Connect with us

CONSILIUL UE

DOCUMENT | România va negocia noua directivă europeană a gazului bazată pe un compromis franco-german, dar care ar putea întârzia construcția conductei Nord Stream 2

Published

on

Directiva privind gazele naturale va reprezenta la finalul președinției române a Consiliului UE unul dintre cele complicate dosare negociate de România în această perioadă pentru a reglementa importul de gaze în Uniunea Europeană și pentru a proteja piața europeană a gazului de monopolul și dependența față de un actor terț care poate dezechilibra securitatea energetică europeană.

Mandatul de negociere cu Parlamentul European pe care România, în calitate de titular al președinției Consiliului UE, l-a primit vineri de la statele membre a fost capătul de linie al unor presiuni și tratative complicate care fost interpretate în această notă, mai întâi ca urmare a poziției inițiale a Franței de a sprijini modificarea directivei în pofida intereselor Germaniei legate de acordul încheiat cu Rusia privind conducta Nord Stream 2 și, ulterior, după afirmațiile Angelei Merkel care a punctat că un compromis între țările membre a fost posibil datorită ”cooperării franco-germane”.

Potrivit documentului în baza căruia se vor desfășura negocierile obținut de CaleaEuropeană.ro, mandatul pe care președinția română îl are în cadrul acestui trilog – jargonul tehnic european care definește negocierile instituționale europene – este să încheie un acord pentru revizuirea acestei directive în care responsabilitatea ce privește reglementarea conductelor care vin spre Uniunea Europeană dinspre țările terțe cade în sarcina statului-destinație al conductei, ceea ce în cazul Nord Stream 2 este Germania.

Mandatul pe care președinția română îl are în această negociere este să omogenizeze cadrul de reglementare, păstrând autoritatea națională a statului membru implicat, dar cu respectarea normelor europene și în dialog cu instituțiile europene. Deși în documentul tehnic citat nu sunt menționate explicit proiecte energetice sau conducte de gaz, compromisul la care au ajuns țările Uniunii Europene se traduce astfel: conducta Nord Stream care va lega energetic Germania de Rusia nu a fost blocată, însă atât acest gazoduct, cât și alte proiecte energetice, pot fi întârziate dacă nu respectă regulile ce vor intra în vigoare după revizuirea acestei directive care datează din anul 2009.

În cazul în care rețeaua de conducte provine dintr-o țară terță și se conectează la cel puțin un stat membru, statele membre în cauză se consultă reciproc, iar statul membru în care se află primul punct de intrare în rețeaua statelor membre consultă țara terță de unde conductele respective își au originea, în vederea asigurării, în ceea ce privește rețeaua în cauză, a aplicării consecvente a dispozițiilor prezentei directive pe teritoriul statelor membre”, este evidențiat în textul negociat de țările UE la Bruxelles.

Mai mult, documentul prevede și posibilitatea impunerii unor termene limită ale consultărilor state membre – țări terțe, prin care trebuie verificată respectarea prevederilor directivei, și stabilește că ”în cazul în care autoritățile țării terțe nu răspund la aceste consultări într-un timp rezonzabil sau într-un termen limită, atunci autoritatea națională de reglementare pot lua decizia necesară”.

Deși aceste prevederi protejează interesele Uniunii și ale statelor membre în ansamblu, documentul cuprinde și posibilitatea acordării unor derogări de la normele cuprinse în directivă, context în care trebuie luate în considerare atât interesele naționale, cât și diversificarea și securitatea aprovizionării cu gaze naturale. Totodată, derogările nu pot fi făcută în detrimentul politicii de concurență.

”În decizia de acordare unei derogări, se ia în considerare, de la caz la caz, necesitatea de a impune condiții privind durata acesteia și accesul nediscriminatoriu la infrastructură. Se ia în considerare, în special, capacitatea suplimentară de construit sau modificarea capacității existente, orizontul de timp al proiectului și circumstanțele naționale, precum și diversificarea și securitatea aprovizionării cu gaze naturale către și în interiorul Uniunii sau orice stat membru”, este precizat într-unul dintre amendamente.

Dezacordurile dintre țările membre au fost evidente, Germania urmărind să se transforme într-o piață de intrare a gazului rusesc în Europa și să-și sporească beneficiile economice de pe urma unui proiect care valorează peste 8 miliarde de euro, Olanda, Austria și Franța au companii – Shell, OMV, Engie – implicate în acest proiect, în timp ce țările din Europa de Est văd prin această mutare o creștere și mai mare a dependenței energetice față de Rusia într-un context în care Moscova este percepută ca o amenințare după acțiunile sale agresive din vecinătatea estică a Uniunii Europene și a NATO. În prezent, Rusia furnizează 34% din gazele consumate în Europa, iar Nord Stream 2 ar aduce cota la 40% și ar crește livrarea de gaze rusești la 55 miliarde de metri cubi pe an. Mai mult, cooperarea dintre Berlin și Moscova pe acest segment a adus critici puternice Germaniei din partea Statelor Unite, aliatul strategic al Europei care oferă resursele sale de gaz natural lichefiat ca o alternativă de a reduce dependența de Rusia.

Între țările care privesc afacerea ruso-germană cu caracterul de amenințare și care susțin întărirea cooperării energetice transatlantice este Polonia, care, potrivit documentului citat, a insistat pentru ca directiva să determine aplicarea regulilor energetice europene prin faptul că statul UE de interconectare cu conducta, Germania în cazul Nord Stream 2, să dețină capacitatea de reglementare, însă cu respectarea regulilor UE și cu notificarea Comisiei Europene și supervizarea din partea acesteia.

În ce o privește pe România, ea însăși o țară cu resurse de gaze naturale peste 100 de miliarde de metri cubi pe teritoriul său la care se pot adăuga și celelalte zăcăminte potențiale din Marea Neagră, aceasta a trebuit să faciliteze compromisul dintre statele membre, asumându-și practic rolul de ”broker onest” pe care reprezentanții țării l-au invocat în multiple rânduri cu privire la modul cum înțelege Bucureștiul să își îndeplinească mandatul.

Cu 242 de dosare legislative pe rol la 1 ianuarie 2019, cu un Parlament European aflat la mai puțin de 100 de zile de finalul mandatului și cu o propunere a Comisiei Europene care datează din 2017, România începe de săptămâna viitoare discuțiile în trilog, în numele Consiliului, cu mandatul și compromisul pe care le-a negociat vineri: un mandat tehnic de a extinde aplicarea normelor privind piața gazelor naturale a UE la conductele de gaze înspre și dinspre țări terțe, având la bază un compromis politic care nu blochează interesele Germaniei, care nu afectează unitatea franco-germană și care veghează și la interesele de securitate energetică ale Uniunii și la îngrijorările țărilor din Europa de Est cu privire la riscurile unui monopol al gazului rusesc.

 

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Consiliul UE a aprobat Pactul pentru cercetare și inovare în Europa, cât și viitoarea guvernanță a Spațiului european de cercetare

Published

on

© European Union, 2011/ Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul Uniunii Europene a adoptat vineri o recomandare privind „Un pact pentru cercetare și inovare în Europa” (Pactul pentru C&I), precum și concluziile sale privind viitoarea guvernanță a Spațiului european de cercetare, informează comunicatul oficial. 

Pactul pentru C&I definește valori și principii comune pentru cercetare și inovare în Europa, cum ar fi libertatea cercetării științifice și libera circulație a cercetătorilor și a cunoștințelor. Comunicarea evidențiază, de asemenea, 16 domenii prioritare de acțiune comună, de la promovarea științei deschise pentru un schimb mai rapid de cunoștințe și date, până la consolidarea poziției de lider a Uniunii Europene și a excelenței în domeniul științific, cu implicarea tuturor regiunilor și cetățenilor europeni.

În același timp, concluziile Consiliului includ prima agendă de politici privind spațiul european de cercetare, stabilind 20 de acțiuni voluntare pentru următorii trei ani. Printre aceste acțiuni se numără promovarea unor cariere atractive și durabile în domeniul cercetării, apropierea științei de cetățeni și îmbunătățirea accesului la excelență la nivelul UE.

Împreună, pactul și concluziile stabilesc o nouă viziune și priorități, confirmă angajamentul UE și al statelor membre față de Spațiul european de cercetare și instituie o nouă structură pentru gestionarea acestuia. Acestea marchează o etapă importantă în realizarea unui „nou Spațiu european de cercetare pentru cercetare și inovare”.

„Împreună cu statele membre, ne înscriem pe o traiectorie care începe cu adoptarea Pactului pentru cercetare și inovare, precum și cu o structură de guvernanță nouă și eficientă a noului Spațiu european de cercetare. Definirea valorilor noastre comune și a priorităților strategice în materie de cercetare și inovare ne va ajuta să ne unim eforturile în acest domeniu și să aducem pe piață soluții inovatoare și durabile”, a transmis Mariya Gabriel, comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret.

Pactul pentru C&I demonstrează ambiția Europei în ceea ce privește reformele în sprijinul cercetării și inovării și stabilește baza pentru o coordonare simplificată cu statele membre și un mecanism de monitorizare actualizat pentru a evalua progresele înregistrate. Noua guvernanță pentru Spațiul european de cercetare (SEC) va îmbunătăți structura actuală pentru a permite o colaborare mai strânsă și o coordonare a politicilor în întreaga UE și în statele sale membre. Aceasta include elaborarea primei agende de politici privind SEC, cu acțiuni concrete pentru următorii trei ani. Domeniile prioritare de acțiune stabilite în pact oferă un cadru stabil pentru actualizarea agendei de politici privind SEC pentru perioada de după 2024.

În viitor, viitorul Forum SEC, un grup de experți al Comisiei compus din reprezentanți ai Comisiei și ai statelor membre, va fi instituit la începutul anului 2022. În contextul Forumului SEC, statele membre și Comisia vor concepe și vor coordona punerea în aplicare a acțiunilor SEC, vor pregăti actualizări viitoare ale agendei de politici privind SEC și vor asigura implicarea țărilor asociate programului Orizont Europa, a țărilor terțe relevante și a părților interesate. În plus, noul sistem de monitorizare a SEC, inclusiv un tablou comparativ al indicatorilor, un tablou de bord și o platformă politică online, vor fi create până la jumătatea anului 2022.


Lansat pentru prima dată în 2000, Spațiul european de cercetare își propune să integreze mai bine sistemele europene de cercetare și inovare și să consolideze cooperarea dintre UE, statele membre și părțile interesate.

Contextul actual în schimbare, inclusiv ambițiile UE în ceea ce privește tranziția verde și digitală și impactul pandemiei de COVID-19 asupra economiei și societății, a dus la apariția unor noi nevoi în Spațiul european de cercetare. Procesul de revitalizare a SEC a început în 2018. Comunicarea Comisiei intitulată „Un nou SEC pentru cercetare și inovare” din septembrie 2020 a stabilit o nouă viziune, care a fost aprobată de concluziile Consiliului privind noul SEC în decembrie 2020. Instituirea Forumului SEC pentru tranziție, un grup de experți compus din Comisie și statele membre, a demarat activitățile comune la începutul anului 2020.

Ca urmare a propunerii Comisiei din iulie 2021, Pactul pentru C&I definește domeniile prioritare de acțiune comună în Spațiul european de cercetare, stabilește nivelul de ambiție pentru investiții și reforme și constituie baza pentru un proces simplificat de coordonare și monitorizare a politicilor la nivelul UE și al statelor membre pentru ca acestea să-și poată împărtăși abordările în materie de reformă și investiții și pentru a consolida schimbul de bune practici.

Adoptarea de astăzi a Pactului pentru cercetare și inovare și a concluziilor Consiliului, inclusiv a primei agende de politici privind SEC, reprezintă pași esențiali pentru punerea în practică a viziunii. Lucrările din cadrul Forumului SEC, în special prin implicarea părților interesate, au avut un rol important în realizarea acestor etape.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE, pregătit de negocierile cu Parlamentul European asupra Actului legislativ privind piețele digitale: UE este hotărâtă să asigure o concurență echitabilă în mediul online

Published

on

© Digital EU/ Twitter

Consiliul Uniunii Europene este pregătit să demareze negocierile cu Parlamentul European privind Actul legislativ privind piețele digitale (DMA), după ce a convenit asupra poziției sale. 

Potrivit unui comunicat al instituției cu rol de co-legislator,  propunerea vizează asigurarea unui sector digital competitiv și echitabil în vederea promovării inovării, a produselor și serviciilor digitale de înaltă calitate, a prețurilor echitabile, a calității ridicate și a posibilităților de alegere în sectorul digital.

”Astăzi am parcurs o etapă important în crearea unei piețe digitale mai accesibile și mai competitive. Președinția slovenă a lucrat din greu cu statele membre și cu Comisia Europeană pentru a găsi un bun compromis și pentru a îmbunătăți în continuare obiectivele DMA: asigurarea unei piețe digitale echitabile și competitive. Suntem mândri că statele membre au sprijinit în unanimitate abordarea generală. Acest lucru demonstrează că UE este ferm angajată să asigure o concurență loială în mediul online. Actul legislativ privind piețele digitale arată dorința și ambiția noastră de a reglementa marile tehnologii și sperăm că va crea o tendință la nivel mondial”, a transmis Zdravko Počivalšek, ministrul sloven al dezvoltării economice și tehnologiei, a cărui țară deține președinția Consiliului Uniunii Europene.

Platformele online care oferă servicii de bază, cum ar fi motoarele de căutare, serviciile de rețele sociale și serviciile de intermediere, joacă un rol din ce în ce mai important în viața noastră socială și economică. Cu toate acestea, câteva platforme online mari sunt considerate ca fiind ”gardieni” între întreprinderi și consumatori, creând blocaje în economie prin puterea pe care o au pe piață și prin controlul asupra ecosistemelor digitale. Acest lucru afectează în mod negativ concurența loială.

Prin această propunere, miniștrii urmăresc să creeze condiții de concurență echitabilă în sectorul digital, cu drepturi și obligații clare pentru marile platforme online. Reglementarea pieței digitale la nivelul UE va asigura condiții de concurență echitabilă și un sector digital competitiv și corect, astfel încât întreprinderile și consumatorii să poată beneficia cu toții de oportunitățile digitale.

Principalele modificări aduse propunerii Comisiei sunt următoarele:

  • textul Consiliului scurtează termenele și îmbunătățește criteriile de desemnare a operatorilor de control;
  • textul include o anexă care definește ”utilizatorii finali activi” și ”utilizatorii comerciali activi”;
  • au fost aduse îmbunătățiri pentru a face structura și domeniul de aplicare a obligațiilor mai clare și mai rezistente în viitor;
  • textul propune o nouă obligație care consolidează dreptul utilizatorilor finali de a se dezabona de la serviciile platformei de bază;
  • dispozițiile privind dialogul de reglementare au fost îmbunătățite pentru a se asigura că puterea discreționară a Comisiei Europene de a se angaja în acest dialog este utilizată în mod corespunzător;
  • pentru a preveni fragmentarea pieței interne, textul confirmă Comisia Europeană ca fiind singurul organism de aplicare a regulamentului. Statele membre pot împuternici autoritățile naționale din domeniul concurenței să demareze investigații privind posibilele încălcări și să transmită constatările lor Comisiei Europene.

Anunțul Consiliului vine la scurt timp după ce Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO) din Parlamentul European a adoptat, cu 42 de voturi pentru, două împotrivă și o abținere, poziția sa referitoare la propunerea de Act privind piețele digitale (DMA), urmând ca poziția Legislativului european să fie convenită în decembrie.  

Executivul european a propus la mijlocul lunii decembrie a anului trecut o reformă ambițioasă a spațiului digital și un set cuprinzător de norme noi pentru toate tipurile de servicii digitale, printre care platformele de comunicare socială, piețele online și alte platforme online care operează în Uniunea Europeană: Actul legislativ privind serviciile digitale și Actul legislativ privind piețele digitale.

Actul legislativ privind piețele digitale abordează consecințele negative al anumitor comportamente ale platformelor care acționează ca niște „controlori digitali ai fluxului de informație” pe piața unică.

Acestea sunt platforme care au un impact semnificativ asupra pieței interne, care servesc drept punct de acces important utilizatorilor profesionali pentru a ajunge la clienții lor și care se bucură sau se vor bucura, în mod previzibil, de o poziție solidă și durabilă. Acest lucru le poate da puterea de a acționa ca entități private de reglementare și de a constitui blocaje între întreprinderi și consumatori. Uneori, astfel de societăți dețin controlul asupra unor ecosisteme întregi de platforme.

Atunci când un controlor al fluxului de informație se angajează în practici comerciale neloiale, acesta poate împiedica sau încetini accesul la consumator al serviciilor valoroase și inovatoare ale utilizatorilor săi profesionali și ale concurenților. Printre exemplele de astfel de practici se numără utilizarea neloială a datelor de la întreprinderile care operează pe aceste platforme sau situațiile în care utilizatorii sunt blocați într-un anumit serviciu și au opțiuni limitate de trecere la un altul.

Concret, Actul legislativ privind piețele digitale:

  • se aplică numai furnizorilor principali de servicii de platformă centrală care sunt cei mai predispuși la practici neloiale, cum ar fi motoarele de căutare, rețelele sociale sau serviciile de intermediere online, și care îndeplinesc criteriile legislative obiective pentru a fi desemnați drept „controlori ai fluxului de informație”;
  • stabilește praguri cantitative ca bază pentru identificarea presupușilor controlori ai fluxului de informație. Comisia va avea, de asemenea, competența de a desemna societăți drept controlori ai fluxului de informație în urma unei investigații de piață;
  • interzice o serie de practici care sunt în mod clar inechitabile, cum ar fi blocarea utilizatorilor de a dezinstala orice program informatic sau aplicație preinstalată;
  • va impune controlorilor fluxului de informație să instituie în mod proactiv anumite măsuri, cum ar fi măsuri specifice care permit programelor informatice ale părților terțe să funcționeze în mod corespunzător și să interacționeze cu serviciile lor;
  • va impune sancțiuni pentru neconformitate, care ar putea include amenzi de până la 10 % din cifra de afaceri la nivel mondial a controlorului fluxului de informație, pentru a asigura eficacitatea noilor norme. În cazul contravenienților recurenți, aceste sancțiuni pot implica, de asemenea, obligația de a lua măsuri structurale, care ar putea fi extinse la cedarea anumitor activități, în cazul în care nu este disponibilă nicio altă măsură alternativă la fel de eficace care să asigure conformitatea;
  • îi va permite Comisiei să efectueze investigații de piață specifice pentru a evalua dacă este necesar ca la aceste norme să se adauge noi practici și servicii de control al fluxului de informație, pentru a se asigura că noile norme de control al fluxului de informație țin pasul cu ritmul rapid al evoluției piețelor digitale.

Negocierile dintre Consiliul UE și Parlamentul European sunt așteptate să demareze în 2022, când Franța va prelua ștafeta președinției semestriale de la Slovenia.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE a ajuns la un acord privind finanțarea digitală pentru a crea un mediu stimulativ pentru întreprinderile inovatoare

Published

on

© Digital EU/ Twitter

Consiliul UE a adoptat miercuri poziția sa cu privire la două propuneri care fac parte din pachetul privind finanțarea digitală: „Regulamentul privind piețele activelor Crypto” (MiCA) și „Legea privind reziliența operațională digitală” (DORA), potrivit comunicatului oficial. 

„Finanțarea digitală reprezintă o parte din ce în ce mai importantă a peisajului economic european. Este esențial să se creeze un mediu stimulativ pentru întreprinderile inovatoare, reducând în același timp riscurile pentru investitori și consumatori. Cred că acordul de astăzi stabilește un echilibru corect între acestea din urmă. Ambele dosare reprezintă o prioritate pentru președinție și sperăm să ajungem rapid la un acord cu Parlamentul European cu privire la aceste propuneri”, a transmis Andrej Šircelj, ministrul de finanțe al Sloveniei.

Scopul MiCA este de a crea un cadru de reglementare pentru piața cripto-activelor care să sprijine inovarea și să valorifice potențialul cripto-activelor într-un mod care să mențină stabilitatea financiară și să protejeze investitorii.

DORA își propune să creeze un cadru de reglementare privind reziliența operațională digitală prin care firmele să se asigure că pot rezista la toate tipurile de perturbări și amenințări legate de TIC, pentru a preveni și a atenua amenințările cibernetice.

Citiți și: Comisia Europeană definește contribuția politicii în domeniul concurenței și a revizuirii acesteia la tranziția ecologică și digitală și la o piață unică mai rezilientă


Pachetul conține o strategie de finanțare digitală, propuneri privind piața criptomonedelor (MiCA) și reziliența operațională digitală (DORA). Acest pachet acoperă o lacună din legislația UE existentă, asigurându-se că actualul cadru juridic nu ridică obstacole în calea utilizării noilor instrumente financiare digitale și, în același timp, garantează că aceste noi tehnologii și produse intră în domeniul de aplicare a reglementărilor financiare și a acordurilor de gestionare a riscului operațional ale firmelor active în UE. Astfel, pachetul vizează sprijinirea inovării și a adoptării noilor tehnologii financiare, asigurând în același timp un nivel adecvat de protecție consumatorilor și a investitorilor.

Consiliul UE și Parlamentul European vor intra acum în negocieri trilaterale cu privire la aceste propuneri. Odată ce negociatorii lor vor ajunge la un acord politic provizoriu, ambele instituții vor adopta în mod oficial regulamentele.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO11 hours ago

UE dorește să-și consolideze cooperarea cu NATO în contextul în care ”amenințările hibride devin din ce în ce mai intense”

NATO13 hours ago

Jens Stoltenberg promite că ”niciun aliat NATO nu este singur” în fața ofensivei hibride a regimului Lukașenko: Criza migrației afectează atât NATO, cât și UE

ROMÂNIA13 hours ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

U.E.15 hours ago

Premierul Poloniei acuză Rusia că folosește Nord Stream 2 pentru a șantaja Ucraina și Republica Moldova și speră că noul guvern german nu va permite ca proiectul ”să fie un instrument în arsenalul” lui Putin

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Margaritis Schinas transmite Marii Britanii că trebuie să-și gestioneze singură granițele și problemele legate de migranți: Dacă îmi amintesc bine, sloganul campaniei pentru Brexit a fost ”Preluăm controlul”

ROMÂNIA18 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu participă la Forumul Regional al Uniunii pentru Mediterana şi la Reuniunea Ministerială UE – Vecinătatea Sudică

Corina Crețu18 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Peste tot în Europa social-democrația câștigă teren, mai ales în contextul perioadei dificile prin care trecem. România are nevoie de o social-democrație puternică

ROMÂNIA19 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

ROMÂNIA1 day ago

Viktor Orban l-a felicitat pe Nicolae Ciucă pentru învestirea în funcția de prim-ministru. Premierul ungar și-a exprimat convingerea că cele două țări își vor aprofunda relațiile și vor consolida dialogul

Corina Crețu2 days ago

Eurodeputatul Corina Crețu laudă proiectul metroului de la Cluj: Îi încurajez pe toți primarii să atragă și să folosească fondurile europene

ROMÂNIA13 hours ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA19 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Alin Mituța4 days ago

Eurodeputatul Alin Mituța: România va deveni un stat sigur pentru fete și femei atunci când vom taxa fiecare violență fizică, sexuală sau emoțională

POLITICĂ4 days ago

Guvernul Nicolae Ciucă a fost învestit de Parlament cu o majoritate covârșitoare. Membrii cabinetului PNL-PSD-UDMR vor depune jurământul la Palatul Cotroceni

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă îndeamnă companiile farmaceutice care produc vaccinul anti-COVID-19 să deruleze campanii de informare în statele UE pentru a combate dezinformarea

POLITICĂ4 days ago

Premierul desemnat Nicolae Ciucă, în Parlament: Vom garanta stabilitatea României. Vom asigura respectarea statului de drept și o politică externă bazată pe consolidarea rolului în UE și NATO și a Parteneriatului cu SUA

Marian-Jean Marinescu4 days ago

Marian-Jean Marinescu, către comisarul european pentru energie: Vreau să văd energia nucleară și gazul în viitorul act delegat pentru taxonomie. ”Fit for 55” va determina ”o cerere de energie foarte mare”

ROMÂNIA4 days ago

Virgil Popescu anunță că o companie norvegiană dorește să investească 800 de milioane de euro în România

Team2Share

Trending