Connect with us

RUSIA

Prima reacție a Rusiei la planurile UE de a revizui directiva europeană a gazului sub președinția română a Consiliului UE: ”Acest proiect ar putea să nu funcţioneze”

Published

on

Rusia a reacționat sâmbătă la planurile Uniunii Europene de a revizui directiva europeană privind gazele naturale după ce vineri statele membre ale UE, prezidate de către România, au ajuns la un compromis care nu blochează acordul ruso-german referitor la conducta Nord Stream 2, însă sporește posibilitatea de reglementare europeană.

Dacă sunt pregătite obstacole pentru a forţa Rusia să furnizeze gaze prin Ucraina, conform condiţiilor lor, tarifelor lor şi incertitudinilor privind problemele legale, atunci acest proiect ar putea să nu funcţioneze“, a declarat adjunctul ministrului de Externe, Anlexander Pankin, scrie deschide.md.

Documentul negociat de țările UE nu se referă explicit la conducta Nord Stream 2, precum la niciun alt proiect energetic, ci la responsabilitatea ce privește reglementarea conductelor care vin spre Uniunea Europeană dinspre țările terțe cade în sarcina statului-destinație al conductei.

Mandatul de negociere cu Parlamentul European pe care România, în calitate de titular al președinției Consiliului UE, l-a primit vineri de la statele membre a fost capătul de linie al unor presiuni și tratative complicate care fost interpretate în această notă, mai întâi ca urmare a poziției inițiale a Franței de a sprijini modificarea directivei în pofida intereselor Germaniei legate de acordul încheiat cu Rusia privind conducta Nord Stream 2 și, ulterior, după afirmațiile Angelei Merkel care a punctat că un compromis între țările membre a fost posibil datorită ”cooperării franco-germane”.

Citiți și DOCUMENT | România va negocia noua directivă europeană a gazului bazată pe un compromis franco-german, dar care ar putea întârzia construcția conductei Nord Stream 2

Potrivit documentului în baza căruia se vor desfășura negocierile obținut de CaleaEuropeană.romandatul pe care președinția română îl are în cadrul acestui trilog – jargonul tehnic european care definește negocierile instituționale europene – este să omogenizeze cadrul de reglementare, păstrând autoritatea națională a statului membru implicat, dar cu respectarea normelor europene și în dialog cu instituțiile europene. Deși în documentul tehnic citat nu sunt menționate explicit proiecte energetice sau conducte de gaz, compromisul la care au ajuns țările Uniunii Europene se traduce astfel: conducta Nord Stream care va lega energetic Germania de Rusia nu a fost blocată, însă atât acest gazoduct, cât și alte proiecte energetice, pot fi întârziate dacă nu respectă regulile ce vor intra în vigoare după revizuirea acestei directive care datează din anul 2009.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Donald Trump a anunțat retragerea SUA din tratatul Cer Deschis, acuzând încălcarea lui de către Rusia. Moscova acuză Washington-ul de o lovitură dată securității europene

Published

on

Președintele SUA Donald Trump a anunţat joi retragerea SUA din tratatul internaţional Cer Deschis (Open Skies), care permite verificarea mişcărilor militare şi a măsurilor de limitare a armelor în ţările semnatare, relatează AFP.

“Rusia nu a respectat tratatul. Atât timp cât nu respectă tratatul, ne vom retrage”, a declarat preşedintele american, potrivit Agerpres.

Tratatul – la care au aderat 35 de ţări, printre care şi România – permite survolul teritoriilor respective de către aeronave de observaţie neînarmate.

Oficiali de rang înalt din administraţia SUA au precizat anterior într-o discuţie cu un grup restrâns de reporteri că retragerea va respecta termenii tratatului. Unul dintre ei a afirmat că după un proces de revizuire care a durat şase luni ”a devenit evident că nu mai este în interesul Americii să rămână parte a tratatului Cer Deschis”, deoarece Rusia încalcă acordul şi îl aplică în moduri care pot contribui la ameninţări militare la adresa Statelor Unite şi a aliaţilor lor.

Drept reacție, Rusia a denunţat joi ”lovitura” dată securităţii europene, după ce Statele Unite au anunţat că se retrag din tratatul Cer Deschis (Open Skies), acuzând Moscova de nerespectarea acestuia, relatează AFP.

“Retragerea Statelor Unite din acest tratat înseamnă nu numai o lovitură dată fundamentului securităţii europene, dar şi instrumentelor de securitate militare existente şi intereselor esenţiale de securitate ale chiar aliaţilor SUA”, a declarat ministrul adjunct de externe rus Aleksandr Gruşko, citat de agenţiile de presă ruse.

SUA și Rusia s-au retras anul trecut şi din Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), Washington-ul și NATO acuzând Moscova că încalcă acest acord din era Războiului Rece prin dezvoltarea unui nou tip de rachtă cu rază de acțiune de peste 500 de km.

Un alt acord – Tratatul New Start semnat în anul 2010 de președinții Barack Obama și Dmitri Medvedev – care limitează numărul armelor strategice ale celor două superputeri nucleare este scadent în 2021.

Oficialii americani citați au dezvăluit că Washingtonul a început în schimb noi negocieri cu Moscova în domeniul nuclear. Potrivit unuia dintre ei, obiectivul este “crearea următoarei generaţii de măsuri de control al armelor nucleare”, iar Statele Unite îşi menţin angajamentele privind controlul armamentului, securitatea în Europa şi faţă de “un viitor care restricţionează semnificativ armele nucleare”. El a adăugat că “Rusia va fi răspunzătoare de respectarea acordurilor viitoare”.

Tratatul Cer Deschis a fost propus iniţial de preşedintele american Dwight Eisenhower în 1955. Acordul a fost semnat în cele din urmă de Belarus, Belgia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Canada, Cehia, Croaţia, Danemarca (inclusiv Groenlanda), Estonia, Finlanda, Franţa, Georgia, Germania, Grecia, Islanda, Italia, Kazahstan, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Regatul Unit, România, Rusia, Slovacia, Slovenia, Spania, Statele Unite, Suedia, Turcia, Ucraina şi Ungaria, începând din 1992, şi a intrat în vigoare în 2002.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

SUA donează 200 de aparate de ventilaţie Rusiei în lupta împotriva pandemiei de coronavirus

Published

on

© Mike Pompeo/ Twitter

Statele Unite au anunţat miercuri donarea a 200 de aparate de ventilaţie pentru a ajuta Rusia să combată epidemia COVID-19, la câteva săptămâni după ce Moscova a trimis echipamente similare la New York, informează AFP, potrivit Agerpres.

Secretarul de stat american Mike Pompeo a anunţat iniţiativa publicând pe Twitter o fotografie a unui avion militar de marfă cu un drapel american şi cutii cu logo-ul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID).

“Statele Unite donează poporului rus 200 de aparate de ventilaţie fabricate în SUA pentru a ajuta la combaterea COVID-19”, a scris şeful diplomaţiei americane.

“Am furnizat peste 15.000 de aparate de ventilaţie în peste 60 de ţări şi continuăm să fim un lider mondial în lupta împotriva acestei pandemii”, a remarcat Pompeo.

Departamentul de Stat nu a precizat când va fi livrată marfa către Rusia, ţară care a înregistrat o creştere accentuată a contaminării cu noul coronavirus.

Imaginea publicată aminteşte de fotografiile publicate de Rusia cu privire la o livrare de măşti şi aparate de ventilaţie care au ajuns pe 1 aprilie la New York, la acel moment principalul focar al epidemiei din SUA. Un gest pe care preşedintele Donald Trump l-a descris drept “foarte drăguţ”.

Oficialii americani se temeau de o penurie de aparate de ventilaţie la începutul epidemiei în SUA, dar după ce s-a intensificat producţia, preşedintele Trump s-a adresat mai multor ţări, propunându-le să le cumpere. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

COVID-19: Ministrul rus de externe Serghei Lavrov anunță că Rusia reduce amploarea exercițiilor sale militare la frontierele cu țările NATO

Published

on

© MFA Russia/ Flickr

Armata rusă reduce anvergura exerciţiilor sale pe perioada pandemiei de COVID-19 şi nu planifică organizarea unor manevre în apropierea liniei de frontieră cu ţări membre ale NATO, a anunţat marţi ministrul de externe rus Serghei Lavrov, citat de agenţia de presă RIA Novosti în pagina sa electronică.

“În perioada pe care o traversăm cu toţii, adică în perioada epidemiei de coronavirus, militarii noştri au anunţat că reduc amploarea exerciţiilor şi că nu planifică organizarea lor în apropierea liniei de contact cu Alianţa Nord-Atlantică”, a declarat Lavrov în cursul unei videoconferinţe de presă, citat de Agerpres.

Problema avioanelor de vânătoare ruseşti care zboară cu transponderele oprite peste Marea Baltică în spaţiul aerian internaţional, în imediata apropiere a ţărilor baltice – Lituania, Letonia, Estonia, toate membre ale NATO şi unde Alianţa Nord-Atlantică efectuează misiuni de protejare a spaţiului lor aerian – au făcut obiectul mai multor controverse între NATO şi Moscova.

Anunțul de la Moscova vine la două luni distanță de când Statele Unite și-au redus principalul exerciţiu militar în acest an, “Defender-Europe 20”, la care urmau să participe 37.000 de militari începând din aprilie până în mai, în şapte ţări europene din cauza epidemiei de coronavirus.

Armata americană planificase pentru acest exerciţiu cea mai mare desfăşurare militară în Europa din ultimii 25 de ani, cu 20.000 de soldaţi trimişi din Statele Unite pentru a se alătura celor 9.000 de militari aflaţi deja pe continent.

La manevrele militare urmau să participe în total 37.000 de militari aliaţi, în mai şi iunie, în 10 ţări europene. Între cei 37.000 de militari preconizați să participe se aflau și 350 de militari români.

Relaţiile dintre Rusia, pe de o parte, şi NATO și SUA, pe de altă parte, s-au deteriorat după ce Moscova a anexat în 2014 peninsula ucraineană Crimeea, pe fondul unei politici faţă de Occident amintind de perioada Războiului Rece.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending