israelului în Gaza. Săptămâna trecută, Albanese a cerut ca „directorii și/sau entitățile corporative” care colaborează cu guvernul israelian să fie „investigați și urmăriți penal” de către Curtea Penală Internațională (CPI) pentru presupuse crime de război comise în timpul conflictului cu Hamas.

Într-un raport intitulat „De la o economie a ocupației la o economie a genocidului”, Albanese a identificat 48 de companii – de la producători de armament la instituții financiare – pe care le acuză că profită de pe urma colaborării cu statul israelian.

Într-o declarație oficială, Marco Rubio a calificat demersurile lui Albanese drept „nelegitime și rușinoase”. „Statele Unite vor continua să ia toate măsurile pe care le consideră necesare pentru a răspunde la războiul juridic, pentru a controla și preveni abuzurile și excesele ilegitime ale CPI și pentru a proteja suveranitatea noastră și a aliaților noștri,” a transmis Rubio.

Citiți și 

Curtea Penală Internațională a emis mandat de arestare pe numele lui Benjamin Netanyahu și al fostului ministru al apărării Yoav Gallant pentru ”crime împotriva umanității și crime de război” în Gaza

SUA sancționează patru judecători ai Curții Penale Internaționale pentru investigarea Israelului și acuză instanța de politizare și abuz de putere

Washingtonul condamnă sancțiunile impuse de aliații occidentali la adresa a doi miniștri israelieni acuzați de incitare la violență extremistă împotriva palestinienilor

ONU acuză Israelul de crime de război și „exterminare” în Fâșia Gaza ca parte a unei „campanii concertate pentru a șterge viața palestiniană” din enclavă

UNICEF denunță „războiul împotriva copiilor” din Gaza: Riscă să moară de sete din cauza secetei provocate de om. Negarea a devenit politică

Gaza: Secretarul general al ONU cere o anchetă independentă asupra uciderii a zeci de palestinieni în apropierea unui punct de distribuție a ajutoarelor umanitare

„Statele Unite au condamnat și s-au opus în repetate rânduri activităților părtinitoare și răuvoitoare ale lui Albanese, care o fac de mult timp nepotrivită pentru funcția de Raportor Special. Albanese a exprimat cu nerușinare idei antisemite, și-a manifestat sprijinul pentru terorism și disprețul față de Statele Unite, Israel și Occident. Această părtinire a fost evidentă pe tot parcursul carierei sale, inclusiv prin recomandarea ca CPI, fără o bază legitimă, să emită mandate de arestare împotriva prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu și a fostului ministru al apărării Yoav Gallant. Recent, ea a intensificat aceste eforturi prin trimiterea de scrisori amenințătoare către zeci de entități din întreaga lume, inclusiv mari companii americane din domeniile finanțelor, tehnologiei, apărării, energiei și ospitalității, formulând acuzații extreme și nefondate și recomandând CPI să ancheteze și să urmărească penal aceste companii și pe directorii lor. Nu vom tolera aceste campanii de război politic și economic, care amenință interesele și suveranitatea națională”, se transmite în declarație.

Francesca Albanese, cercetătoare italiană numită în funcție în 2022, a cerut de mai multe ori impunerea de sancțiuni și un embargou asupra armelor destinate Israelului, mai ales după începerea invaziei la scară largă în Fâșia Gaza în octombrie 2023.

În februarie 2024, guvernul israelian i-a interzis accesul în Israel, după ce aceasta a declarat public că „victimele masacrului din 7 octombrie nu au fost ucise din cauza faptului că erau evrei, ci ca reacție la opresiunea israeliană.”

Mai devreme în acest an, Forța Operativă a Departamentului Justiției SUA pentru Combaterea Antisemitismului a cerut oficial Organizației Națiunilor Unite să o demită pe Albanese, invocând „tăcerea și indignarea selectivă” din partea acesteia.

Consiliul ONU pentru Drepturile Omului nu a răspuns deocamdată solicitărilor de comentarii.

Un proiect legislativ bipartizan care prevede sancțiuni economice extinse împotriva Rusiei a câștigat avânt în Senatul SUA, după ce președintele Donald Trump și-a exprimat sprijinul direct pentru inițiativă, informează Politico. Proiectul este susținut de senatorii Lindsey Graham (republican, Carolina de Sud) și Richard Blumenthal (democrat, Connecticut), iar aprobarea sa ar marca un moment important în politica externă americană față de Moscova.

„Ne mișcăm”, a declarat marți senatorul Lindsey Graham, autorul proiectului, adăugând că Trump „mi-a spus că este timpul să acționăm, așa că vom acționa”.

Graham s-a alăturat liderului majorității din Senat, John Thune, și altor senatori republicani care au indicat că o decizie privind calendarul dezbaterii va fi anunțată în cursul acestei săptămâni. Aceasta ar putea deschide calea pentru ca proiectul, blocat de luni de zile, să fie supus votului în plenul Senatului înainte de sfârșitul lunii iulie.

Sprijinul președintelui vine pe fondul frustrării exprimate public de Trump marți, cu privire la refuzul președintelui rus Vladimir Putin de a intra în negocieri de pace cu Ucraina. În acest context, liderul de la Casa Albă a afirmat că analizează „serios” proiectul de lege privind sancțiunile.

Potrivit senatorului Graham, el și colegul său Blumenthal au modificat proiectul pentru a extinde prerogativele președintelui în ceea ce privește aplicarea sancțiunilor, în urma solicitărilor Casei Albe. În forma actualizată, legea permite președintelui să suspende sancțiunile pentru o perioadă inițială de 180 de zile pentru țările care cumpără petrol sau uraniu din Rusia. În plus, este prevăzută o a doua perioadă de suspendare de 180 de zile, care ar necesita însă o aprobare prin vot în Congres.

„Sunt încrezător că președintele este pregătit să acționăm”, a subliniat Graham.

Un purtător de cuvânt al Casei Albe a refuzat să comenteze declarația senatorului, dar a făcut trimitere la remarcile publice ale lui Trump din aceeași zi.

Conform unor surse anonime citate de Politico, proiectul de lege nu va ajunge pe ordinea de zi a Senatului în această săptămână. Cu toate acestea, liderul majorității republicane din Senat, John Thune, a declarat că lucrează îndeaproape cu administrația Trump și cu Camera Reprezentanților pentru stabilirea calendarului.

„Vom avea mai multe de spus despre asta mai târziu în această săptămână”, le-a spus Thune reporterilor, adăugând că există „un mare interes” pentru înaintarea acestui proiect.

Dacă va fi adoptată, legea ar înăspri regimul sancțiunilor americane împotriva Rusiei, într-un moment în care negocierile de pace între Moscova și Kiev rămân în impas. Proiectul reflectă totodată presiunea crescândă din Congres pentru o linie mai dură față de Kremlin, în contextul în care Casa Albă încearcă să mențină echilibrul între diplomație și fermitate.

Cătălin Predoiu, viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Interne, a avut o întrevedere cu Michael Dickerson, însărcinat cu afaceri ad interim în cadrul Ambasadei Statelor Unite ale Americii la București.

Potrivit unui comunicat al MAI, cei doi oficiali au trecut în revistă principalele subiecte aflate în atenție în cadrul cooperării bilaterale, precum și perspectivele consolidării acesteia, cu accent pe securitatea frontierelor, combaterea criminalității organizate transfrontaliere, respectiv a migrației ilegale, acestea fiind câteva dintre temele de maxim interes pentru autoritățile de la Washington și București.

De altfel, în contextul noilor politici de migrație adoptate de SUA, Ministerul Afacerilor Interne amintește că își îndeplinește cu responsabilitate atribuțiile ce îi revin pentru implementarea deciziilor de returnare emise de autoritățile americane în cazul cetățenilor români depistați în situații de ședere ilegală pe teritoriul SUA.

Ministrul Predoiu a subliniat că Statele Unite ale Americii reprezintă principalul partener strategic al României și un aliat de încredere, iar cooperarea cu agențiile de aplicare a legii din SUA se derulează cu rezultate foarte bune.

„Am avut astăzi o nouă întâlnire și o discuție foarte bună cu domnul Michael Dickerson, însărcinat cu afaceri a.i. în cadrul Ambasadei Statelor Unite ale Americii la București, în care am abordat probleme de cooperare în domeniul securitar și economic. Consolidarea parteneriatului cu SUA în aceste sectoare reprezintă o prioritate strategică pentru siguranța națională a României. MAI derulează acțiuni concrete de cooperare cu SUA pentru combaterea crimei organizate, a traficului de droguri și migrației ilegale”, a subliniat Predoiu.

Acesta a amintit că „operaționalizata TCIU (Unitatea de Investigații Criminale Transfrontaliere) funcționează, iar partenerii americani, ca și noi, constată cu mulțumire că aceasta își demonstrează eficiența și utilitatea în combaterea crimei transfrontaliere și a crimei organizate”.

„De asemenea, creșterea investițiilor străine americane în România are un dublu efect: consolidarea economiei naționale, dar și consolidarea nivelului de securitate al țării noastre, pentru că orice investiție directă americană în economia României este pentru noi și o investiție indirectă în nivelul nostru de securitate. Personal, în calitate de ministru de Interne și vicepremier cu atribuții în domeniul siguranței naționale, voi continua să acționez în ambele direcții: consolidarea cooperării securitare cu SUA și atragerea cât mai multor investiții directe americane în economia națională, în conformitate cu decizia de coordonare emisă de Prim-Ministrul pentru activitățile mele de vicepremier”, a conchis vicepremierul Cătălin Predoiu.