Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a declarat, miercuri, că profilul României în Alianţa Nord-Atlantică şi contribuţiile aduse la contracararea războiului de agresiune a Rusiei în Ucraina au un rol important în discuţiile privind aderarea la spaţiul Schengen, menţionând că dacă ţara noastră intră în acest spaţiu de liberă circulaţie, există mai multă securitate internă în UE.

Aurescu a precizat că aderarea României la spaţiul Schengen nu a reprezentat subiectul Ministerialei NATO, însă a ridicat această problemă în discuţiile cu omologii statelor membre ale Alianţei, arătând că România îndeplineşte condiţiile necesare.

“Discuţiile privind spaţiul Schengen nu au nicio legătură cu reuniunea NATO în sine, pentru că nu are cum să fie un subiect pe agenda NATO. Pe de altă parte, trebuie spus foarte clar că profilul României în Alianţa Nord-Atlantică şi contribuţiile pe care noi le-am adus în contracararea efectelor războiului de agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei au avut un rol important în progresul discuţiilor legate şi de spaţiul Schengen. Până la urmă, şi spaţiul Schengen reprezintă un spaţiu de liberă circulaţie în care dacă intră România, există mai multă securitate internă în UE. Există cumva o legătură, dar subiectul nu are cum să fie pe agenda unei reuniuni ministeriale NATO”, a afirmat Aurescu, la o conferinţă de presă organizată după reuniunea miniştrilor de externe din ţările NATO, relatează Agerpres.

El a spus că a discutat cu omologul din Olanda, precum şi cu cei din Suedia, Cehia, Slovacia, Slovenia şi Italia despre obiectivul României de aderare la spaţiul Schengen şi toţi au susţinut ferm şi clar acest obiectiv.

“Dar am discutat cu colegul meu din Olanda, aşa cum am discutat şi cu colegul meu din Suedia, aşa cum am discutat şi cu ceilalţi colegi europeni din Cehia, care are preşedinţia Consiliului UE, din Slovacia, din Slovenia, din Italia, cu toţii am discutat despre obiectivul României de aderare la spaţiul Schengen. Toţi aceşti colegi au reţinut foarte clar argumentaţia României de aderare la spaţiul Schengen. Şi colegul din Cehia, Slovacia, Slovenia, Italia – toţi au susţinut în mod clar şi ferm aderarea României la spaţiul Schengen. Şi colegul suedez a subliniat aceeaşi susţinere, pentru că Guvernul suedez susţine aderarea la spaţiul Schengen”, a adăugat şeful diplomaţiei române.

Aurescu a menţionat că există premisele pentru o decizie pozitivă în Parlamentul suedez.

“Cu aceeaşi ocazie, am subliniat faptul că, în urma demersurilor pe care le-am făcut, inclusiv prin discuţiile directe cu lideri ai Partidului Social Democrat din Suedia, opoziţia din Suedia nu se mai opune aderării României la spaţiul Schengen, deci există premisele pentru o decizie pozitivă în Parlamentul suedez, iar discuţia cu domnul ministru din Olanda a fost o discuţie extrem de pozitivă, foarte constructivă. Am rămas în legătură pentru perioada următoare, am comparat evaluările noastre cu privire la locul unde ne aflăm şi am arătat, de asemenea, că România îndeplineşte condiţiile pe care Olanda le-a pus la vizita pe care prim-ministrul olandez a făcut-o în 12 octombrie”, a mai spus Bogdan Aurescu.

Un vot asupra extinderii spaţiului Schengen este programat la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 8-9 decembrie, conform agendei pe care o promovează președinția cehă a Consiliului. În pregătirea acestui moment, Comisia Europeană a solicitat Consiliului Uniunii Europene să adopte fără întârziere deciziile necesare pentru a permite Bulgariei, României și Croației să participe pe deplin la spațiul Schengen.

De asemenea, misiunea voluntară de evaluare a implementării de către România a acquis-ului Schengen care s-a aflat la mijlocul lunii noiembrie în țara noastră și din care au făcut parte experți ai Comisiei Europene, ai Consiliului și experți din țări membre precum Olanda, Cehia, Suedia și Germania, a publicat un raport favorabil pentru țara noastră.

O altă piedică în calea aderării României la Schengen, evocată în ultimul deceniu de către Olanda, a fost Mecanismul de Cooperare și Verificare, însă, în raportul publicat pe 22 noiembrie, Comisia Europeană a concluzionat că ”România a înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor pe care și le-a asumat în cadrul MCV la momentul aderării sale la UE și că toate obiectivele de referință pot fi închise în mod satisfăcător”.

Vreme de trei zile, între 28 și 30 noiembrie, România a fost capitala diplomatică europeană și euroatlantică, în contextul în care Bucureștiul a fost gazda a două evenimente diplomatice de amploare la sfârșitul acestei luni, reuniunea miniștrilor afacerilor externe ai NATO și reuniunea liderilor Conferinței de Securitate de la München, fiind pentru prima dată când România a găzduit o ministerială de externe a Alianței Nord-Atlantice în timp ce tot pentru prima dată, reuniunea liderilor de la München a avut loc pe flancul estic al NATO.

În marja Forumului la nivel înalt privind căile legale de protecție, comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a anunțat, marți, decizia de a acorda 5,5 milioane de euro unui proiect gestionat de Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie (IFRC) privind găzduirea persoanelor care fug din calea războiului din Ucraina.

Începând cu 20 februarie 2022, oamenii din Europa și-au deschis casele pentru a-i găzdui pe cei care fugeau de invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina. Aceasta a fost o demonstrație de solidaritate fără precedent. Pentru a oferi îndrumări specifice în organizarea de inițiative în materie de locuințe private pentru cei care fug din Ucraina, Comisia a lansat, în iulie, inițiativa „Locuințe Sigure” a Comisiei, însoțită de un ghid care oferă consiliere țărilor UE, autorităților regionale și locale și societății civile cu privire la modul în care pot oferi cazare sigură și adecvată.

Pornind de la această experiență, Comisia va continua să lucreze pentru a extinde programele de sponsorizare comunitară pentru a susține reinstalarea, admiterea umanitară și alte căi complementare.

Astfel, proiectul gestionat de IFRC oferă o evaluare a nevoilor celor care au nevoie de cazare, punându-i în legătură cu ofertele private și oferind îndrumări pentru gazdele potențiale, consolidând, totodată inițiativa „Locuințe Sigure”.

Vicepreședintele Comisiei Europene, Josep Borrell, se va deplasa în Polonia în perioada 30 noiembrie – 2 decembrie, pentru a reprezenta Uniunea Europeană la Consiliul ministerial anual al OSCE de la Łódź, care va avea loc miercuri și joi. De asemenea, vineri, el va vizita Misiunea de asistență militară a UE (EUMAM) pentru Ucraina, lansată recent, la instalația militară Brzeg de lângă Wroclaw, se arată în comunicatul oficial. 

Miercuri searp, Înaltul Reprezentant va participa la dineul pentru a face schimb de opinii cu privire la situația actuală a OSCE în contextul geopolitic actual. El va exprima sprijinul UE pentru rolul OSCE în ceea ce privește securitatea europeană și va sublinia necesitatea de a asigura respectarea angajamentelor asumate în cadrul OSCE.

Joi, Înaltul Reprezentant Borrell va prezenta o declarație în numele Uniunii Europene în cadrul reuniunii plenare a Consiliului ministerial al OSCE . Va participa la evenimentul paralel “Acțiuni comune pentru a pune capăt impunității Rusiei și pentru a oferi dreptate victimelor”, organizat de Ucraina, axat pe asigurarea responsabilității pentru crimele de război internaționale comise de Rusia.

De asemenea, va avea o serie de întâlniri bilaterale cu omologii săi în marja Consiliului ministerial al OSCE. Înaltul Reprezentant Borrell se va deplasa apoi la Varșovia, unde se va întâlni cu viceprim-ministrul polonez, Mariusz Błaszczak. El va susține apoi un discurs principal cu tema “Câștigarea războiului, asigurarea păcii: Sprijinul UE pentru Ucraina”, urmat de o dezbatere în cadrul unei mese rotunde la Institutul Polonez de Afaceri Internaționale. Discursul va fi transmis în direct pe Ebs.

Vineri dimineața, Înaltul Reprezentant Borrell va vizita locul de antrenament militar al misiunii de asistență militară a UE pentru Ucraina (EUMAM Ucraina), recent lansată, din Brzeg, unde va asista la antrenamentul membrilor armatei ucrainene și se va adresa personalului misiunii și soldaților ucraineni.

Citiți și: UE lansează misiunea de pregătire a militarilor ucraineni în Polonia și Germania. Aceasta va fi operațională în câteva săptămâni

Scopul misiunii de pregătire, care va fi condusă de un general polonez, este de a contribui la consolidarea capacității militare a forțelor armate ucrainene de a desfășura în mod eficient operațiuni militare, pentru a permite Ucrainei să își apere integritatea teritorială în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional, să își exercite în mod eficient suveranitatea și să își protejeze civilii.

EUMAM Ucraina va funcționa pe teritoriul statelor membre ale UE și va avea sediul operațional în cadrul SEAE la Bruxelles, pentru a asigura coordonarea generală la nivel strategic. Comandantul misiunii va fi viceamiralul Hervé Bléjean, director al Capacității de planificare și conducere militară (MPCC) din cadrul SEAE.

Mandatul misiunii a dura inițial doi ani, iar valoarea de referință financiară pentru costurile comune pentru această perioadă va fi de aproximativ 100 de milioane de euro.