Connect with us

#RO2019EU

Acord remarcabil negociat de România la nivelul UE: Parlamentul European, țările UE și Comisia Europeană au ajuns la o înțelegere provizorie care protejează piața europeană de monopolul gazelor Rusiei, dar nu blochează proiectul Nord Stream 2

Published

on

Țările membre ale Uniunii Europene, reprezentate de președinția română a Consiliului, Parlamentul European și Comisia Europeană au ajuns marți la un acord cu privire la revizuirea directivei europene a gazelor naturale, dosarul care a tensionat alianța franco-germană din cauza afacerii gazoductului Nord Stream 2 dintre Germania și Rusia și prin care Polonia, România și alte state est-europene au căutat și au reușit să întărească regulile europene, norme care nu blochează proiectul ruso-german, dar prin care se asigură că țările terțe precum Rusia să nu poată ocoli legislația UE.

Noile reguli au fost agreate provizoriu marți seară la Strasbourg, iar acestea prevăd că ”principiile legislației UE în materie de energie vor fi aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe”, transmite Comisia Europeană într-un comunicat. La negocieri au participat comisarul european pentru energie și acțiune climatica, Miguel Arias Canete, președintele Comisiei de specialitate din Parlamentul European, eurodeputatul polonez Jerzy Buzek și reprezentantul președinției române, Cosmin Boiangiu, reprezentant permanent adjunct al României la UE.

Reamintim că mandatul de negociere cu Parlamentul European pe care România, în calitate de titular al președinției Consiliului UE, l-a primit vinerea trecută de la statele membre a fost capătul de linie al unor presiuni și tratative complicate care fost interpretate în această notă, mai întâi ca urmare a poziției inițiale a Franței de a sprijini modificarea directivei în pofida intereselor Germaniei legate de acordul încheiat cu Rusia privind conducta Nord Stream 2 și, ulteriordupă afirmațiile Angelei Merkel care a punctat că un compromis între țările membre a fost posibil datorită ”cooperării franco-germane”, compromisul care nu blochează proiectul Nord Stream 2, oferind senzația unei victorii germane, dar care întărește regulile europene inclusiv în acest caz. Polonia, care susține deopotrivă propria poziție, dar și pe aceea a SUA cu privire la riscurile sporirii dependenței europene de gazul rusesc. a insistat pentru ca directiva să determine aplicarea regulilor energetice europene prin faptul că statul UE de interconectare cu conducta, Germania în cazul Nord Stream 2, să dețină capacitatea de reglementare, însă cu respectarea regulilor UE și cu notificarea Comisiei Europene și supervizarea din partea acesteia. Drept reacție la compromisul țărilor UE, Rusia a avertizat că proiectul Nord Stream 2 ar putea să nu funcționeze.

Ce prevede acordul: Comisia Europeană poate exercita o supervizare sporită

Potrivit acordului, directiva permite și excepții sau derogări de la aplicarea lor, în ceea ce reprezintă formula de compromis agreată la finalul săptămânii trecute în reuniunea COREPER de la nivelul Consiliului, când Germania, secondată de Austria și de Olanda, a reușit să înduplece poziția Franței, susținută puternic de Polonia, România și țările baltice, pentru a nu-i periclita în totalitate înțelegerea energetică cu Rusia pe marginea conductei Nord Stream 2, aflată deja în construcție și care va spori dependența Europei de gazul rusesc.

În pofida excepțiilor, potrivit compromisului, directiva europeană cu privire la gazele naturale va fi revizuită pentru a permite Comisiei Europene să exercită o supervizare mai mare asupra conductelor de gaze naturale, inclusiv asupra proiectului Nord Stream 2.

Aceasta înseamnă că Uniunea Europeană va putea să impună regulile care guvernează piaţa sa internă a gazelor naturale şi conductelor care provin din ţările non-UE. De asemenea, statele membre vor fi obligate să ceară permisiunea UE atunci când negociază modificarea acordurilor de gaze naturale cu ţările non-UE, în eventualitatea în care regulile UE ar fi afectate.

Deși în acordul agreat nu sunt menționate explicit proiecte energetice sau conducte de gaz, compromisul la care au ajuns țările Uniunii Europene se traduce astfel: conducta Nord Stream care va lega energetic Germania de Rusia nu a fost blocată, însă atât acest gazoduct, cât și alte proiecte energetice, pot fi întârziate dacă nu respectă regulile ce vor intra în vigoare după revizuirea acestei directive care datează din anul 2009.

Dependența Uniunii Europene de importul gazelor naturale este în creștere și, potrivit evaluărilor europene, această tendință este așteptată să continue. UE importă cel mai mult gaz din Rusia (42%), Norvegia (34%), Algeria (10%), iar importul de gaz natural lichefiat, ceea ce reprezintă o nouă arie de cooperare transatlantică UE-SUA este la 14% din necesarul de consum la nivel european.

Ce este ownership unbundling, principiul legislației europene care poate bloca monopolul Rusiei în contextul Nord Stream 2?

Noile reguli convenite preliminar prevăd ca principiile legislației europene în domeniul energiei – accesul părților terțe, reglementarea tarifelor, separarea proprietății și transparență – tuturor aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe.

Unul dintre principii – separarea proprietății – are o definiție legislativă menită să prevină monopolul unui actor asupra tranzitării și livrării de gaze naturale. Acesta prevede că nicio companie de furnizare sau de producție nu este autorizată să dețină o cotă majoritară sau să intervină în activitatea unui operator de sistem de transport. Potrivit legislației europene, dacă o singură companie operează o rețea de transmisie și generează sau vinde energie în același timp, aceasta poate avea un stimulent pentru a împiedica accesul concurenților la infrastructură. Astfel, acest lucru împiedică concurența loială pe piață și poate duce la creșterea prețurilor pentru consumatori.

Pe acest fond, dezacordurile dintre țările membre au fost evidente, Germania urmărind să se transforme într-o piață de intrare a gazului rusesc în Europa și să-și sporească beneficiile economice de pe urma unui proiect care valorează aproximativ 9,5 miliarde de euro și care alături de Olanda, Austria și Franța are companii implicate în acest proiect, în timp ce țările din Europa de Est văd prin această mutare o creștere și mai mare a dependenței energetice față de Rusia într-un context în care Moscova este percepută ca o amenințare după acțiunile sale agresive din vecinătatea estică a Uniunii Europene și a NATO. 

Mai mult, cooperarea dintre Berlin și Moscova pe acest segment a adus critici puternice Germaniei din partea Statelor Unite, aliatul strategic al Europei care oferă resursele sale de gaz natural lichefiat ca o alternativă de a reduce dependența de Rusia.

De ce afacerea Nord Stream 2 este vedeta acestei directivei?

Nord Stream este deja un proiect tradițional ruso-german, o avangardă a cooperării energetice între Berlin și Moscova, mai ales în condițiile în care unul dintre oamenii cheie ai acestui proiect este fostul cancelar federal Gerhard Schroeder, președinte al Consiliilor de administrație ale Nord Stream AG și ale Rosneft, cea mai mare companie de petrol a Rusiei.

Pe fondul relațiilor tensionate și al degradării raporturilor dintre Moscova și Occident, construirea acestei conducte a fost privită cu suspiciune și în mod alarmant de către țările est-europene, de către Ucraina dar și de către Statele Unite, care sub administrația Trump și-au propus să se transforme într-o alternativă energetică pentru Uniunea Europeană prin livrarea de gaz natural lichefiat. De altfel, și tensiunile de la summitul NATO de anul trecut dintre Donald Trump și Angela Merkel au avut la bază declarații anterioare ale președintelui american cu privire la faptul că Germania ”este prizoniera Rusiei” în contextul înțelegerii Nord Stream 2.

Anterior, în martie 2018, cu câteva luni după ce Comisia Europeană a propus revizuirea directivei gazului, Germania a aprobat construcţia şi exploatarea gazoductului Nord Stream-2, conducta submarină care ar urma să transporte gaze naturale între Rusia şi Germania și care să crească cota de gaze rusești livrate către Europa cu încă 6%.

Sistemul Nord Stream este compus din două conducte care traversează Marea Baltică din Vyborg, Rusia până în Greifswald, respectiv Lubmin, în apropierea Germaniei. Nord Stream traversează Zona Economică Exclusivă (ZEE) a Rusiei, Finlandei, Danemarcei și Germaniei, precum și apele teritoriale ale Rusiei, Danemarcei și Germaniei. 

Nord Stream 2, o conductă proiectată pentru 1200 de km între Rusia și coasta Germaniei (Greifswald) ar urma să păstreze o linie de construcție similară primei conducte, neinterferând cu Zona Economică Exclusivă a țărilor baltice și a Poloniei.

De altfel, și taberele care au negociat un compromis la reuniunea prezidată de către România, reflectă poziționările și interesele cu privire la Nord Stream 2. Companiile europene implicate alături de Gazprom în acest proiect sunt: Shell (Olanda-Marea Britanie), OMV (Austria), Engie (Franța), Wintershell, BASF și E.on (toate trei din Germania). De cealaltă parte, țările din Europa de Est, cu precădere prin vocea Polonia și a României, au în vedere riscurile și daunele strategice pe care sporirea monopolului rusesc le poate provoca.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

Abordare constructivă cu rezultate tangibile a Președinției României la Consiliul UE, înaintea reuniunii informale a ECOFIN de la București: Acord politic cu PE pe 9 dosare din domeniul Uniunii Piețelor de Capital

Published

on

Secretarul de stat în Ministerul Finanțelor Publice, Mihai-Eleodor Mandreș, a prezentat astăzi, în ședința Comitetului Economic și Financiar al Uniunii Europene (EFC), principalele teme care vor fi dezbătute la reuniunea informală de a Consiliului UE pentru Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) care va avea loc la București, în perioada 5-6 aprilie a.c.. Agenda reuniunii informale include discuții despre viitorul Cadru Financiar Multianual al UE, prioritățile în domeniul finanțelor în următorul ciclu instituțional, drumul de urmat pentru Uniunea Piețelor de Capital, impozitarea în domeniul muncii, rolul impozitării în asigurarea creșterii economice, pregătirea reuniunilor FMI și G20 de la Washington din 11-14 aprilie 2019, informează un comunicat al Președinției Consiliului.

Pe agenda EFC au figurat și alte teme, precum rezultatele ultimei reuniuni a Comitetului pentru Servicii Financiare, raportul președintelui Comitetului pentru Politici Economice (EPC) privind specificitățile de țară legate de output-gap, pregătirea reuniunii anuale a BERD, din mai 2019, de la Sarajevo.

Secretarul de stat Mihai-Eleodor Mandreș a subliniat în intervenția sa progresele substanțiale făcute pe perioada Președinției române a Consiliului UE în domeniul Uniunii Piețelor de Capital.

,,Am reușit să obținem în cele aproape 3 luni de mandat acord politic cu Parlamentul European pe 9 dosare din domeniul Uniunii Piețelor de Capital, iar pe alte 4 continuă negocierile. Vreau să le mulțumesc tuturor părților implicate pentru ritmul intens în care au lucrat, această abordare constructivă având rezultate tangibile”, a declarat demnitarul român.

La baza discuției din EFC a stat Comunicarea Comisiei Europene din 15 martie 2019, intitulată ”Uniunea Piețelor de Capital: progrese în crearea Uniunii piețelor de capital pentru o Uniune Economică și Monetară mai puternică”.

Comitetul Economic și Financiar are rolul de a promova coordonarea politicilor statelor membre necesare pentru funcționarea pieței interne, contribuind la pregătirea lucrărilor Consiliului UE sau prezentând periodic rapoarte Consiliului UE și Comisiei Europene în privința situației economice și financiare a statelor membre. EFC este format din înalți funcționari ai ministerelor de finanțe și ai băncilor centrale naționale, precum și ai Băncii Centrale Europene și ai Comisiei Europene.

Continue Reading

#RO2019EU

Ministrul Apărării Gabriel Leș: Fondul European de Apărare este una dintre cele mai importante iniţiative ale pachetului european de apărare

Published

on

Fondul European de Apărare este una dintre cele mai importante iniţiative ale pachetului european de apărare care vizează abordarea nevoilor actuale şi viitoare de securitate ale Europei, a declarat marţi ministrul Apărării, Gabriel Leş, în deschiderea Conferinţei privind cercetarea şi inovarea în domeniul capabilităţilor pentru apărare, eveniment organizat de Ministerul Apărării Naţionale în colaborare cu Agenţia Europeană de Apărare (EDA) în marja activităților Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

Este o onoare pentru România să găzduiască acest eveniment important dedicat cercetării şi inovării bazate pe capabilităţi, sub preşedinţia română a Consiliului UE, eveniment în care Agenţia Europeană de Apărare (EDA) a jucat un rol foarte important. De la lansarea Strategiei globale pentru Europa în 2016 (EUGS), UE a implementat un proces amănunţit pentru a-şi atinge obiectivele în domeniul securităţii şi apărării, construit în jurul a trei priorităţi strategice convenite: reacţia la conflicte externe şi crize, capabilităţi şi protejarea UE şi a cetăţenilor acesteia, toate acestea consolidând împreună capacitatea Uniunii de a acţiona în calitate de furnizor de securitate şi autonomia sa strategică, precum şi sporind capacitatea acestuia de a coopera cu partenerii săi şi de a-şi proteja cetăţenii. În acest context, cercetarea şi inovarea în domeniul apărării sunt considerate ca bază pentru nivelul necesar de know-how în procesele de dezvoltare a capacităţilor, jucând astfel un rol-cheie în contribuţia la autonomia strategică a UE“, a spus Gabriel Leş, citat de Agerpres.

Deschiderea evenimentului a fost transmisă LIVE de CaleaEuropeană.ro.

Ministrul a punctat, totodată, importanţa Fondului European de Apărare.

“În opinia mea, Fondul European de Apărare este una dintre cele mai importante iniţiative ale pachetului european de apărare (care include şi revizuirea anuală coordonată a apărării – CARD şi cooperarea structurată permanentă – PESCO), care vizează abordarea nevoilor actuale şi viitoare de securitate şi apărare ale Europei, ca element al strategiei globale a Uniunii Europene şi al planului său de implementare privind securitatea şi apărarea (IPSD)”, a menţionat ministrul.

Directorul executiv al EDA, Jorge Domecq, a subliniat, la rândul său, importanţa cercetării în domeniul apărării. El a precizat că în peste 15 ani de activitate EDA a dezvoltat 180 de proiecte în valoare de peste 1 miliard de euro.

De altfel, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, oficialul EDA a afirmat că România este un membru activ al Agenţiei Europene de Apărare şi a precizat că valoarea totală a proiectelor şi programelor la care România a participat la EDA până în prezent depăşeşte 60 de milioane de euro.

Domecq a subliniat că evenimentul urmărește să evalueze ”unde ne aflăm cu cercetarea în domeniul apărării în Europa” și a apreciat rolul pe care România îl joacă în dimensiunea avansării inițiativelor europene pentru apărare.

Citiți mai multe despre dimensiunea apărării europene

Conferința privind cercetarea și inovarea în domeniul capabilităților pentru apărare a avut loc, marți, la Palatul Parlamentului din Bucureşti, în contextul exercitării de către România a Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene.

Conferința a fost organizată de Ministerul Apărării Naționale prin Departamentul pentru Armamente, în colaborare cu Agenția Europeană de Apărare (EDA), iar la activitate au fost invitați să participe reprezentanți din cadrul ministerelor apărării, centrelor de cercetare, precum și din industria de apărare din țările membre ale Uniunii Europene.

Continue Reading

#RO2019EU

Din 2022 vor fi introduse pe piață noi tehnologii de siguranță obligatorii privind dotarea autovehiculelor cu scopul reducerii drastice a accidentelor rutiere și a pierderii de vieți omenești

Published

on

Începând cu 2022, va deveni obligatorie introducerea în vehiculele europene a unor noi tehnologii de siguranță pentru a proteja pasagerii, pietonii și bicicliștii. Instituțiile UE au ajuns la un acord politic provizoriu cu privire la regulamentul revizuit privind siguranța generală, informează Comisia Europeană.

În ultimii ani, UE a introdus o serie de măsuri obligatorii care au contribuit la o reducere anuală de 50 000 a accidentelor rutiere soldate cu decese, conform estimărilor. Aceste măsuri includ sisteme electronice de control al stabilității pentru toate vehiculele, precum și sisteme avansate de frânare de urgență și sisteme de avertizare la trecerea involuntară peste liniile de separare a benzilor de circulație, la camioane și autobuze.

Mai precis, în mai 2018, Comisia a propus ca anumite măsuri de siguranță a vehiculelor să fie obligatorii, inclusiv sistemele care reduc unghiurile moarte periculoase la camioane și autobuze și tehnologiile care avertizează conducătorul auto în caz de somnolență sau de neatenție. Aceste măsuri sunt prevăzute de actul legislativ asupra căruia trio-ul legislativ format din Comisie, Parlament și Consiliu și ar trebui să intre în vigoare începând cu 2022, cu excepția unor aspecte privind vizibilitatea directă pentru autobuze și camioane și extinderea zonei de impact a capului la autoturisme și camionete, care vor urma mai târziu din cauza modificărilor structurale de proiectare necesare.

Printre noile elemente de siguranță obligatorii se numără:

  1. Pentru autoturisme, camionete, camioane și autobuze: sisteme de avertizare în caz de somnolență și de neatenție a conducătorului auto (de exemplu, utilizarea telefoanelor inteligente în timpul conducerii), asistență inteligentă pentru controlul vitezei, sisteme de siguranță la mersul în marșarier cu cameră de luat vederi sau cu senzori și dispozitive de înregistrare a datelor în caz de accident („cutia neagră”).
  2. Pentru autoturisme și camionete: asistență pentru menținerea benzii de circulație, sisteme avansate de frânare de urgență și centuri de siguranță îmbunătățite în urma testelor de impact.
  3. Pentru camioane și autobuze: cerințe specifice de îmbunătățire a vizibilității directe a șoferilor de autobuz și de camion și de eliminare a unghiurilor moarte, precum și sisteme frontale și laterale ale vehiculului pentru a detecta și a avertiza cu privire la prezența participanților la trafic vulnerabili, în special la efectuarea virajelor.

În fiecare an, 25 000 de persoane își pierd viața pe drumurile noastre. Marea majoritate a acestor accidente sunt cauzate de erori umane. Putem și trebuie să acționăm pentru a schimba lucrurile. Datorită noilor elemente avansate de siguranță care vor deveni obligatorii, putem avea același impact ca atunci când au fost introduse centurile de siguranță. Multe dintre noile elemente există deja, în special în vehiculele de lux. Acum ridicăm nivelul de siguranță în ceea ce privește toate vehiculele și deschidem calea spre o mobilitate tot mai conectată și mai automatizată în viitor”, a declarat comisarul european pentru piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri, Elżbieta Bieńkowska.

În urma adoptării noilor măsuri de siguranță, Comisia se așteaptă  ca acestea să ajute la salvarea a peste 25 000 de vieți și la evitarea a cel puțin 140 000 de vătămări corporale grave până în 2038. Acestea vor contribui la obiectivul pe termen lung al UE de a ajunge la aproape zero decese și vătămări corporale grave până în 2050 („Viziunea zero”).

Pe lângă protecția cetățenilor pe drumurile europene, noile elemente avansate de siguranță vor ajuta conducătorii auto să se obișnuiască treptat cu noile sisteme de asistență pentru conducere. Creșterea gradului de automatizare oferă un potențial semnificativ pentru compensarea erorilor umane și asigură noi soluții de mobilitate pentru persoanele în vârstă și pentru cele cu deficiențe fizice. Toate acestea ar trebui să sporească încrederea și acceptarea de către public a automobilelor automatizate, sprijinind tranziția către conducerea autonomă.

Acordul politic la care au ajuns Parlamentul European, Consiliul și Comisia în urma așa-numitelor negocieri din cadrul trilogului face în prezent obiectul unei aprobări formale din partea Parlamentului European și a Consiliului. Noile tehnologii de pe piață care vor fi introduce în mod obligatoriu prin regulament pot contribui la reducerea numărului de decese și de vătămări corporale pe drumurile noastre, 90 % dintre acestea fiind cauzate de erori umane.  Elementele avansate de siguranță vor reduce numărul accidentelor, vor deschide calea spre o mobilitate tot mai conectată și mai automatizată și vor stimula inovarea și avantajul competitiv global al industriei europene a autovehiculelor.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending