Connect with us

RUSIA

Prima reacție a Rusiei la planurile UE de a revizui directiva europeană a gazului sub președinția română a Consiliului UE: ”Acest proiect ar putea să nu funcţioneze”

Published

on

Rusia a reacționat sâmbătă la planurile Uniunii Europene de a revizui directiva europeană privind gazele naturale după ce vineri statele membre ale UE, prezidate de către România, au ajuns la un compromis care nu blochează acordul ruso-german referitor la conducta Nord Stream 2, însă sporește posibilitatea de reglementare europeană.

Dacă sunt pregătite obstacole pentru a forţa Rusia să furnizeze gaze prin Ucraina, conform condiţiilor lor, tarifelor lor şi incertitudinilor privind problemele legale, atunci acest proiect ar putea să nu funcţioneze“, a declarat adjunctul ministrului de Externe, Anlexander Pankin, scrie deschide.md.

Documentul negociat de țările UE nu se referă explicit la conducta Nord Stream 2, precum la niciun alt proiect energetic, ci la responsabilitatea ce privește reglementarea conductelor care vin spre Uniunea Europeană dinspre țările terțe cade în sarcina statului-destinație al conductei.

Mandatul de negociere cu Parlamentul European pe care România, în calitate de titular al președinției Consiliului UE, l-a primit vineri de la statele membre a fost capătul de linie al unor presiuni și tratative complicate care fost interpretate în această notă, mai întâi ca urmare a poziției inițiale a Franței de a sprijini modificarea directivei în pofida intereselor Germaniei legate de acordul încheiat cu Rusia privind conducta Nord Stream 2 și, ulterior, după afirmațiile Angelei Merkel care a punctat că un compromis între țările membre a fost posibil datorită ”cooperării franco-germane”.

Citiți și DOCUMENT | România va negocia noua directivă europeană a gazului bazată pe un compromis franco-german, dar care ar putea întârzia construcția conductei Nord Stream 2

Potrivit documentului în baza căruia se vor desfășura negocierile obținut de CaleaEuropeană.romandatul pe care președinția română îl are în cadrul acestui trilog – jargonul tehnic european care definește negocierile instituționale europene – este să omogenizeze cadrul de reglementare, păstrând autoritatea națională a statului membru implicat, dar cu respectarea normelor europene și în dialog cu instituțiile europene. Deși în documentul tehnic citat nu sunt menționate explicit proiecte energetice sau conducte de gaz, compromisul la care au ajuns țările Uniunii Europene se traduce astfel: conducta Nord Stream care va lega energetic Germania de Rusia nu a fost blocată, însă atât acest gazoduct, cât și alte proiecte energetice, pot fi întârziate dacă nu respectă regulile ce vor intra în vigoare după revizuirea acestei directive care datează din anul 2009.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Relațiile SUA-Rusia: Antony Blinken și Serghei Lavrov se vor întâlni pentru prima oară săptămâna viitoare la Reykjavik, unde a avut loc și summitul Reagan – Gorbaciov din 1986

Published

on

© Official Photos Collage (US Department of State & Russian MFA/ Flickr)

Şefii diplomaţiilor rusă şi americană, Serghei Lavrov şi Antony Blinken, au convenit miercuri la capătul unei convorbiri telefonice să se întâlnească săptămâna viitoare în Islanda, la Reykjavik, în marja summitului Consiliului Arcticii, a anunţat Moscova, potrivit France Presse.

“Serghei Lavrov şi Antony Blinken au convenit să organizeze o reuniune separată în cadrul acestui summit pentru a examina problemele cheie ale relaţiilor bilaterale şi ale agendei internaţionale”, a indicat Ministerul de Externe rus într-un comunicat, potrivit Agerpres.

Potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat, Blinken i-a reiterat lui Lavrov hotărârea președintelui Biden de a proteja cetățenii SUA și de a acționa ferm în apărarea intereselor SUA ca răspuns la acțiunile Rusiei care provoacă prejudicii intereselor americane și ale aliaților.

Reuniunea ministerială a Consiliului Arcticii va avea loc pe 20 mai.

Prima întâlnire bilaterală între Antony Blinken și Serghei Lavrov va avea loc astfel în același oraș unde liderii american și sovietic, Ronald Reagan și Mihail Gorbaciov, s-au întâlnit pentru a doua oară, în 1986, în anii de final ai Războiului Rece.

De asemenea, întrevederea se va desfășura și în contextul în care preşedintele american Joe Biden a afirmat în mai multe rânduri că speră să se întâlnească cu Vladimir Putin în timpul călătoriei sale în Europa în iunie, unde liderul de la Casa Albă va participa la summit-urile G7 și NATO și la un summit UE-SUA.

Relaţiile dintre SUA şi Rusia au continuat să se deterioreze în ultimii ani pe fondul acuzaţiilor Washingtonului de ingerinţă în alegerile prezidenţiale americane din 2020, spionaj şi atacuri cibernetice.

Administraţia preşedintelui american Joe Biden a ordonat în aprilie noi sancţiuni împotriva unor entităţi legate de Rusia, expulzarea a zece diplomaţi şi o interdicţie ca băncile americane să mai cumpere direct datorii emise de Rusia.

Moscova a reacţionat expulzând zece diplomaţi americani, interzicând accesul pe teritoriul rus pentru înalţi responsabili de la Washington şi interzicând misiunilor diplomatice americane să angajeze cetăţeni ruşi.

În pofida acestui schimb de măsuri punitive, cele două ţări discută cu privire la organizarea unui eventual summit între preşedinţii Joe Biden şi Vladimir Putin într-o ţară terţă în iunie, state precum Austria, Elveția și Finlanda manifestându-și disponibilitatea de a găzdui o astfel de reuniune.

Continue Reading

ROMÂNIA

MAE anunță că Rusia l-a declarat persona non grata pe adjunctul atașatului militar al Ambasadei României la Moscova, ca răspuns la mișcarea Bucureștiului

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Ministerul Afacerilor Externe a confirmat marți că Federaţia Rusă a declarat persona non grata pe adjunctul atașatului militar din cadrul Ambasadei României în Federaţia Rusă, în reacţie la declararea persona non grata de către România, la 26 aprilie 2021, a lui Alexey Grishaev, adjunctul ataşatului militar din Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

MAE ra reamintit că decizia autorităţilor române a avut la bază activităţile şi acţiunile lui Alexey Grishaev, care au contravenit prevederilor Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice din 1961.

Aceste elemente au fost comunicate părții ruse la 26 aprilie 2021, cu prilejul convocării la sediul MAE, din dispoziția ministrului Bogdan Aurescu, a ambasadorului Federației Ruse la București, Valery Kuzmin.

Decizia MAE a venit ministrul de externe Bogdan Aurescu a declarat că orice ameninţare la adresa României este o ameninţare la adresa NATO, cu referire la o declarație recentă a ambasadorului rus la București, care spusese că țara noastră ar trebui să se îngrijoreze dacă ar fi implicată “într-un fel de aventură militară concepută de “capetele fierbinți” din sediul NATO”.

Pe de altă parte, într-un context european și euro-atlantic mai larg, decizia a urmat unor gesturi similare din ultima perioadă, când Polonia a expulzat trei diplomați ruși ca măsură de solidaritate cu SUA după ce Washington-ul a expulzat zece diplomați ai Federației Ruse ca măsuri de sancționare a implicării Moscovei în atacul cibernetic SolarWinds.

De asemenea, și Cehia a decis recent expulzarea a 18 diplomați ruși, existând bănuiala că membri ai serviciului de informații GRU au fost implicați în explozia de la un depozit de muniţii, eveniment petrecut în urmă cu șapte ani. În urma acestui gest, Praga a cerut solidaritate din partea țărilor UE și NATO.

Atât președintele Klaus Iohannis, cât și prim-ministrul Florin Cîțu au spus însă că speța expulzării diplomatului rus nu are legătură cu disputele diplomatice dintre aliații occidentali și Moscova, ci cu faptul că acţiunile lui Alexey Grishaev, care au contravenit prevederilor Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice din 1961.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

SUA reamintesc că URSS a alungat Germania nazistă din Europa de Est cu echipamente americane: Stalin a recunoscut că fără ajutorul SUA nu ar fi câștigat războiul

Published

on

© US Embassy Bucharest/ Facebook

Armata Uniunii Sovietice a alungat Germania nazistă din Europa de Est în timpul celui de-al Doilea Război Mondial folosind arme, vehicule, benzină și cizme americane, amintește Ambasada Statelor Unite în România, într-o postare pe Facebook.

“Înainte ca Statele Unite să intre în al doilea război mondial, și apoi pe toată durata conflagrației, America a trimis arme și echipamente în Uniunea Sovietică, pentru a o ajuta să învingă invazia nazistă. Din 1941 până în 1945 au fost livrate 400.000 de jeepuri și camioane, 14.000 de avioane, 13.000 de tancuri, arme, muniție, tehnică militară, medicamente, pături, încălțăminte, milioane de tone de produse petroliere și mâncare, toate în valoare de 11,3 miliarde de dolari (180 de miliarde la valoarea din 2016). Din punct de vedere tehnic, acesta a fost un împrumut, dar la sfârșitul războiului, S.U.A. nu au căutat sau așteptat prea multe în ceea ce privește rambursarea de către URSS”, se arată în postarea menționată.

 

Ambasada SUA amintește că, în memoriile sale, Nikita Hrușciov a descris modul în care Stalin a subliniat valoarea ajutorului: “El a declarat direct că, dacă Statele Unite nu ne-ar fi ajutat, nu am fi câștigat războiul”.

La 8 şi 9 mai, în fiecare an, sunt marcate Zilele de comemorare şi reconciliere în memoria celor căzuţi în cel de-al Doilea Război Mondial.

Aceste zile au fost declarate de Adunarea Generală a ONU la 22 noiembrie 2004.

Statele membre, agenţiile ONU, organizaţiile neguvernamentale şi persoanele fizice au fost invitate să comemoreze, în fiecare an, fie una, fie ambele zile, într-o manieră adecvată şi să aducă un omagiu tuturor celor ce şi-au pierdut viaţa în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Al Doilea Război Mondial a fost declanşat în septembrie 1939, odată cu invadarea Poloniei de către Germania şi s-a încheiat, în Europa, la 8 mai 1945, când Germania nazistă a semnat actul capitulării necondiţionate.

Ziua Victoriei Coaliției Națiunilor Unite împotriva Germaniei naziste în timpul celei de-a doua conflagrații mondiale este sărbătorită în Europa și în SUA la 8 mai, spre deosebire de Rusia care celebrează acest moment la 9 mai. Capitularea Germaniei naziste a intrat în vigoare la 8 mai, ora 23:01 (CET).

Acum 76 de ani, în urma semnării actului de capitulare necondiţionată a Germaniei naziste s-a încheiat, în Europa, cel mai mare conflict din istorie, în care şi-au pierdut viaţa peste 60 de milioane de oameni, militari şi civili. Pentru prima dată, pierderile civile au fost mai mari decât cele militare. Urmările războiului, inclusiv schimbările geopolitice, culturale şi economice, au fost fără precedent. Cel de-Al Doilea Război Mondial a luat sfârşit odată cu capitularea Japoniei, în urma bombardamentelor nucleare asupra oraşelor Hiroshima şi Nagasaki (6 şi 9 august), armistiţiul fiind semnat la 2 septembrie 1945, pe puntea cuirasatului Missouri.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

POLITICĂ41 mins ago

Klaus Iohannis anunță “relaxarea pas cu pas” a restricțiilor și îi îndeamnă pe români să se vaccineze: Am suferit și am învățat mult. România post-pandemie trebuie să fie o Românie mai bună

Alin Mituța2 hours ago

Eurodeputatul Alin Mituța, desemnat de grupul Renew Europe în Adunarea plenară a Conferinței privind viitorul Europei

ROMÂNIA2 hours ago

New Strategy Center a finalizat cursul privind securitatea energetică a României, dedicat noilor parlamentari și consilieri din comisiile de specialitate ale Parlamentului

MAREA BRITANIE3 hours ago

MAE: De la 1 ianuarie 2021, Marea Britanie a refuzat intrarea pe teritoriul său a unui număr de 150 de români din cauza lipsei vizei de muncă sau a nerespectării măsurilor anti-COVID-19

FONDURI EUROPENE3 hours ago

Ce reforme au agreat România și Comisia Europeană: 50% din fondurile PNRR merg în domeniile transporturilor, educației și sănătății; 600 de milioane de euro alocate digitalizării mediului de afaceri

Dragoș Pîslaru4 hours ago

Dragoș Pîslaru susține crearea unei Bănci Naționale de Dezvoltare care să reducă dependența de instituțiile financiare internaționale

POLITICĂ4 hours ago

Marcel Ciolacu: Am discutat cu Frans Timmermans. Comisia Europeană a dat dreptate PSD și l-a trimis pe Florin Cîțu să prezinte PNRR în Parlament

FONDURI EUROPENE4 hours ago

Florin Cîțu, după vizita la Bruxelles: România va depune la Comisia European un PNRR cu toată suma alocată – 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Comisia Europeană lansează o consultare publică cu privire la principiile și valorile UE în spațiul digital

U.E.5 hours ago

Organizația Europeană de Cancer: Din cauza pandemiei, un milion de cazuri de cancer au rămas nediagnosticate, la nivel european

Mircea Hava2 days ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

NATO3 days ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

NATO3 days ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

NATO3 days ago

Klaus Iohannis: Prezența lui Joe Biden și a lui Jens Stoltenberg la summitul B9 arată că am reușit să creștem reziliența și postura de descurajare a NATO pe flancul estic

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Comisarul european Adina Vălean anunță că trenul Connecting Europe Express își va începe călătoria de promovarea a transportului feroviar verde în toamnă. Pe 18 septembrie, trenul se va opri și la București

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Moment istoric la Strasbourg. Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE au lansat Conferința privind viitorul Europei: Să ne scriem noi înșine noile noastre legende

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Conferința privind viitorul Europei reprezintă oportunitatea de a construi un nou scop comun

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Președintele PE, la lansarea Conferinței privind Viitorul Europei: Dacă reflecțiile cetățenilor implică o actualizare a Tratatelor, să fim curajoși! Nu ar trebui să existe niciun tabu legat de modul în care funcționează UE

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru: Prima idee pentru viitorul Europei este legătura dintre economic și social. Europa nu este doar despre milioane de euro, ci despre milioane de cetățeni

Dragoș Pîslaru6 days ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

Advertisement
Advertisement

Trending