Connect with us

INTERNAȚIONAL

Efectele strategice ale prezenței administrației Trump în Polonia: SUA anunță suplimentarea forțelor militare pe teritoriul acestui stat aliat, iar Varșovia achiziționează lansatoare de rachete HIMARS

Published

on

Statele Unite intenționează să își suplimenteze prezența militară în Polonia pe lângă contingentul actual de 4.000 de soldați pe care îi desfășoară pe teritoriul acestui stat aliat și partener strategic și unde asigură și rolul de națiune cadru care conduce batalionul NATO amplasat în această țară.

Anunțul a fost făcut de ambasadoarea SUA la Varșovia, în contextul în care în capitala Poloniei se află atât vicepreședintele Mike Pence, cât și secretarul Mike Pompeo, care participă la o conferință dedicată păcii și securității în Orientul Mijlociu, un eveniment ministerial la nivel înalt găzduit de Polonia și co-organizat împreună cu SUA.

Creşterea efectivelor militare ”va fi semnificativă”, de ordinul mai multor sute, a indicat ambasadoarea Georgette Mosbacher în Financial Times, înainte de începerea conferinței, scrie Agerpres.

De altfel, organizarea unei conferințe ministeriale la nivel înalt dedicată problematicii păcii și securității în Orientul Mijlociu reprezintă debutul unei ”noi ere de solidaritate” între Statele Unite și Polonia, au afirmat șefii diplomațiilor americană și polonă, Mike Pompeo și Jacek Czaputowicz, într-un editorial comun semnat pentru CNN.

De asemenea, conferința de la Varșovia constituie și un nou efort capitalizat de către Polonia în direcția parteneriatului său strategic cu SUA.

Aceste eforturi au fost consemnate prin prezența lui Donald Trump la Summitul celor Trei Mări de la Varșovia din 2017, acordurile cu SUA privind importul de gaz natural lichefiat, poziția comună a Varșoviei și Washington-ului față de riscurile pe care le implică pentru securitatea europeană construcția conductei Nord Stream între Rusia și Germania, dar și negocierile în materie militară, între care propunerea Poloniei de a găzdui o prezență americană permanentă sub numele unei baze ”Fort Trump” și achizițiile de sisteme de rachete americane Patriot și HIMARS. 

Polonia achiziționează rachete HIMARS. Vicepreședintele Mike Pence, prezent la ceremonia de semnare

În acest sens, prezența vicepreşedintelui american Mike Pence la Varșovia este justificată prin faptul că acesta şi preşedintele polonez Andrzej Duda vor semna un contract ce prevede achiziţionarea de către Varşovia a unor lansatoare de rachete HIMARS în valoare de 414 milioane de dolari.

Reamintim că sistemul de rachete de artilerie cu înaltă mobilitate (M142 HIMARS) este fabricat de compania americană Lockheed Martin şi a fost achiziţionat şi de RomâniaSistemul de rachete HIMARS reprezintă un vârf de tehnologie pe plan mondial, fiind unul dintre cele mai fiabile sisteme de acest tip testate în luptă, fiind utilizat, printre alții, de Forțele Terestre și de Corpul de Infanterie Marină ale SUA.

Acordul dintre Varșovia și Washington în privința rachetelor HIMARS este cea de-a doua astfel de înțelegere bilaterală în care Polonia cumpără dotări militare cu cele pe care și România și-a asumat ca parte a programului de înzestrare. Anul trecut, Statele Unite și Polonia au semnat acordul prin care Varșovia va achiziționa sistemul de apărare antirachetă Patriot, devenind a 15-a țară din lume care va fi dotată cu acest sistem defensiv, la câteva luni distanță după ce și România a semnat contractul de achiziție pentru sistemele de rachete sol-aer cu bătaie mare Patriot.

Pe radarul relației strategice Varșovia – Washington se află și propunerea bazei militare ”Fort Trump”

Totodată, reamintim și faptul că președintele Andrzej Duda s-a deplasat anul trecut de la summitul Inițiativei celor Trei Mări de la București la Washington pentru a-i propune lui Donald Trump planul Poloniei de a oferi 2 miliarde de dolari în schimbul găzduirii unei prezențe americane permanente pe teritoriul său, o propunere de bază militară denumită simbolic ”Fort Trump”.

La nivelul NATO, SUA conduce grupul de luptă al Alianței Nord-Atlantice găzduit de Polonia, în timp ce statul polonez găzduiește pe teritoriul său și facilitatea de la Redzikowo, componentă a sistemului antibalistic Aegis Ashore al NATO, preconizat a fi operațională în 2020.

Mai mult, reamintim că în luna noiembrie a anului trecut, Varșovia și Washington au semnat un acord pe termen lung pentru furnizarea de gaz natural lichefiat, inclusiv cu scopul de a contrabalansa monopolul Rusiei în Europa. În același registru, reamintim că Polonia a încercat să oprească construcția gazoductuui Nord Stream 2 în cadrul negocierilor privind noua directivă europeană a gazelor, compromis negociat sub auspiciile președinției române a Consiliului UE și încheiat marți seară la Strasbourg cu un un acord preliminar între instituțiile UE.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

SUA ar putea avea în premieră o femeie vicepreședinte: Senatoarea Kamara Harris, nominalizată de Joe Biden drept candidat la funcția de vicepreședinte

Published

on

© Kamala Harris/ Facebook

Candidatul democrat la președinția SUA, Joe Biden, a ales-o pe senatoarea din California Kamala Harris pentru a fi viitoarea vicepreședintă a Statelor Unite în cazul în care Biden va câștiga scrutinul prezidențial din 3 noiembrie în fața lui Donald Trump, relatează agențiile internaționale de presă

Senatoarea democrată este prima femeie afro-americancă din istorie nominalizată la funcția de vicepreședinte al SUA de unul dintre cele două mari partide. De altfel, dacă fostul vicepreședinte Joe Biden va câștiga alegerile prezidențiale, Kamala Harris va deveni prima femeie vicepreședinte din istoria SUA.

“Am deosebita onoare de a anunța că am ales-o pe Kamala Harris, un luptător neînfricat pentru oamenii de rând și unul dintre cei mai buni funcționari publici din țară – în calitate de vicepreședinte”, a scris Biden, pe Twitter.

 

Decizia lui Biden a urmat unui proces de căutare unui candidat care ar putea aduce voturi importante democraților într-un an electoral sălbatic și imprevizibil, care are loc pe fondul unei pandemii globale și a unor diviziuni interne puternice din cauza rasismului.

Această decizie este așteptată să aibă un impact major, nu numai pentru perspectivele politice imediate ale democraților, ci și pentru viitorul partidului.

Biden, în vârstă de 77 de ani, s-a prezentat drept un “candidat de tranziție”, care ar servi drept „punte” către o nouă generație de lideri, alimentând speculațiile că, în cazul în care ar fi ales, el va fi un președinte cu un mandat, amintește The Guardian. Coechipierul său va fi considerat potențialul succesor al lui Biden și persoana care ar putea deveni prima femeie președintă a națiunii.

Doar două femei au fost nominalizate anterior pentru vicepreședinție de către un partid politic major și niciuna nu a avut succes, : Sarah Palin, guvernatorul statului Alaska, în anul 2008, și Geraldine Ferraro, membră a Camerei Reprezentanților, în 1984.

Kamala Harris, 55 de ani, este de profesie avocat și a devenit senator în anul 2017. În calitate de membru al Partidului Democrat, Harris este a doua femeie afro-americancă și prima americancă cu origini sud-asiatice care face parte din Senatul SUA.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

OMS nu garantează siguranța administrării vaccinului dezvoltat de Rusia împotriva COVID-19

Published

on

© OncoGen/ Facebook

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) nu poate garanta siguranța administrării pe scară largă a vaccinului împotriva noului coronavirus dezvoltat în Rusia până când acesta nu va fi evaluat conform standardelor stabilite de organizație, informează EFE și Reuters, preluat de Agerpres

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că un vaccin dezvoltat local pentru Covid-19 a primit aprobarea după mai puțin de două luni de teste clinice pe oameni, precizând, de asemenea, că fiicei sale i-a fost deja administrat. Oficialii ruși au transmis că plănuiesc să înceapă vaccinarea în masă în octombrie.

În acest context, experții și-au exprimat îngrijorarea cu privire la viteza cu care Rusia a ajuns la obținerea unui vaccin, sugerând că cercetătorii ar putea „să o fi luat pe scurtături” care pot pune în pericol sănătatea oamenilor. 

Astfel, pe fondul temerii că siguranța acestora ar fi putut fi compromisă, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a cerut Rusiei săptămâna trecută să urmeze orientările internaționale pentru producerea unui vaccin împotriva Covid-19. De asemenea, marți, OMS a declarat că a purtat discuții cu autoritățile ruse despre efectuarea unei evaluări a vaccinului.

„Accelerarea progreselor nu trebuie să însemne compromisuri faţă de siguranţă”, a declarat după anunţul preşedintelui rus purtătorul de cuvânt al OMS, Tarik Jasarevic. „Suntem în contact cu autorităţile sanitare ruse şi avem discuţii cu privire la posibila precalificare OMS a vaccinului, dar, din nou, precalificarea oricărui vaccin include analiza şi evaluarea riguroasă a datelor obligatorii privind siguranţa şi eficacitatea”, a explicat el.

În prezent, vaccinul rus nu este pe lista OMS printre cele șase vaccinuri care au ajuns la studiile clinice din faza a treia, care implică testări mai răspândite pe oameni.

Peste 100 de vaccinuri din întreaga lume sunt în curs de dezvoltare, unele dintre acestea fiind testate pe oameni în studiile clinice. În ciuda progresului rapid, majoritatea experților consideră că niciun vaccin nu poate deveni disponibil pe scară largă până la mijlocul anului 2021.

Dintre aceste şase, trei sunt dezvoltate de laboratoare chineze, două sunt americane (cele ale companiilor Pfizer şi Moderna) şi cel de-al şaselea este dezvoltat de AstraZeneca în colaborare cu Universitatea Oxford.

Potrivit directorului fondului suveran rus RDIF implicat în proiect, Kirill Dmitriev, peste 20 de ţări au precomandat circa un miliard de doze din acest vaccin, care pentru pieţele externe va avea denumirea ”Sputnik V”, nume ce aminteşte de primul satelit lansat pe orbită, şi începutul producţiei industriale este preconizat pentru luna septembrie.

Continue Reading

ONU

Mesajul MAE de Ziua Internațională ONU a Tineretului: Întărirea rolului tinerilor în societate, prioritatea activității diplomatice a României în cadrul ONU

Published

on

Ministerul Afacerilor Externe salută aniversarea, la data de 12 august, a Zilei Internaţionale ONU a Tineretului, dedicată tinerilor ca parteneri esenţiali pentru schimbare.

Ziua Internaţională ONU a Tineretului reprezintă o oportunitate de conştientizare a provocărilor cu care se confruntă tinerii din întreaga lume, se arată într-un comunicat al MAE transmis, marţi, Calea Europeană.

Tema din acest an a zilei aniversare “Angajamentul Tinerilor pentru Acţiune Globală” (“Youth Engagement for Global Action”) urmăreşte identificarea modalităţilor prin care favorizarea implicării tinerilor la nivel local, naţional şi global contribuie la consolidarea proceselor şi instituţiilor multilaterale.

“Una dintre priorităţile activităţii diplomatice a României în cadrul ONU o constituie întărirea rolului tinerilor în cadrul societăţii şi sprijinirea acestora să devină vectori ai schimbării, iar una dintre priorităţile preşedinţiei actuale a României la Comunitatea Democraţiilor vizează întărirea rolului tinerilor în procesele democratice”, precizează sursa citată, reamintind că, în acest sens, sub egida preşedinţiei române, în perioada 23 – 24 iulie 2020, s-a desfăşurat Forumul Tinerilor din cadrul Comunităţii Democraţiilor, cu tema Interconectarea tinerilor lideri din ţările democratice.

Un alt element de substanţă prin care MAE susţine interesele şi obiectivele tineretului la nivel internaţional îl reprezintă “Programul Delegat de Tineret la ONU”, care a debutat în România în 2006, sub egida Ministerului Afacerilor Externe şi a Ministerului Tineretului şi Sportului, ţara noastră fiind unul dintre cele aproximativ 30 de state membre ONU care susţin această iniţiativă. Scopul programului este de a antrena tinerii cu potenţial, cu vârste între 18 – 25 ani, în activitatea celui mai mare for decizional global şi de a-i mobiliza în activităţile de tineret din ţară.

Programul urmăreşte reprezentarea publică a intereselor tinerilor români la nivel internaţional.

Tot pe linia angajării problematicii tineretului se numără încheierea, de către MAE român, a unui Protocol de colaborare cu Asociaţia Tineretul ONU din România, care a fost înfiinţată în 2009. Aceasta numără 60 de membri în Bucureşti şi 150 la nivel naţional şi promovează valorile şi activităţile ONU în rândul tinerilor români, fiind membră a Reţelei Asociaţia Tineretului ONU. În perioada 2009 – 2020, MAE şi Asociaţia Tineretul ONU din România au realizat o serie de acţiuni în cooperare, proiectul cel mai consistent constând în organizarea conferinţelor anuale Bucharest International Student Model United Nations / BISMUN, se mai arată în comunicat.


Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a desemnat, în 1999, data de 12 august în vederea marcării Zilei Internaţionale a Tineretului, prin Rezoluţia 54/120, ca urmare a recomandării Conferinţei Mondiale a Miniştrilor responsabili pentru Tineret de la Lisabona (8-12 august 1998). Fiecare ediţie a Zilei Internaţionale a Tineretului are o temă distinctă, având menirea să readucă problemele tineretului în atenţia comunităţii internaţionale şi să sublinieze potenţialul tinerilor în societate.

România are o lungă tradiţie de susţinere a problematicii tineretului la nivelul Organizaţiei Naţiunilor Unite. Cu peste patru decenii în urmă, România a avut iniţiativa de a promova, în cadrul ONU, proclamarea Anului Internaţional al Tineretului. După trei ani de deliberări, Adunarea Generală ONU a decis, la data de 17 decembrie 1979, prin intermediul Rezoluţiei 34/151, să desemneze anul 1985 drept Anul Internaţional al Tineretului, considerând că “aceasta reprezintă o ocazie semnificativă de a atrage atenţia asupra situaţiei, nevoilor şi aspiraţiilor tineretului”

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending