Uniunea Europeană l-a convocat luni pe cel mai înalt diplomat rus aflat în post la Bruxelles, ca parte a unei acțiuni coordonate cu statele membre, pentru a condamna și respinge ”anexarea ilegală” a celor patru teritorii ucrainene, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Este vorba despre un demers la scara UE şi coordonat de UE”, a declarat Peter Stano, purtător de cuvânt pentru afaceri externe al UE.

Ţările membre ale UE au început vineri să convoace diplomaţii ruşi după semnarea de către preşedintele rus Vladimir Putin a anexării a patru regiuni ucrainene ocupate de trupele ruse după începerea invaziei militare în 24 februarie.

Belgia l-a convocat pe ambasadorul rus vineri, iar Italia şi Austria au făcut acelaşi lucru luni.

Liderii celor 27 de țări membre UE, precum și președinții Comisiei Europene și Consiliului European, au adoptat vineri o declarație comună prin care au respins cu fermitate anexarea ilegală a patru regiuni ucrainene, și anume Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson, de către Rusia.

Într-un gest similar, statele membre G7 la nivel de miniștrii de externe, precum și Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, au reiterat că nu vor recunoaște niciodată ”referendumurile” organizate și aceste zone și au condamnat gestul liderului de la Kremlin ce a succedat această presupusă ”consultare” a populației.

Prin urmare, Comisia Europeană, prin vocea președintei sale, Ursula von der Leyen, a anunțat un al optulea pachet de sancțiuni astfel încât Moscova ”să plătească” pentru războiul ilegal și neprovocat declanșat la 24 februarie împotriva Ucrainei.

Într-o dovadă a unității transatlantice, și Statele Unite au anunțat că suplimentează lista sancțiunilor, completând-o cu cei care au sprijinit ”sectorul de apărare al Rusiei”, după ce și Marea Britanie a recurs la gesturi similare.

Programul de încurajare a consumului de fructe, legume, lapte și produse lactate în școli reprezintă o investiție în sănătatea generațiilor viitoare, a subliniat eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) din Parlamentul European, în cadrul căreia a avut loc o dezbaterea cu privire la acest aspect, la care a luat parte și europarlamentarul.

”Îmi exprim aprecierea față de European Parliamentary Research Service, pentru informațiile de calitate furnizate despre aceste programe care ne permit până la urmă nouă tuturor, să putem emite câteva direcții de acțiune mai departe pentru ceea ce înseamnă susținerea, dezvoltarea și consolidarea acestui program la nivelul UE”, a mai punctat Buda.

El a calificat acest program atât unul ”educațional, cât și o investiție în sănătate”.

”Deși, conform EPRS, nu regăsim elemente cuantificabile legate de implicațiile în sănătate, fără discuție, consumul de fructe, legume și lapte nu poate să facă altceva decât să consolideze sănătatea sau să fie apreciată ca fiind o investiție în sănătatea generațiilor viitoare”, a mai spus Daniel Buda.

Eurodeputatul a mai subliniat ”necesitatea de a duce banii de la acele state care din nefericire nu au capacitate administrativă, sau poate că nu doresc să folosească aceste fonduri, către alte state care vor să facă și să investească bani în această direcție”.

”De exemplu, am văzut că România a folosit foarte mulți bani în această direcție și că noi venim cu foarte mulți bani naționali. Eu cred că statele membre care nu folosesc acești bani, e nevoie ca banii să fie redirecționați către ceea ce înseamnă statele care vor să-i folosească, pentru că până la urmă, este vorba de o investiție în sănătate”, a completat Buda.

Pe lângă aspectele amintite mai sus, acesta a evidențiat și nevoia ”de a avea un proces educațional la nivelul copiilor, să vadă de unde vine laptele, de unde vine carnea, de unde vin fructele, pentru că dacă nu vom reuși ca de la această vârstă să le prezentăm și inducem realitățile legate de sectorul agricol, cu siguranță nu vor înțelege nici când vor fi adulți și nu vor putea să contribuie la ceea ce înseamnă protejarea mediului înconjurător”.

”De aceea susțin mai departe acest program, susțin finanțarea lui, evident, cât se poate de mult, la nivelul UE și încă o dată subliniez necesitatea transferului de fonduri de la statele care nu utilizează aceste fonduri către statele care le utilizează”, a conchis Daniel Buda.

Ministrul de externe polonez Zbigniew Rau a indicat luni că ţara sa vrea să înceapă negocieri cu Germania în chestiunea reparaţiilor pe care Varşovia le pretinde pentru pagubele provocate Poloniei de către nazişti în al Doilea Război Mondial, estimate de Varşovia la 1.300 miliarde de euro, informează AFP, potrivit Agerpres.

Zbigniew Rau a afirmat luni în faţa presei că a semnat o notă diplomatică, exprimându-şi “convingerea că părţile trebuie să ia măsuri imediate în vederea unei reglementări juridice şi materiale permanente, complete şi definitive a consecinţelor agresiunii şi ocupaţiei germane din 1939-1945”.

Nota urmează să fie transmisă şefei diplomaţiei germane Annalena Baerbock, aşteptată luni seara la Varşovia şi care se va întâlni marţi cu Rau.

Această reglementare ar trebui să includă mai ales “plata de către Republica Federală a Germaniei de despăgubiri pentru pierderile materiale şi non-materiale cauzate statului polonez de această agresiune şi această ocupaţie”, a spus Rau.

Reglementarea ar trebui să includă de asemenea plata unei indemnizaţii către victimele agresiunii naziste şi membrii lor de familie, precum şi o soluţie sistemică la chestiunea bunurilor culturale şi a documentelor de arhivă poloneze confiscate, a adăugat el.

“O asemenea reglementare va permite fondarea relaţiilor polono-germane pe justiţie şi adevăr, va conduce la închiderea unor capitole dureroase din trecut şi va asigura dezvoltarea relaţiilor bilaterale într-un spirit de bună vecinătate şi de cooperare amicală”, a mai declarat ministrul polonez.

Într-un raport publicat la 1 septembrie, când s-au împlinit 83 de ani de la invazia nazistă în Polonia, Varşovia a estimat la 6.200 de miliarde de zloţi (1.300 miliarde de euro) pierderile cauzate de Germania nazistă în Al Doilea Război Mondial.

Guvernul de la Berlin a precizat că problema reparaţiilor de război pentru Polonia a fost închisă după ce guvernul comunist polonez din anul 1954 a semnat atunci un acord cu fosta Republică Democrată Germană (RDG) prin care Varşovia renunţa la cererile privind compensaţiile. Însă actualul guvern polonez consideră acel acord drept ilegal.