ROMÂNIA
Eduard Hellvig afirmă că “România trebuie să fie mai îndrăzneață” în timp ce Europa de Est a devenit “o zonă de competiție geopolitică”: Modelul nostru îi poate inspira și pe alții în viitorul lor democratic
Published
9 months agoon
Fostul director al Serviciului Român de Informații, Eduard Hellvig, lansează “un apel pentru realism și pragmatism din partea României”. Într-un material de opinie publicat pe pagina web personală la data de 18 iulie, la două săptămâni distanță de când s-a retras de la șefia SRI, Hellvig evocă apariția unei noi ere la frontiera civilizației occidentale, subliniind că “pentru prima dată în mult timp, Europa de Est nu este doar o sursă de conflicte, dispute și provocări, ci și mediul care promovează semnele unei noi ere”.
“Este dincolo de evidență faptul că traversăm o fază complicată în istoria noastră, marcată de mai multe crize suprapuse. Ce învățăm din istoria recentă pentru a construi fundamente mai solide pentru viitorul democrației? Traiectoria României în ultimele decenii tumultoase, navigând într-un context regional exploziv, oferă lecții provocatoare pentru regiune, o avertizare pentru Occident, dar și motive de optimism”, susține Eduard Hellvig, ilustrând că Europa de Est este astăzi o “zonă de competiție geopolitică” în care evoluțiile ce intersectează democrația cu regimurile nedemocratice pot modela viitorul, securitatea și prosperitatea lumii civilizate.
În opinia fostului director SRI, influența americană asupra ordinii globale nu se va schimba, Hellvig tratând această aserțiune ca o “veste foarte bună pentru țările democratice din Europa de Est – este influența americană asupra ordinii globale”.
“Reacția anti-vestică, măsurată zilnic prin evaluarea propagandei conduse de stat, se bazează pe subminarea încrederii în valorile vestice, nu pe promovarea unui model alternativ. De asemenea, există o implicare europeană sporită în promovarea democrației liberale în regiunea noastră. Deci, din punctul nostru de vedere, avem în continuare parteneri foarte activi și determinați, precum Germania, Franța sau Regatul Unit, în afară de parteneriatul strategic cu SUA”, subliniază acesta.
Hellvig este de părere și că avantajul uriaș al lumii liberale în această nouă eră, în care confruntarea cu regimurile iliberale este o continuare a bătăliei dintre comunism și anticomunism este reprezentat de “compatibilitatea sa perfectă cu valorile naționale”.
Astfel, în viziunea lui Eduard Hellvig, la trei decenii după eliberarea sa de comunism, Europa de Est este teatrul celor mai mari confruntări și regiunea în care lumea civilizată își testează capacitatea de a se adapta, un spațiu de competiție geopolitică, în care nu doar Occidentul este implicat, ci și actori autoritari din restul lumii precum Rusia, Iran și China.
Potrivit fostului șef al SRI, bătălia nu se duce doar în rândul democrațiilor liberale din regiune, ci și în cadrul țărilor din Balcanii de Vest, Ucrainei și Republicii Moldova, care aspiră la acest statut politic.
Utilizând metafora Zidului din popularul univers fictiv al Game of Thrones, Hellvig susține că România, la fel ca și Polonia, este unul dintre pilonii “Zidului” care protejează Europa și NATO.
“România beneficiază de o poziție privilegiată – pentru prima dată în secole, este de partea corectă a „Zidului”. Din această poziție, poate juca un rol influent în regiune – nu doar în domeniul economic, ci și în cel strategic, militar și cultural”, scrie Hellvig.
El consideră că puterea României stă în cinci exemple, precum stabilitatea internă și coeziunea socială, consolidarea democratică, lipsa exceselor populiste semnificative, proces treptat de consolidare a instituțiilor democratice și dezvoltare economică ca efect natural al acestui context.
“În România, principiile progresiste și credințele împărtășite în zonele urbane foarte dezvoltate coexistă cu o concentrare asupra mândriei locale și naționale în alte zone. Aceste filosofii de viață nu sunt incompatibile; înțelegerea faptului că ele pot face parte armonios din aceeași identitate națională este cheia avansului României. Această perspectivă poate duce la crearea unui model pentru democrațiile din Europa de Est: ancorate în istoria și tradițiile lor și aspirând la idealuri moderne. Timp de mulți ani, paradigma promovării democrației s-a bazat pe un design standard, rece și formal, fără a lua în considerare particularitățile locale, cultura și valorile. În realitate, acestea au fost factorii particulari care au permis anumitor țări să-și consolideze cu succes democrațiile și au determinat altele să eșueze și să revină la abordări iliberale. Dacă România este astăzi un exemplu de tranziție reușită, este tocmai pentru că nu s-au făcut încercări de ștergere a identității locale și naționale – cultură, limbă, credință, tradiții. Ceea ce putem construi în această regiune este o rețea de democrații cu propriul brand, bazate pe valori și principii, care sunt diverse, dar unite prin experiențe istorice comune și inspirate de aceleași valori. O astfel de rețea ar fi inerent robustă și capabilă să absoarbă șocurile și să atenueze amenințările, dar ar necesita o alocare corespunzătoare a resurselor pentru a garanta caracterul ireversibil și durabil al rezilienței sale. Este recomandabilă, așadar, o abordare înțeleaptă, combinând pragmatismul stilului lui Kissinger cu idealismul democratic și tenacitatea Europei de Est”, detaliază Eduard Hellvig.
“Trebuie să fim mai îndrăzneți în afirmarea rezultatelor și progresului nostru, deoarece ceea ce am realizat până acum, navigând într-un context precar menținând totuși un mediu intern echilibrat și stabil, nu este o chestiune de noroc, ci rezultatul strategiei, angajamentului și deciziilor politice ferme. România a construit deja un model propriu, combinând valorile sale istorice (bazate pe o combinație de credințe, populații, atitudini) cu idealismul democratic occidental. Acest model trebuie să fie mai bine recunoscut – de noi și de alții – deoarece poate promova creștere, stabilitate și armonie și poate inspira pe alții în traiectoriile lor către un viitor democratic”, conchide fostul șef al Serviciului Român de Informații.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
Klaus Iohannis îl decorează pe Eduard Hellvig, după retragerea din fruntea SRI: Mandatul său a marcat restaurarea credibilității și modernizarea instituției
Eduard Hellvig renunță la șefia SRI: Un mandat limitat pentru un director de servicii este un “gest de sănătate democratică”. Obiectivele profesionale au fost îndeplinite
Klaus Iohannis participă marți la o ședință SRI de evaluare a măsurilor de securitate adoptate în contextul războiului Rusiei în Ucraina
Directorul SRI, vizită în SUA: Hellvig a discutat cu șefii CIA și DNI despre contracararea agresiunilor care amenință securitatea regională
Directorul SRI, primit la Chișinău de Maia Sandu. Cei doi oficiali au discutat despre nivelul sporit al riscurilor de securitate și reforma sectorului național de securitate al R. Moldova
Directorul SRI a prezentat Comisiei Parlamentare de Control analiza de securitate a crizei din Ucraina: Atacurile cibernetice și activitățile de spionaj s-au intensificat
NATO
Turcia confirmă că îl susține pe Mark Rutte în competiția pentru poziția de secretar general al NATO
Published
10 hours agoon
April 29, 2024Turcia îl susţine pe premierul olandez Mark Rutte pentru a-i succeda lui Jens Stoltenberg în postul de secretar general al NATO, a declarat luni pentru AFP purtătorul de cuvânt al Ministerului turc de Externe.
“Am anunţat-o astăzi la Bruxelles”, unde se află sediul NATO, a declarat purtătorul de cuvânt al MAE turc, la trei zile după o întâlnire la Istanbul între preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, şi premierul olandez Mark Rutte.
Erdogan nu a dezvăluit atunci opţiunea Turciei, dar a subliniat că decizia sa se va baza pe “raţiune” şi i-a urat, zâmbind, lui Rutte succes în “noua sa călătorie”.
Mark Rutte, în vârstă de 57 de ani, este considerat marele favorit pentru a prelua postul de secretar general al NATO, în faţa preşedintelui român Klaus Iohannis, notează AFP, potrivit Agerpres.
Şeful în exerciţiu al guvernului olandez este pentru moment cel mai bine plasat pentru a îl înlocui pe norvegianul Jens Stoltenberg în fruntea Alianţei Nord-Atlantice.
SUA, Marea Britanie, Franța și Germania și-au anunțat susținerea pentru Mark Rutte. Totodată, înainte de reuniunea miniștrilor de externe din NATO din luna aprilie, ambasadoarea SUA la Alianță, Julianne Smith, a precizat că Statele Unite au un “respect profund pentru prietenul” Klaus Iohannis, dar au reafirmat “susținerea deplină” pentru Rutte.
Ungaria a anunţat însă că nu îl va sprijini pe Rutte, care a deplâns declinul respectării principiilor democratice sub regimul premierului Viktor Orban.
Succesorul lui Jens Stoltenberg la șefia Alianței ar trebui anunțat la summitul aniversar al NATO de la Washington, din perioada 9-11 iulie. În acest sens, o nouă reuniune politică importantă este anunțată a fi reuniunea informală a miniștrilor de externe din NATO de la Praga, din perioada 30-31 mai.
Președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 12 martie că a decis să intre în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, evocând momentul important al marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pilonul de stabilitate și securitate reprezentat de România pe flancul estic prin alocarea a 2% și a 2,5% din PIB pentru apărare, sprijinul pentru Ucraina, dar și contribuție valoroasă a Europei de Est în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO.
ROMÂNIA
Bruxelles-ul a aprobat ajutorul de stat acordat transportatorului aerian TAROM pentru restabilirea viabilității pe termen lung a companiei
Published
12 hours agoon
April 29, 2024Comisia Europeană a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, planurile României de a acorda transportatorului aerian național deținut de stat, TAROM, un ajutor de restructurare în valoare de până la 95,3 milioane de euro (473,69 milioane de lei), a anunțat Bruxelles-ul luni, 29 aprilie.
Măsura va permite companiei să își restabilească viabilitatea pe termen lung, reducând în același timp la minimum denaturările concurenței.
Ajutorul de restructurare
La 28 mai 2021, România a notificat Comisiei un plan de restructurare a companiei TAROM. Planul de restructurare stabilește un pachet de măsuri de raționalizare a operațiunilor TAROM, de reînnoire a flotei sale învechite și de reducere a costurilor.
În iulie 2021, Comisia a deschis o investigație aprofundată pentru a evalua dacă măsurile de restructurare adoptate de România în favoarea TAROM ar fi în concordanță cu normele UE privind ajutoarele de stat. În cursul investigației aprofundate, România a actualizat planul de restructurare pentru a răspunde preocupărilor exprimate în decizia de inițiere a procedurii.
În prezent, măsurile de restructurare notificate includ următoarele: (i) anularea unei datorii în valoare de aproximativ 49,53 milioane de euro (246,19 milioane de lei) corespunzătoare valorii ajutorului pentru salvare, aprobat de Comisie în februarie 2020, plus dobânzile aferente; și (ii) o injecție de capital de aproximativ 45,77 milioane de euro (227,50 milioane de lei).
Evaluarea Comisiei
Comisia a evaluat măsurile în temeiul Orientărilor sale pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate („Orientările privind salvarea și restructurarea”). A constatat, în special, următoarele aspecte.
- Ajutorul contribuie la obiectivul de interes comun de a asigura conectivitatea regională pentru cetățenii și întreprinderile din România, permițând TAROM să își restabilească viabilitatea prin punerea în aplicare a planului său de restructurare.
- Măsurile de restructurare abordează problemele care au cauzat dificultățile financiare ale TAROM, mai ales prin reînnoirea flotei sale învechite și prin reducerea costurilor.
- Măsurile sunt proporționale, deoarece TAROM aduce o contribuție proprie semnificativă de aproximativ 77,66 milioane EUR (381,12 milioane RON) sub formă de venituri din vânzarea de aeronave și dintr-un contract de leasing financiar încheiat în condițiile pieței.
- Ajutorul este însoțit de garanții pentru a limita denaturarea concurenței pe piața unică. Printre acestea se numără (i) reducerea numărului de rute pe care TAROM operează, precum și a numărului de aeronave și (ii) menținerea unei astfel de capacități reduse, limitând astfel prezența sa pe piață pe întreaga durată a perioadei de restructurare (și anume până la 31 decembrie 2026).
Pe această bază, Comisia a concluzionat că măsurile aplicate de România respectă normele UE privind ajutoarele de stat.
ROMÂNIA
Marcel Ciolacu: Vom menține ritmul alert al investițiilor atât pentru a finaliza cât mai repede proiectele pe care cetățenii le așteaptă, dar și pentru a utiliza cât mai eficient resursele
Published
15 hours agoon
April 29, 2024Premierul Marcel Ciolacu a analizat situația implementării investițiilor publice cu miniștrii care au în portofoliu cele mai mari proiecte, în cadrul unei ședințe de lucru care a avut loc luni, 29 aprilie, la Palatul Victoria.
„Pentru acest an avem cel mai mare volum de investiții alocat din fonduri naționale și europene. Datele pe primul trimestru al anului arată o creștere cu 70% a execuției cheltuielilor pentru investiții comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Vom menține ritmul alert al investițiilor atât pentru a finaliza cât mai repede proiectele pe care cetățenii le așteaptă în mod firesc – infrastructură de transport, medicală, de educație, investițiile din sectorul energiei și digitalizării – dar și pentru a utiliza cât mai eficient resursele”, a afirmat prim-ministrul Marcel Ciolacu.
Potrivit execuției bugetare până la 31 martie 2024, cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 22,50 miliarde lei, fiind de 1,7 ori mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 13,16 miliarde lei.
La întâlnirea de la Palatul Victoria au participat, alături de șeful Executivului, vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Adrian Veștea, reprezentanți ai Ministerului Transporturilor și Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere.
Concrete & Design Solutions
Ursula von der Leyen, invitată de Macron la o reuniune trilaterală la Paris cu Xi Jinping, la prima vizită a președintelui chinez în Europa după cinci ani
“R. Moldova este pe o cale istorică spre UE”: Charles Michel și Maia Sandu au discutat despre lansarea oficială a negocierilor de aderare
20 de ani de la marea extindere a UE: “Orice proiect democratic este, prin natura sa, muritor”, atenționează șeful Consiliului European într-o reacție la discursul lui Macron
Turcia confirmă că îl susține pe Mark Rutte în competiția pentru poziția de secretar general al NATO
Antony Blinken speră că Hamas va accepta propunerea ”extraordinar de generoasă din partea Israelului” privind o încetare a focului în Gaza
Bruxelles-ul a aprobat ajutorul de stat acordat transportatorului aerian TAROM pentru restabilirea viabilității pe termen lung a companiei
Consiliul UE adoptă Actul privind infrastructura gigabit care asigură implementarea mai rapidă a rețelelor de mare viteză în UE
Stoltenberg a discutat cu Zelenski la Kiev: Ucraina se află pe o „cale ireversibilă” către NATO, iar sprijinul va continua
Premierul spaniol Pedro Sanchez rămâne în funcție: Voi continua în fruntea guvernului cu și mai multă forță
Marcel Ciolacu: Vom menține ritmul alert al investițiilor atât pentru a finaliza cât mai repede proiectele pe care cetățenii le așteaptă, dar și pentru a utiliza cât mai eficient resursele
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Stoltenberg a discutat cu Zelenski la Kiev: Ucraina se află pe o „cale ireversibilă” către NATO, iar sprijinul va continua
VIDEO Parlamentul European a lansat clipul pentru alegerile europene, cu un mesaj de la o generație la alta: “Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine”
Joe Biden a promulgat ajutorul de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, iar primele livrări de muniții se reiau imediat: “Nu ne înclinăm în fața lui Putin. Iată ce înseamnă să fii o superputere mondială”
20 de ani de la “cel mai mare val de extindere a UE”, marcați în Parlamentul European cu gândul la aderarea Ucrainei și R. Moldova: O victorie a lui Putin ar schimba harta și cursul istoriei europene
Ministrul Finanțelor, concluzii după participarea la reuniunile de primăvară ale BM şi FMI: România va avea parte de sprijin pentru consolidarea fiscală și creșterea investițiilor în infrastructură
Premierul Marcel Ciolacu anunță că ”proiectul de lege privind adoptarea salariului minim european în România” este în lucru la Ministerul Muncii: Păstrarea forţei de muncă în ţară, o prioritate
Klaus Iohannis și Yoon Suk Yeol au adoptat, la Seul, Declarația pentru consolidarea Parteneriatului Strategic România – Coreea de Sud, cu accent pe apărare, energie și investiții
Șeful diplomației UE face apel la statele membre să furnizeze și interceptoare Ucrainei pe lângă muniția esențială pe câmpul de luptă
În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră
Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați
Trending
- NATO5 days ago
Șeful Pentagonului, discuție telefonică cu ministrul român al apărării după ce Biden a aprobat ajutorul pentru Ucraina. Susținerea Kievului împotriva agresiunii Rusiei, principala temă a convorbirii
- POLITICĂ5 days ago
Sondaj INSCOP alegeri locale: PSD – 28,4%, PNL – 26,7%, AUR – 14,4%. Echilibru de forțe în interiorul coaliției de guvernare, cu social-democrații în scădere (2%) și liberalii în creștere (1%)
- U.E.5 days ago
“Sorbona 2.0”: Avertizând că “Europa noastră poate muri” în fața concurenței globale, Macron face apel la o strategie de apărare credibilă fără a fi “vasala” SUA
- ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE5 days ago
Bogdan Ivan, negocieri cu Comitetul OCDE de Politici în Știință și Tehnologie de la Paris: Cel mai mare avantaj competitiv îl reprezintă mințile geniale ale românilor
- ROMÂNIA5 days ago
Marcel Ciolacu și comisarul european pentru Parteneriate Internaționale, discuție despre proiectele de conectivitate ale României la Marea Neagră în cadrul strategiei Global Gateway