Connect with us

CONSILIUL UE

DOCUMENT | România va negocia noua directivă europeană a gazului bazată pe un compromis franco-german, dar care ar putea întârzia construcția conductei Nord Stream 2

Published

on

Directiva privind gazele naturale va reprezenta la finalul președinției române a Consiliului UE unul dintre cele complicate dosare negociate de România în această perioadă pentru a reglementa importul de gaze în Uniunea Europeană și pentru a proteja piața europeană a gazului de monopolul și dependența față de un actor terț care poate dezechilibra securitatea energetică europeană.

Mandatul de negociere cu Parlamentul European pe care România, în calitate de titular al președinției Consiliului UE, l-a primit vineri de la statele membre a fost capătul de linie al unor presiuni și tratative complicate care fost interpretate în această notă, mai întâi ca urmare a poziției inițiale a Franței de a sprijini modificarea directivei în pofida intereselor Germaniei legate de acordul încheiat cu Rusia privind conducta Nord Stream 2 și, ulterior, după afirmațiile Angelei Merkel care a punctat că un compromis între țările membre a fost posibil datorită ”cooperării franco-germane”.

Potrivit documentului în baza căruia se vor desfășura negocierile obținut de CaleaEuropeană.ro, mandatul pe care președinția română îl are în cadrul acestui trilog – jargonul tehnic european care definește negocierile instituționale europene – este să încheie un acord pentru revizuirea acestei directive în care responsabilitatea ce privește reglementarea conductelor care vin spre Uniunea Europeană dinspre țările terțe cade în sarcina statului-destinație al conductei, ceea ce în cazul Nord Stream 2 este Germania.

Mandatul pe care președinția română îl are în această negociere este să omogenizeze cadrul de reglementare, păstrând autoritatea națională a statului membru implicat, dar cu respectarea normelor europene și în dialog cu instituțiile europene. Deși în documentul tehnic citat nu sunt menționate explicit proiecte energetice sau conducte de gaz, compromisul la care au ajuns țările Uniunii Europene se traduce astfel: conducta Nord Stream care va lega energetic Germania de Rusia nu a fost blocată, însă atât acest gazoduct, cât și alte proiecte energetice, pot fi întârziate dacă nu respectă regulile ce vor intra în vigoare după revizuirea acestei directive care datează din anul 2009.

În cazul în care rețeaua de conducte provine dintr-o țară terță și se conectează la cel puțin un stat membru, statele membre în cauză se consultă reciproc, iar statul membru în care se află primul punct de intrare în rețeaua statelor membre consultă țara terță de unde conductele respective își au originea, în vederea asigurării, în ceea ce privește rețeaua în cauză, a aplicării consecvente a dispozițiilor prezentei directive pe teritoriul statelor membre”, este evidențiat în textul negociat de țările UE la Bruxelles.

Mai mult, documentul prevede și posibilitatea impunerii unor termene limită ale consultărilor state membre – țări terțe, prin care trebuie verificată respectarea prevederilor directivei, și stabilește că ”în cazul în care autoritățile țării terțe nu răspund la aceste consultări într-un timp rezonzabil sau într-un termen limită, atunci autoritatea națională de reglementare pot lua decizia necesară”.

Deși aceste prevederi protejează interesele Uniunii și ale statelor membre în ansamblu, documentul cuprinde și posibilitatea acordării unor derogări de la normele cuprinse în directivă, context în care trebuie luate în considerare atât interesele naționale, cât și diversificarea și securitatea aprovizionării cu gaze naturale. Totodată, derogările nu pot fi făcută în detrimentul politicii de concurență.

”În decizia de acordare unei derogări, se ia în considerare, de la caz la caz, necesitatea de a impune condiții privind durata acesteia și accesul nediscriminatoriu la infrastructură. Se ia în considerare, în special, capacitatea suplimentară de construit sau modificarea capacității existente, orizontul de timp al proiectului și circumstanțele naționale, precum și diversificarea și securitatea aprovizionării cu gaze naturale către și în interiorul Uniunii sau orice stat membru”, este precizat într-unul dintre amendamente.

Dezacordurile dintre țările membre au fost evidente, Germania urmărind să se transforme într-o piață de intrare a gazului rusesc în Europa și să-și sporească beneficiile economice de pe urma unui proiect care valorează peste 8 miliarde de euro, Olanda, Austria și Franța au companii – Shell, OMV, Engie – implicate în acest proiect, în timp ce țările din Europa de Est văd prin această mutare o creștere și mai mare a dependenței energetice față de Rusia într-un context în care Moscova este percepută ca o amenințare după acțiunile sale agresive din vecinătatea estică a Uniunii Europene și a NATO. În prezent, Rusia furnizează 34% din gazele consumate în Europa, iar Nord Stream 2 ar aduce cota la 40% și ar crește livrarea de gaze rusești la 55 miliarde de metri cubi pe an. Mai mult, cooperarea dintre Berlin și Moscova pe acest segment a adus critici puternice Germaniei din partea Statelor Unite, aliatul strategic al Europei care oferă resursele sale de gaz natural lichefiat ca o alternativă de a reduce dependența de Rusia.

Între țările care privesc afacerea ruso-germană cu caracterul de amenințare și care susțin întărirea cooperării energetice transatlantice este Polonia, care, potrivit documentului citat, a insistat pentru ca directiva să determine aplicarea regulilor energetice europene prin faptul că statul UE de interconectare cu conducta, Germania în cazul Nord Stream 2, să dețină capacitatea de reglementare, însă cu respectarea regulilor UE și cu notificarea Comisiei Europene și supervizarea din partea acesteia.

În ce o privește pe România, ea însăși o țară cu resurse de gaze naturale peste 100 de miliarde de metri cubi pe teritoriul său la care se pot adăuga și celelalte zăcăminte potențiale din Marea Neagră, aceasta a trebuit să faciliteze compromisul dintre statele membre, asumându-și practic rolul de ”broker onest” pe care reprezentanții țării l-au invocat în multiple rânduri cu privire la modul cum înțelege Bucureștiul să își îndeplinească mandatul.

Cu 242 de dosare legislative pe rol la 1 ianuarie 2019, cu un Parlament European aflat la mai puțin de 100 de zile de finalul mandatului și cu o propunere a Comisiei Europene care datează din 2017, România începe de săptămâna viitoare discuțiile în trilog, în numele Consiliului, cu mandatul și compromisul pe care le-a negociat vineri: un mandat tehnic de a extinde aplicarea normelor privind piața gazelor naturale a UE la conductele de gaze înspre și dinspre țări terțe, având la bază un compromis politic care nu blochează interesele Germaniei, care nu afectează unitatea franco-germană și care veghează și la interesele de securitate energetică ale Uniunii și la îngrijorările țărilor din Europa de Est cu privire la riscurile unui monopol al gazului rusesc.

 

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL UE

Donald Tusk, declarații de la Strasbourg privind „extensia flexibilă” în cazul Brexit: „De ambele părți ale canalului ne considerăm epuizați, dar nu încetez să visez la o Europă mai bună și unită”

Published

on

Foto Consilium

Corespondență din Strasbourg

Deputații au dezbătut marți în cadrul ultimei sesiuni plenare de la Strasbourg „extensia flexibilă” a statutului de membru până la 31 octombrie și organizarea alegerilor europene în Regatului Unit. Atât Președintele Consiliului European, Donald Tusk, cât și Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, au susținut declarații. Această schimbare în programul sesiunii plenare s-a realizat ieri, luni, în prima zi de sesiune plenară.

„Sper ca Regatul Unit să folosească în cel mai bun mod posibil această prelungire. Consiliul așteaptă un mesaj clar din partea Regatului Unit”, a menționat președintele Consiliului European.

Consiliul a schimbat logica unei extinderi scurte, „am propus această schimbare pentru că vine cu avantaje, doar o prelungire lungă ne asigură că avem toate opțiunile, mai ales dacă poporul britanic dorește să rezgândească privind părăsirea Uniunii Europene.”, a adăugat Donald Tusk.

UE 27 nu a cedat în fața acestor anxietăti de la începutul procesului Brexit, Regatul Unit a fost responsabil, mulțumită acestui răgaz, mulți au căpătat certitudine.”

În această prelungire a procesului Brexit există și un dezavantaj. Regatul Unit va participa la alegerile europene, dacă nu se va ratifica un acord înainte de acestea. Însă, Donald Tusk a asigurat europarlamentarii britanici că „vor fi membrii cu drepturi deplinde, vorbesc despre asta aici, pentru că mă opun ideii ca Regatul Unit să fie tratat ca un stat de mâna a doua. De ambele părți ale canalului ne considerăm epuizați, dar nu este o scuză să scăpăm  de acest subiect doar pentru că am obosit, orice s-ar întâmpla suntem legați unii de alții și suntem prieteni apropiati.”

În discursul său din sesiunea plenară, Donald Tusk a făcut referire la comentariul adus din partea unui lider politic din cadrul Summitului de săptămâna trecută și anume „Să nu fim visatori”. „Astăzi, sunt gata să spun: e un moment greu și avem nevoie și de vise și de visători, nu putem să cedăm în fața fatalismului, nu încetez să visez la o Europă mai bună și unită.”

Emmanuel Macron a fost liderul politic care și-a asumat responsabilitatea blocării unei extinderi mai lungi privind Brexit. Preşedintele francez, cel care s-a opus unor discuții mai rapide și mai facile, a salutat joi acordul celor 27 la Bruxelles privind amânarea Brexitului pentru 31 octombrie ca fiind “cel mai bun compromis posibil”, care a “permis păstrarea unităţii celor 27”, scriu AFP și Reuters, citate de Agerpres.

Citiți și: Liderii europeni acceptă amânarea Brexit până la cel târziu 31 octombrie 2019: ”Nu pierdeți timpul”. Emmanuel Macron își asumă responsabilitatea blocării unui extinderi mai lungi în numele ”binelui colectiv”

Întregul discrus al președintelui Consiliului European, aici.

Continue Reading

#RO2019EU

UE a adoptat textul legislativ privind drepturile de autor. Statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a transpune noile norme în dreptul lor intern

Published

on

FOTO: European Commission

UE își modifică cadrul juridic în materie de drepturi de autor astfel încât acesta să fie adecvat scopului în mediul digital de astăzi. Consiliul a adoptat astăzi o directivă care modernizează dreptul UE existent în materie de drepturi de autor pentru a deschide calea către o veritabilă piață unică digitală. Noile norme asigură o protecție adecvată pentru autori și artiști, deschizând, totodată, noi posibilități de accesare și partajare online a conținutului protejat prin drepturi de autor în întreaga Uniune Europeană, potrivit comunicatului oficial, remis Calea Europeană.

”Sunt foarte bucuros că am obținut un text echilibrat, creând multiple oportunități pentru sectoarele creative din Europa, care vor prospera și vor reflecta mai bine diversitatea noastră culturală și alte valori comune europene, dar și pentru utilizatori, a căror libertate de exprimare pe internet va fi consolidată. Acesta este un punct de referință pentru dezvoltarea unei piețe unice digitale solide și funcționale.”

Valer Daniel Breaz, ministrul român al culturii și identității naționale

După semnarea și publicarea directivei în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a transpune noile norme în dreptul lor intern.

Reforma copyright-ului a fost adoptată în ciuda criticilor care arătau că va afecta liberul schimb de informaţii online. S-au pronunţat împotriva măsurilor preconizate şi furnizori de servicii online cum ar fi Wikipedia, Google şi YouTube, iar în Europa au avut loc manifestaţii în special contra articolului 13, care obligă platformele media sociale să se asigure în momentul publicării materialelor că nu sunt încălcate drepturile de autor.

Directiva abordează o gamă largă de chestiuni, care pot fi împărțite în trei categorii:

A) Adaptarea excepțiilor/limitărilor în materie de drepturi de autor la mediul digital și la cel transfrontalier
Directiva introduce excepții obligatorii de la drepturile de autor în scopul extragerii de text și de date, al activităților didactice online și al conservării și difuzării online a patrimoniului cultural.

B) Îmbunătățirea practicilor de acordare a licențelor pentru a se asigura un acces mai larg la conținut creativ
Directiva prevede norme armonizate care facilitează:

  • exploatarea operelor care au încetat să fie comercializate (opere aflate în afara circuitului comercial),
  • emiterea de licențe colective cu efecte extinse și
  • obținerea drepturilor pentru filme prin intermediul platformelor video la cerere.

C) Realizarea unei piețe funcționale a drepturilor de autor
Directiva introduce un nou drept pentru editorii de presă în ceea ce privește utilizarea online a publicațiilor lor de presă. Autorii operelor incluse în publicațiile de presă vor avea dreptul la o parte din veniturile obținute de editorii de presă rezultate din acest nou drept.

În ceea ce privește platformele de partajare de conținut online, care se bazează pe modelul de tip „conținut încărcat de utilizatori”, directiva clarifică cadrul juridic în care acestea funcționează. Aceste platforme vor trebui în principiu să obțină o licență pentru operele protejate prin drepturi de autor încărcate de utilizatori, cu excepția cazului în care sunt îndeplinite anumite condiții prevăzute în directivă. Prin urmare, titularii de drepturi vor putea negocia mai bine condițiile de exploatare a operelor lor online și vor fi remunerați pentru utilizarea online a conținutului lor de către aceste platforme. În același timp, directiva le permite utilizatorilor să genereze și să încarce în mod liber conținut, în scopuri precum citarea, critica, recenzia, realizarea de caricaturi, parodieri și pastișe. În acest sens, ea transformă aceste excepții, în prezent opționale pentru statele membre, în excepții obligatorii pentru acest tip specific de utilizare.

De asemenea, directiva consacră dreptul autorilor și al artiștilor interpreți sau executanți la o remunerație corespunzătoare și proporțională în momentul acordării de licențe sau al transferării drepturilor lor, introduce o obligație de transparență în ceea ce privește exploatarea operelor licențiate și un mecanism de ajustare a remunerațiilor, precum și un mecanism specific de soluționare alternativă a litigiilor. Aceste norme nu se aplică dezvoltatorilor de software.

Etapele următoare

După semnarea și publicarea directivei în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a transpune noile norme în dreptul lor intern.

Continue Reading

#RO2019EU

#RO2019EU: Țările UE au luat decizia instituirii unui ”Grup la nivel înalt de înțelepți” cu scopul de a analiza arhitectura financiară europenă pentru dezvoltare

Published

on

© RO2019EU/ Instagram

Consiliul Uniunii Europene, prezidat de către România, a adoptat marți o decizie de instituire a unui Grup la nivel înalt de înțelepți pentru arhitectura financiară europeană pentru dezvoltare, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Grupul va fi prezidat de Thomas Wieser și va fi alcătuit din 8 membri independenți. Acesta urmează să înainteze, până în octombrie 2019, un raport care va prezenta provocările și oportunitățile pentru raționalizarea modului în care sunt finanțate politicile de dezvoltare la nivelul UE și care va recomanda posibile opțiuni pentru reformarea cadrului existent.

Grupul are în special mandatul de a analiza toate instrumentele de dezvoltare existente gestionate de Comisie, Banca Europeană de Investiții (BEI) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și de a stabili modalitățile de maximizare a valorii adăugate a arhitecturii financiare europene pentru dezvoltare, luând în considerare actualele organisme naționale și internaționale implicate.

Se preconizează că recomandările formulate de Grupul de înțelepți se vor baza pe: o evaluare a capacității sistemului actual de a realiza prioritățile UE în materie de acțiune externă și dezvoltare; o analiză a punctelor forte și a punctelor slabe respective ale tuturor instrumentelor și actorilor implicați; potențialul fiecărei instituții de a spori și mai mult implicarea sectorului privat și împrumuturile suverane.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending