Connect with us

CONSILIUL UE

DOCUMENT | România va negocia noua directivă europeană a gazului bazată pe un compromis franco-german, dar care ar putea întârzia construcția conductei Nord Stream 2

Published

on

Directiva privind gazele naturale va reprezenta la finalul președinției române a Consiliului UE unul dintre cele complicate dosare negociate de România în această perioadă pentru a reglementa importul de gaze în Uniunea Europeană și pentru a proteja piața europeană a gazului de monopolul și dependența față de un actor terț care poate dezechilibra securitatea energetică europeană.

Mandatul de negociere cu Parlamentul European pe care România, în calitate de titular al președinției Consiliului UE, l-a primit vineri de la statele membre a fost capătul de linie al unor presiuni și tratative complicate care fost interpretate în această notă, mai întâi ca urmare a poziției inițiale a Franței de a sprijini modificarea directivei în pofida intereselor Germaniei legate de acordul încheiat cu Rusia privind conducta Nord Stream 2 și, ulterior, după afirmațiile Angelei Merkel care a punctat că un compromis între țările membre a fost posibil datorită ”cooperării franco-germane”.

Potrivit documentului în baza căruia se vor desfășura negocierile obținut de CaleaEuropeană.ro, mandatul pe care președinția română îl are în cadrul acestui trilog – jargonul tehnic european care definește negocierile instituționale europene – este să încheie un acord pentru revizuirea acestei directive în care responsabilitatea ce privește reglementarea conductelor care vin spre Uniunea Europeană dinspre țările terțe cade în sarcina statului-destinație al conductei, ceea ce în cazul Nord Stream 2 este Germania.

Mandatul pe care președinția română îl are în această negociere este să omogenizeze cadrul de reglementare, păstrând autoritatea națională a statului membru implicat, dar cu respectarea normelor europene și în dialog cu instituțiile europene. Deși în documentul tehnic citat nu sunt menționate explicit proiecte energetice sau conducte de gaz, compromisul la care au ajuns țările Uniunii Europene se traduce astfel: conducta Nord Stream care va lega energetic Germania de Rusia nu a fost blocată, însă atât acest gazoduct, cât și alte proiecte energetice, pot fi întârziate dacă nu respectă regulile ce vor intra în vigoare după revizuirea acestei directive care datează din anul 2009.

În cazul în care rețeaua de conducte provine dintr-o țară terță și se conectează la cel puțin un stat membru, statele membre în cauză se consultă reciproc, iar statul membru în care se află primul punct de intrare în rețeaua statelor membre consultă țara terță de unde conductele respective își au originea, în vederea asigurării, în ceea ce privește rețeaua în cauză, a aplicării consecvente a dispozițiilor prezentei directive pe teritoriul statelor membre”, este evidențiat în textul negociat de țările UE la Bruxelles.

Mai mult, documentul prevede și posibilitatea impunerii unor termene limită ale consultărilor state membre – țări terțe, prin care trebuie verificată respectarea prevederilor directivei, și stabilește că ”în cazul în care autoritățile țării terțe nu răspund la aceste consultări într-un timp rezonzabil sau într-un termen limită, atunci autoritatea națională de reglementare pot lua decizia necesară”.

Deși aceste prevederi protejează interesele Uniunii și ale statelor membre în ansamblu, documentul cuprinde și posibilitatea acordării unor derogări de la normele cuprinse în directivă, context în care trebuie luate în considerare atât interesele naționale, cât și diversificarea și securitatea aprovizionării cu gaze naturale. Totodată, derogările nu pot fi făcută în detrimentul politicii de concurență.

”În decizia de acordare unei derogări, se ia în considerare, de la caz la caz, necesitatea de a impune condiții privind durata acesteia și accesul nediscriminatoriu la infrastructură. Se ia în considerare, în special, capacitatea suplimentară de construit sau modificarea capacității existente, orizontul de timp al proiectului și circumstanțele naționale, precum și diversificarea și securitatea aprovizionării cu gaze naturale către și în interiorul Uniunii sau orice stat membru”, este precizat într-unul dintre amendamente.

Dezacordurile dintre țările membre au fost evidente, Germania urmărind să se transforme într-o piață de intrare a gazului rusesc în Europa și să-și sporească beneficiile economice de pe urma unui proiect care valorează peste 8 miliarde de euro, Olanda, Austria și Franța au companii – Shell, OMV, Engie – implicate în acest proiect, în timp ce țările din Europa de Est văd prin această mutare o creștere și mai mare a dependenței energetice față de Rusia într-un context în care Moscova este percepută ca o amenințare după acțiunile sale agresive din vecinătatea estică a Uniunii Europene și a NATO. În prezent, Rusia furnizează 34% din gazele consumate în Europa, iar Nord Stream 2 ar aduce cota la 40% și ar crește livrarea de gaze rusești la 55 miliarde de metri cubi pe an. Mai mult, cooperarea dintre Berlin și Moscova pe acest segment a adus critici puternice Germaniei din partea Statelor Unite, aliatul strategic al Europei care oferă resursele sale de gaz natural lichefiat ca o alternativă de a reduce dependența de Rusia.

Între țările care privesc afacerea ruso-germană cu caracterul de amenințare și care susțin întărirea cooperării energetice transatlantice este Polonia, care, potrivit documentului citat, a insistat pentru ca directiva să determine aplicarea regulilor energetice europene prin faptul că statul UE de interconectare cu conducta, Germania în cazul Nord Stream 2, să dețină capacitatea de reglementare, însă cu respectarea regulilor UE și cu notificarea Comisiei Europene și supervizarea din partea acesteia.

În ce o privește pe România, ea însăși o țară cu resurse de gaze naturale peste 100 de miliarde de metri cubi pe teritoriul său la care se pot adăuga și celelalte zăcăminte potențiale din Marea Neagră, aceasta a trebuit să faciliteze compromisul dintre statele membre, asumându-și practic rolul de ”broker onest” pe care reprezentanții țării l-au invocat în multiple rânduri cu privire la modul cum înțelege Bucureștiul să își îndeplinească mandatul.

Cu 242 de dosare legislative pe rol la 1 ianuarie 2019, cu un Parlament European aflat la mai puțin de 100 de zile de finalul mandatului și cu o propunere a Comisiei Europene care datează din 2017, România începe de săptămâna viitoare discuțiile în trilog, în numele Consiliului, cu mandatul și compromisul pe care le-a negociat vineri: un mandat tehnic de a extinde aplicarea normelor privind piața gazelor naturale a UE la conductele de gaze înspre și dinspre țări terțe, având la bază un compromis politic care nu blochează interesele Germaniei, care nu afectează unitatea franco-germană și care veghează și la interesele de securitate energetică ale Uniunii și la îngrijorările țărilor din Europa de Est cu privire la riscurile unui monopol al gazului rusesc.

 

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

MAE: România sprijină deplin obiectivul Comisiei Europene de elaborare a unui raport anual privind situația statului de drept la nivel UE

Published

on

© Luminița Odobescu/ Facebook

Secretarul de stat pentru afaceri europene Iulia Matei a participat marți la reuniunea informală a miniștrilor și secretarilor de stat pentru afaceri europene din statele membre UE, desfășurată prin sistem videoconferință, în cadrul căreia a afirmat sprijinul deplin al României pentru obiectivul Comisiei Europene de elaborare a unui raport anual privind situația statului de drept la nivelul Uniunii Europene și a pledat pentru menținerea unui rol central pentru politica de coeziune și pentru politica agricolă comună, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Reuniunea a avut drept principal subiect pe agendă discutarea măsurilor adoptate la nivelul Uniunii Europene și al statelor membre în gestionarea pandemiei Covid-19, precum și coordonarea măsurilor de relaxare a restricțiilor. De asemenea, reuniunea a oferit prilejul unui schimb de opinii cu privire la procesul de relansare economică, în perspectiva publicării de către Comisia Europeană a propunerilor relevante în acest sens. Au fost abordate, în context, și aspecte de interes vizând perspectivele Conferinței privind viitorul Uniunii. Totodată, Comisia Europeană a informat cu privire la stadiul pregătirii raportului anual privind statul de drept în UE.

În cadrul intervenției sale, secretarul de stat Iulia Matei a subliniat că “lecțiile învățate“ dobândite în gestionarea crizei COVID-19 ar trebui valorificate, inclusiv în discuțiile privind viitorul Uniunii, cu scopul identificării celor mai eficiente instrumente și mecanisme de întărire a cooperării la nivel UE și între statele membre.

In raport cu propunerile pe care Comisia Europeană urmează să le publice la 27 mai a.c. în contextul eforturilor de redresare a economiilor europene, oficialul român a accentuat necesitatea unei abordări axate pe unitate, solidaritate și evitarea creării de diviziuni între statele membre în conturarea viitoarelor instrumente și mecanisme. Secretarul de stat Iulia Matei a arătat că, din viziunea României, este importantă, în primul rând, revitalizarea Pieței Unice, inclusiv în perspectiva continuării investițiilor în infrastructură, creșterea rezilienței în domeniul sănătății, precum și finanţarea cercetării și inovării în noul context.

Secretarul de stat a făcut, totodată, referire la importanța pe care noul buget european o deține în susținerea obiectivelor din viitoarea Strategie de relansare. În context, a reafirmat susținerea României pentru un buget european consistent, dar în același timp flexibil, care să permită atât implementarea principalelor obiective asumate la nivelul UE, cât și o recuperare economică și socială durabilă. Totodată, demnitarul român a pledat pentru  menținerea, în continuare, în viitorul buget a unui rol central pentru Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună, aceste politici dovedindu-și eficiența în gestionarea crizei. În contextul discuțiilor, secretarul de stat Iulia Matei a evidențiat importanța unui acord rapid și de calitate cu privire la viitorul buget european care să permită continuarea implementării programelor de finanțare la nivel UE.

Cu referire la cel de-al doilea subiect aflat pe agenda reuniunii, secretarul de stat a exprimat sprijinul deplin al României pentru exercițiul Comisiei Europene de elaborare a unui raport anual privind situația statului de drept la nivel UE, ca instrument general aplicabil tuturor statelor membre, bazat pe criterii și proceduri obiective de evaluare.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Franța și Germania propun crearea unei “Europe a sănătății”: Emmanuel Macron și Angela Merkel pledează pentru o suveranitate strategică în domeniul sănătății

Published

on

© European Union 2019

Președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel au prezentat luni o inițiativă franco-germană de redresare europeană în urma crizei provocate de noul coronavirus, cei doi lideri pledând pentru dezvoltarea unei suveranități în domeniul sănătății printr-o “strategie UE pentru sănătate”.

“Din punct de vedere al sănătății, dorința noastră este să oferim Uniunii Europene forțe concrete”, a spus Emmanuel Macron, care a spus că continentul trebuie să fie mai bine apărat și pregătit împotriva bolilor.

“Europa sănătății nu a existat niciodată, trebuie să devină prioritatea noastră”, a insistat liderul de la Élysée.

 

În Declarația comună semnată de Merkel și Macron este consemnat faptul că răspunsul Uniunii Europene la actuala criză și viitoare astfel de provocări sanitare necesită o abordare comună bazată pe o suveranitate strategică în domeniul sănătății. Cei doi lideri propun consolidarea strategică a unei industrii în domeniul sănătății, care să intensifice dimensiunea europeană a sistemelor de sănătate.

Propunerea franco-germană cuprinde priorități precum consolidarea capacității europene în domeniile cercetării și dezvoltării vaccinurilor și tratamentelor, crearea unor stocuri strategice comune de produse medicale și de medicamente și încurajarea capacităților de producție în Uniunea Europeană, coordonarea politicilor de achiziții privind tratamente și vaccinuri pentru ca țările UE “să vorbească pe o singură voce” în raport cu industria farmaceutică sau crearea unui task force pe sănătate la nivel european care să dezvolte planuri de reacție și prevenție împotriva unor viitoare epidemii.

Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel au propus luni un plan de relansare pentru Uniunea Europeană de 500 de miliarde de euro pentru a face faţă impactului economic provocat de noul coronavirus, care a aruncat Europa într-o recesiune de o amploare istorică.

Declarația comună semnată de Emmanuel Macron și Angela Merkel este construită pe patru piloni: dezvoltarea unei suveranități în domeniul sănătății printr-o “strategie UE pentru sănătate”, un fondul de redresare ambițios bazat pe solidaritate și creștere, accelerarea tranzițiilor ecologică și digitală și consolidarea suveranității și rezilienței industriale și economice a Uniunii Europene, cu accent pe acordarea unui nou impuls pieței unice.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Emmanuel Macron și Angela Merkel propun un plan de relansare europeană de 500 de miliarde de euro: Pentru prima dată în istorie, Franța și Germania au convenit asupra necesității unei datorii comune a UE

Published

on

© Bundesregierung

Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel au propus luni un plan de relansare pentru Uniunea Europeană de 500 de miliarde de euro pentru a face faţă impactului economic provocat de noul coronavirus, care a aruncat Europa într-o recesiune de o amploare istorică, relatează AFP şi DPA.

“Pentru a susţine o relansare durabilă care restabileşte şi întăreşte creşterea în UE, Germania şi Franţa susţin crearea unui Fond de relansare ambiţios, temporar şi cu obiective precise” în cadrul viitorului buget al UE şi căruia să i se aloce “500 de miliarde de euro”, subliniază o declaraţie comună, citată de Agerpres.

Declarația comună semnată de Merkel și Macron este construită pe alți trei piloni, separat de fondul de redresare bazat pe solidaritate și creștere: dezvoltarea unei suveranități în domeniul sănătății printr-o “strategie UE pentru sănătate”, accelerarea tranzițiilor ecologică și digitală și consolidarea suveranității și rezilienței industriale și economice a Uniunii Europene, cu accent pe acordarea unui nou impuls pieței unice.

Emmanuel Macron a afirmat, în cadrul unei conferinţe de presă cu Angela Merkel, că iniţiativa franco-germană în valoare de 500 de miliarde de euro pentru oferirea de granturi ţărilor şi regiunilor cel mai grav afectate de criza coronavirusului este un pas major înainte și o “schimbare majoră de filosofie”, notează şi Reuters.

Liderul de la Elysee a subliniat că este pentru prima dată când Germania și Franța au convenit asupra necesității unei datorii comune a UE, consemnează și Deutsche Welle, făcând referire la eșecul coronabondurilor, respinse de Germania și Olanda. Afirmația președintelui francez a venit și în contextul în care în ultimele două luni el a făcut apel ca împreună cu Germania să își asume mai multă responsabilitate, invocând o “datorie morală” și avertizând că lipsa unui astfel de angajament poate conduce la dezbinarea Uniunii Europene.

De cealaltă parte, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a declarat că planul este un răspuns “pe termen scurt” la criză și că soluția pe termen lung, inclusiv reformele UE, va fi discutată mai târziu, “pentru că Europa trebuie să se dezvolte în continuare”, subliniază Deutsche Welle.

Germania, care va prelua la 1 iulie președinția Consiliului UE, a susținut în repetate rânduri, prin vocea lui Merkel, că își va asuma o solidaritate cu celelalte state membre.

“Trebuie să acționăm de o manieră europeană pentru a ieși din această criză cu bine și consolidați”, a spus Angela Merkel.

Banii ar urma să fie adunaţi în numele Uniunii Europene de pe pieţele de capital şi să se îndrepte către ţările cele mai afectate de criză în cadrul bugetului UE pentru perioada 2021-2027. De asemenea, propunerea Merkel-Macron sugerează acordarea autorității Comisiei Europene pentru a împrumuta bani în numele UE.

Un prim pachet, sub forma a trei plase de siguranță și care prevede credite în valoare totală de până la 540 de miliarde de euro, a fost deja convenit de statele membre la începutul lui aprilie, iar un astfel de fond ar duce finanțările deblocate la o valoare de peste 1.000 de miliarde de euro, fără a lua în calcul viitorul Cadru Financiar Multianual.

Planul franco-german, ai cărui tutori sunt Emmanuel Macron și Angela Merkel, vine în întâmpinarea viitoarei propuneri a Comisiei Europene, care, pe 27 mai, va prezenta la Bruxelles o propunere revizuită a viitorului Cadru Financiar Multianual și o propunere privind Fondul European de redresare și transformare europeană.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus luna că bugetul european va fi “nava-mamă” a relansării economiceiar la sesiunea plenară din 13-15 mai, șefa executivului european a anunțat că relansarea economică a Uniunii Europene va fi posibilă prin pachet format din bugetul european și un instrument de redresare finanțat printr-o marjă de manevră foarte mare care va fixa suma maximă de bani pe care Comisia Europeană o poate împrumuta de pe piețele de capital cu garanția statelor membreUlterior, Parlamentul European a votat o rezoluție politică solicitând Comisiei Europene un pachet masiv de redresare economică, anume un fond european de relansare ca parte a unui pachet global menit să ofere un impuls pentru investiții în valoare de 2.000 de miliarde de euro.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending