Connect with us

INTERNAȚIONAL

Efectele strategice ale prezenței administrației Trump în Polonia: SUA anunță suplimentarea forțelor militare pe teritoriul acestui stat aliat, iar Varșovia achiziționează lansatoare de rachete HIMARS

Published

on

Statele Unite intenționează să își suplimenteze prezența militară în Polonia pe lângă contingentul actual de 4.000 de soldați pe care îi desfășoară pe teritoriul acestui stat aliat și partener strategic și unde asigură și rolul de națiune cadru care conduce batalionul NATO amplasat în această țară.

Anunțul a fost făcut de ambasadoarea SUA la Varșovia, în contextul în care în capitala Poloniei se află atât vicepreședintele Mike Pence, cât și secretarul Mike Pompeo, care participă la o conferință dedicată păcii și securității în Orientul Mijlociu, un eveniment ministerial la nivel înalt găzduit de Polonia și co-organizat împreună cu SUA.

Creşterea efectivelor militare ”va fi semnificativă”, de ordinul mai multor sute, a indicat ambasadoarea Georgette Mosbacher în Financial Times, înainte de începerea conferinței, scrie Agerpres.

De altfel, organizarea unei conferințe ministeriale la nivel înalt dedicată problematicii păcii și securității în Orientul Mijlociu reprezintă debutul unei ”noi ere de solidaritate” între Statele Unite și Polonia, au afirmat șefii diplomațiilor americană și polonă, Mike Pompeo și Jacek Czaputowicz, într-un editorial comun semnat pentru CNN.

De asemenea, conferința de la Varșovia constituie și un nou efort capitalizat de către Polonia în direcția parteneriatului său strategic cu SUA.

Aceste eforturi au fost consemnate prin prezența lui Donald Trump la Summitul celor Trei Mări de la Varșovia din 2017, acordurile cu SUA privind importul de gaz natural lichefiat, poziția comună a Varșoviei și Washington-ului față de riscurile pe care le implică pentru securitatea europeană construcția conductei Nord Stream între Rusia și Germania, dar și negocierile în materie militară, între care propunerea Poloniei de a găzdui o prezență americană permanentă sub numele unei baze ”Fort Trump” și achizițiile de sisteme de rachete americane Patriot și HIMARS. 

Polonia achiziționează rachete HIMARS. Vicepreședintele Mike Pence, prezent la ceremonia de semnare

În acest sens, prezența vicepreşedintelui american Mike Pence la Varșovia este justificată prin faptul că acesta şi preşedintele polonez Andrzej Duda vor semna un contract ce prevede achiziţionarea de către Varşovia a unor lansatoare de rachete HIMARS în valoare de 414 milioane de dolari.

Reamintim că sistemul de rachete de artilerie cu înaltă mobilitate (M142 HIMARS) este fabricat de compania americană Lockheed Martin şi a fost achiziţionat şi de RomâniaSistemul de rachete HIMARS reprezintă un vârf de tehnologie pe plan mondial, fiind unul dintre cele mai fiabile sisteme de acest tip testate în luptă, fiind utilizat, printre alții, de Forțele Terestre și de Corpul de Infanterie Marină ale SUA.

Acordul dintre Varșovia și Washington în privința rachetelor HIMARS este cea de-a doua astfel de înțelegere bilaterală în care Polonia cumpără dotări militare cu cele pe care și România și-a asumat ca parte a programului de înzestrare. Anul trecut, Statele Unite și Polonia au semnat acordul prin care Varșovia va achiziționa sistemul de apărare antirachetă Patriot, devenind a 15-a țară din lume care va fi dotată cu acest sistem defensiv, la câteva luni distanță după ce și România a semnat contractul de achiziție pentru sistemele de rachete sol-aer cu bătaie mare Patriot.

Pe radarul relației strategice Varșovia – Washington se află și propunerea bazei militare ”Fort Trump”

Totodată, reamintim și faptul că președintele Andrzej Duda s-a deplasat anul trecut de la summitul Inițiativei celor Trei Mări de la București la Washington pentru a-i propune lui Donald Trump planul Poloniei de a oferi 2 miliarde de dolari în schimbul găzduirii unei prezențe americane permanente pe teritoriul său, o propunere de bază militară denumită simbolic ”Fort Trump”.

La nivelul NATO, SUA conduce grupul de luptă al Alianței Nord-Atlantice găzduit de Polonia, în timp ce statul polonez găzduiește pe teritoriul său și facilitatea de la Redzikowo, componentă a sistemului antibalistic Aegis Ashore al NATO, preconizat a fi operațională în 2020.

Mai mult, reamintim că în luna noiembrie a anului trecut, Varșovia și Washington au semnat un acord pe termen lung pentru furnizarea de gaz natural lichefiat, inclusiv cu scopul de a contrabalansa monopolul Rusiei în Europa. În același registru, reamintim că Polonia a încercat să oprească construcția gazoductuui Nord Stream 2 în cadrul negocierilor privind noua directivă europeană a gazelor, compromis negociat sub auspiciile președinției române a Consiliului UE și încheiat marți seară la Strasbourg cu un un acord preliminar între instituțiile UE.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Președintele Serbiei: Aderarea la UE, obiectivul nostru strategic. Sunt sătul să primesc lecții de la europenii care se văd cu Xi Jinping și cu Vladimir Putin mai des decât mine

Published

on

© World Economic Forum/ Flickr

Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, afirmă că s-a săturat să primească lecții de la liderii europeni privind relațiile strânse pe care le are cu Rusia și China, insistând că Belgradul rămâne fidel dorinței de aderare la Uniunea Europeană, în pofida amânărilor acestui proces.

Într-un interviu acordat pentru Euronews la Forumul Economic Mondial de la Davos, liderul sârb, aflat la putere din 2017, a spus că Serbia este în continuare pe drumul aderării eruopene, dar că relațiile cu Rusia și China sunt în beneficiul cetățenilor sârbi și că nu va renunța la ele nici după aderare.

Întotdeauna îi spun lui Putin- și nu fac un secret din asta, așa cum procedează alți politicieni din Uniunea Europeană, pentru că atunci când îl văd pe Putin uită de unde vin – îi spun că suntem pe calea spre aderare la UE, acesta este obiectivul nostru strategic (…)  Ca să fiu sincer, sunt sătul să primesc lecții de la toți ceilalți despre cooperarea noastră cu China, Rusia, după care îi văd pe toți ceilalți cum se întâlnesc cu Xi Jinping și cu Putin chiar mai des decât o fac eu. Facem tot ce este mai bine pentru cetățenii noștri“, a mai declarat el, pentru Euronews.

Deși nu a nominalizat niciun lider european, Vučić are probabil în vedere cordialitatea manifestată de președintele francez, Emmanuel Macron, pentru destinderea relațiilor cu Rusia sau vizitele sale cu tentă economică în China, precum și abordări similare din partea cancelarului german Angela Merkel.

Belgradul continuă o apropiere în relațiile cu Rusia și cu China, aplicând o politică în care își afirmă dezideratul de a adera la UE, dar și continuarea și aprofundarea cooperării cu Moscova și Beijing. Anul trecut, președintele Aleksandar Vucic și ambasadorul Chinei la Belgrad au participat la inaugurarea primei autostrăzi construită de chinezi în Europa, care a fost deschisă traficului. Tot atunci, Ministerul Apărării din Serbia a dat de înțeles că Beijingul va dota Armata Serbiei cu drone înarmate.

În egală măsură, premierul sârb Ana Brnabic a semnat tot anul trecut, în luna octombrie, un acord comercial între Serbia și Uniunea Economică Eurasiatică, controlată de Rusia.

Serbia, stat candidat din anul 2014 pentru aderarea la UE, este singura țară din Balcanii de Vest unde cetățenii au mai multă încredere în propriu guvern decât în Uniunea Europeană.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

OMS va stabili de urgență dacă virusul ucigaș din China reprezintă o problemă de sănătate mondială

Published

on

© European Union, 2014

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a înființat o comisie de urgență care se va reuni miercuri pentru a stabili dacă virusul ucigaș apărut în China costituie o criză de sănătate publică de interes internațional, relatează Digi24.

De asemenea, comisia are rol de consiliere a directorul general Tedros Adhanom Ghebreyesus cu privire la modul de gestionare a epidemiei.

Declararea unei crize de sănătate publică de interes internațional permite directorului general OMS să emită recomandări altor țări, de tipul necesității de a-și închide frontierele sau de a restricționa comerțul cu o țară aflată în mijlocul epidemiei. Este puțin probabil ca astfel de măsuri să oprească răspândirea bolii sau să impulsioneze țările să gestioneze cu eficacitate focarele apărute. Astfel, recomandările OMS rămân simple recomandări, pentru că organizația nu are autoritatea de a cere țărilor să-i respecte directivele. 

În prezent, există două astfel de crize de sănătate publică de interes internațional în curs de desfășurare – focarul de Ebola din Republica Democrată Congo și perpetuarea poliomielitei, împotriva căreia se poartă de multă vreme o luptă pentru eradicare.

În ceea ce privește virusul apărut în China, oficialii chinezi au confirmat luni că virusul poate fi transmis de la o persoană la alta, după ce primele efecte ale acestuia au fost identificate pentru prima dată la sfârșitul anului trecut, în orașul Wuhan, cu 11 milioane de locuitori. De atunci, infecția s-a răspândit în alte orașe din China, inclusiv în capitala Beijing, în Coreea de Sud, Thailanda și Japonia, iar un prim caz a fost confirmat marți în SUA, relatează France 24.

Virusul, cunoscut și sub denumirea de 2019-nCoV, este, potrivit specialiștilor, o nouă tulpină de coronavirus care nu a fost identificată anterior la om. Coronavirusurile sunt o familie largă de viruși, dar doar șase (cel nou ar crește numărul la 7) sunt cunoscute pentru capacitatea de a infecta oamenii.

OMS a sfătuit oamenii să evite contactul „neprotejat” cu animalele vii, să gătească bine carnea și ouăle, după ce originea acestuia ar fi fost legată de o piață de animale, și să evite contactul cu oricine prezintă simptome de gripă sau răceală.

Semnele de infecție includ simptome respiratorii,  precum dificultăți de respirație, febră și tuse. 

Potrivit autorităților chineze, bilanțul de miercuri arată că nouă persoane au decedat până acum din cauza noului tip de coronavirus, iar 440 de persoane au fost infectate. De asemenea, alte 2.197 de persoane care au intrat în contact cu persoane infectate au fost plasate în carantină, iar dintre acestea 765 au fost deja scoase de sub observație, întrucât nu au prezentat simptome ale infecției, a anunțat Li Bin, vicepreședintele Comisiei Naționale de Sănătate. Oficialul a adăugat că există indicii potrivit cărora virusul se transmite pe cale aeriană, informează Digi24. 

Este de așteptat ca bilanțul persoanelor infectate să crească odată cu călătoriile făcutec cu ocazia Anului Nou Chinezesc. În acest sens, OMS a avertizat că noul coronavirus din China s-ar putea răspândi la nivel mondial și a îndemnat spitalele din întreaga lume să se pregătească pentru acest scenariu.

Autoritățile din mai multe țări, inclusiv Australia, Singapore, Hong Kong, Taiwan și Japonia au intensificat screeningul pasagerilor aerieni din Wuhan. Autoritățile americane au anunțat măsuri similare încă de săptămâna trecută pe aeroporturile din San Francisco, Los Angeles și New York, cel mai recent anunțând planul de a introduce măsuri similare pe aeroporturile din Chicago și Atlanta în această săptămână, potrivit Agerpres. Măsurile puse în aplicare de Coreea de Nord sunt, însă, cele mai stricte de până acum, autoritățile interzicând turismul din exterior, relatează sursa citată anterior. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Senatul american a aprobat regulile propuse de republicanii lui Donald Trump în procesul de destituire a președintelui SUA

Published

on

Senatorii americani au votat în favoarea regulilor propuse de liderul majorităţii republicane din Senat, Mitch McConnell, în legătură cu procesul de destituire a preşedintelui Donald Trump, transmit miercuri Reuters şi DPA.

Rezoluţia a fost adoptată la primele ore ale zilei de miercuri (ora coastei de est a SUA), cu 53 de voturi pentru şi 47 de voturi contra, care au respectat liniile celor două partide. În Senat, republicanii au 53 de membri, iar democrații 47 de senatori.

Documentul stabileşte regulile generale ale procesului. Regulile propuse de McConnell amână orice eventuală depoziţie a martorilor până la o dată ulterioară şi oferă fiecărei părţi – democraţii şi Casa Albă – un răgaz de trei zile pentru a-şi structura strategia pentru sau împotriva destituirii preşedintelui Trump, notează Agerpres.

Democraţii consideră propunerea drept o încercare de grăbire a procesului, de a ascunde noi probe contra lui Donald Trump şi de a împiedica martorii să depună mărturie.

Totuşi, sub presiunea senatoarei republicane moderate Susan Collins, Mitch McConnell a făcut o schimbare de ultim moment a regulilor, extinzând de la două la trei zile durata alocată pledoariilor de deschidere.

Într-o serie de voturi care s-au prelungit mult în noapte, senatorii democraţi au încercat să convingă cel puţin patru republicani să li se alăture pentru semnarea citaţiei pe numele şefului personalului de la Casa Albă, Mick Mulvaney, pentru a depune mărturie în faţa Senatului.

Însă republicanii s-au raliat în jurul lui McConnell şi au respins propunerile democraţilor, cei 53 de senatori republicani votând contra şi cei 47 de senatori democraţi pentru.

Democraţii doresc să îi poată chestiona pe demnitari importanţi de la Casa Albă şi să obţină documente la care accesul unor membri ai Camerei Reprezentanţilor a fost blocat de administraţia Trump în timp ce deputaţii americani anchetau afacerile lui Trump legate de Ucraina.

Liderul de la Casa Albă este acuzat de abuz de putere şi obstrucţionarea activităţii Congresului.

În opinia democraţilor, Trump se face vinovat de ”abuz de putere” pentru că ar fi condiţionat un ajutor militar de 400 de milioane de dolari pentru Ucraina şi o primire a preşedintelui Zelenski la Casa Albă de reluarea investigării fiului lui Joe Biden, iar acuzaţia de ”obstrucţionare a Congresului” ar rezulta din încercările liderului de la Casa Albă de a împiedica investigarea acestui scandal prin instrucţiuni date unor actuali şi foşti membri ai administraţiei americane de a nu coopera în anchetă.

Donald Trump a fost pus sub acuzare la 19 decembrie de Camera Reprezentanţilor pentru ”abuz de putere” şi ”obstrucţionarea Congresului”, devenind al treilea președinte din istoria SUA supus unei astfel de proceduri, după Andrew Johnson în 1868 și Bill Clinton în 1998, dar primul republican în această cauză. Votul deschide calea unui proces de destituire în Senat, unde Partidul Republican al lui Trump deține majoritatea și face improbabilă din punct de vedere politic o destituire din funcție.

Camera Reprezentanţilor, dominată de democraţi, s-a pronunţat în favoarea ”impeachment-ului” miliardarului republican de 73 de ani pentru “abuz de putere”, cu 230 de voturi pentru şi 197 împotrivă.

Andrew Johnson, în 1868, şi Bill Clinton, în 1998, au fost achitați de Senat. Republicanul Richard Nixon, aflat în centrul scandalului Watergate, a preferat să demisioneze în 1974 înainte de a fi pus sub acuzare de către Camera Reprezentanților, deși ancheta fusese anterior declanșată la finalul anului 1973.

Care este rolul Senatului în procedura de punere sub acuzare?

1) Senatul SUA primește articolele punerii sub acuzare din partea Camerei Reprezentanților.

2) Senatul formulează regulile și procedurile pentru organizarea unui proces.

3) În cadrul procesului care se declanșează, președintele va fi reprezentat de avocații săi. ”Boxa acuzaților” va fi reprezentată de un grup de membri din Camera Reprezentanților. Procesul va fi prezidat de președintele Curții Supreme, iar cei 100 de senatori vor reprezenta juriul.

4) Senatul se va reuni în sesiune privată pentru a dezbate asupra verdictului.

5) Senatul, în sesiune publică, va vota asupra verdictului, fiind necesară o majoritate de două treimi din senatori pentru condamnarea președintelui.

6) Senatul va vota apoi înlăturarea din funcție a președintelui.

7) Senatul ar putea, de asemenea, să voteze printr-o majoritate simplă o prevedere care să-i interzică președintelui să mai dețină o funcție publică în viitor.

Mai multe detalii despre această procedură pot fi consultate aiciaici și aici.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending