Connect with us

U.E.

#EPPLocalDialogue. Eurodeputatul Siegfried Mureșan (PNL, PPE), la Cugir: Atragerea fondurilor structurale și de coeziune depinde de cine se află la guvernare și în fruntea autorităților locale

Published

on

Eurodeputatul Siegfried Mureșan (PNL), purtător de cuvânt al celei mai importante familii politice europene din ultimii ani, Partidul Popular European (PPE), participă la dialogul local ,,Europa începe în Cugir”, unde a vorbit despre importanța primelor șase luni ale anului 2019 pentru România și despre integrarea europeană de la nivel local

În acest context, eurodeputatul liberal l-a felicitat pe Primarul Cugirului, Adrian Teban, pentru munca sa de reprezentarea a vocii cetățenilor și aleșilor locali la Bruxelles, în cadrul Comitetului European al Regiunilor. 

 

,,Prezența domnului primar Adrian Teban în Comitetul European al Regiunilor ne ajută să înțelegem ce se întâmplă la nivel european. Cu cât suntem mai bine informați, cu atât cădem pradă mai greu populismului, euroscepticilor și știrilor false”, a mai spus acesta cu referire la prezența României la masa deciziilor și la importanța acesteia pentru binele cetățenilor. 

Foto: CaleaEuropeană.ro/@Diana Zaim

Vorbind despre primele șase luni ale acestui an, Siefried Mureșan a atras atenția asupra importanței de a purta dialoguri cu cetățenii în marja deținerii Președinției Consiliului UE de către România, precum și în contextul alegerilor pentru Parlamentul European din mai. Potrivit acestuia, lunile care au mai rămas până la scrutinul care va decide viitorul Europei în următorii ani, sunt esențiale din trei motive:

  • Președinția Consiliului UE ne oferă ocazia de a influența marile teme europene aflate în discuție la ora actuală. Spre exemplu, fondurile europene, care sunt foarte importante la nivel local în privința proiectelor de infrastructură, vor fi planificate pe următorii șapte ani, iar România poate avea un cuvânt de spus în cadrul negocierilor.

,,După alegeri va începe munca de negociere pe următorul Cadru financiar multianual care va stabili câte fonduri europene va primi România și cum se va ușura povara birocratică pentru atragerea lor. Este important ca Președinția română a Consiliului să lucreze în această perioadă pentru influențarea deciziilor privind alocarea mai multor fonduri structurale și de coeziune pentru țara noastră. Comisia Europeană a propus majorarea cu 2 miliarde de euro a bugetuui alocat României, de la 25 de miliarde, cât primim acum, la 27 miliarde de euro, după ce a constatat nevoia de dezvoltare a țării. România mai are nevoie de investitiții, dar sunt state membre care nu sunt de acord cu majorarea alocărilor pentru alte state, iar Președinția și PE trebuie să lupte în negocieri pentru obținerea mai multor bani”.

  • Președinția Consiliului UE poate pune teme românești pe agenda europeană, cum ar fi ,,apropierea Republicii Moldova de UE prin implicarea mai activă a acesteia în sprijinirea forțelor pro-europene cu fonduri de investiții, dar și politic.
  • Președinția Consiliului UE poate promova în cele șase luni de mandat România:

 ,,Organizarea reuniunilor ministeriale informale și a altor evenimente în marja deținerii Președinției Consiliului este o ocazie de a arăta europenilor cu adevărat ce poate oferi România. Consider că promovarea se poate face prin organizarea evenimentelor în diferite orașe ale țării”.

Foto: CaleaEuropeană.ro/@Diana Zaim

Eurodeputatul român a mai făcut referire în intervenția sa și la luarea deciziilor la nivel local, în conformitate cu principiul subsidiarității al UE. 

,,Decizia în UE trebuie luată cât mai aproape de cetățean. Nivelurile național și supranațional se implică doar acolo unde pot contribui mai bine în funcție de competențele atribuite.”

Acesta a spus că este nevoie și de coordonare între cele trei nivele pentru ca interesele cetățenilor să fie cât mai bine satisfăcute, buna coordonare depinzând de conducerea autorităților de la nivel local și central, în special în ceea ce privește atragerea de fonduri europene.

,,Este nevoie de coordonare între cele trei nivele. România este codașă la atragerea de fonduri europene în UE pe actuala guvernare. Guvernul României nu a depus la Bruxelles niciun proiect major de infrastructură în ultimii doi ani. De aceea, avem nevoie de oameni capabili în administrația centrală și locală. Avem fonduri europene neabsorbite care pot fi absorbite, însă, printr-o derogare, până la 31 decembrie 2023, dar este esențial cine va fi la guvernare.”, a încheiat Siegfried Mureșan.

Foto: CaleaEuropeană.ro/@Diana Zaim

Dialogul cetățenesc de astăzi a fost organizat de Partidul Popular European (PPE) și face parte din seria de evenimente #EPPLocalDialogue – Dialoguri Locale PPE, ca parte a angajamentului PPE la nivel local și regional lansat în luna martie la Sofia. Moderarea evenimentului a fost asigurată de Directorul CaleaEuropeană.ro, dl. Dan Cărbunaru.

Sub titulatura ,,Europa începe la Cugir”, luni, 25 februarie, cetățenii au discutat despre viitorul Europei alături de primarul orașului Cugir, Adrian Teban, membru al Comitetului European al Regiunilor (CoR), Siegfried Mureșan, purtătorul de cuvânt al Partidului Popular European (PPE), Florin Roman, deputat din partea Partidului Național Liberal (PNL) și Traian Munteanu, fost locuitor al Cugirului și funcționar al Comisiei Europene, actualmente profesor emerit în Franța

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană alocă 18,5 milioane de euro României pentru distribuția de fructe, legume și lapte în școli pentru anul școlar 2020-2021

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a publicat astăzi, 31 martie, bugetul alocat schemei UE pentru școli, în anul școlar 2020/2021, și anume: 145 milioane de euro pentru distribuția de fructe și legume și 105 milioane de euro pentru distribuția de lapte către elevi. Din aceștia, România beneficiază de 7,8 milioane de euro pentru distribuția de fructe și legume și de 10,7 milioane de euro pentru distribuția de lapte în școlile participante la program, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

”În contextul actual, este cu atât mai important ca toți copii din întreaga Europă să știe și să înțeleagă de unde vine hrana noastră. Putem fi mândri de mâncarea hrănitoare, sigură și de înaltă calitate produsă de fermierii noștri. Grație schemei UE pentru școli, copiii pot învăța despre nutriție și agricultură, în paralel cu adoptarea unor obiceiuri de alimentație sănătoasă. Am luat măsuri pentru a ne asigura că schema ia în considerare faptul că școlile au trebuit să fie închise pe întreg teritoriul european din cauza pandemiei de coronavirus. Dar este important să continuăm să privim înainte, să pregătim viitorul și să transmitem un semnal important că viața va continua, odată ce am întors, în mod colectiv, această pagină”, a declarat comisarul european pentru agricultură Janusz Wojciechowski.

Implementarea schemei în anul școlar curent 2019/2020 este afectată de închiderea școlilor pe întreg teritoriul UE, ca urmare a pandemiei de coronavirus în curs. În anul școlar 2018/2019, schema UE a garantat faptul că peste 20 de milioane de copii din întreaga Uniune Europeană au primit lapte, fructe și legume în timpul școlii, la aceasta adăugându-se măsuri educaționale referitoare la agricultură și la o dietă echilibrată.

Comisia Europeană a oferit clarificări potrivit cărora criza curentă poate fi considerată un caz de ,,forța majoră”. Acest lucru permite statelor membre care recunosc un astfel de caz să ramburseze furnizorii pentru produsele perisabile (fructe, legume, lapte) ce erau prevăzute pentru distribuirea în școlile participante la schemă. Produsele în cauză pot fi, de asemenea, donate spitalelor, organizațiilor caritabile și băncilor de alimente sau altor organizații similare, pentru a ajunge la persoanele nevoiașe. 

Continue Reading

U.E.

Europarlamentari din cele patru colțuri ale UE, apel la liderii UE să privească lupta contra Covid-19 ca pe un proiect european comun care trebuie apărat de ingerințele Rusiei sau Chinei

Published

on

© EU Multimedia Center

Un grup de 39 de europarlamentari din cele patru colțuri ale Uniunii Europene au transmis, la 27 martie, o scrisoare către liderii instituțiilor de la Bruxelles pentru a le solicita atenția sporită și pentru a propune acțiuni concentrate în fața instrumentalizării actualei crize de către țările cu ambiții geopolitice contradictorii, precum China și Rusia, care atacă unitatea și solidaritatea europeană prin intermediul propagandei, precum și pentru ajutorarea statelor membre cele mai afectate de criza de coronavirus, potrivit documentului pus la dispoziție de surse europene pentru caleaeuropeana.ro.

„Ne preocupăm serios de dezinformarea și eforturile de propagandă care vin în special din China și Rusia. Cei mai mulți dintre noi observăm clar că există un efort de a submina UE și de a semăna neîncredere în rândul populației locale și al vecinilor europeni față de UE, valorile și instituțiile sale democratice. Constatările recente ale grupului de lucru East StratCom au indicat acest lucru și ar trebui să continuăm să ne bazăm pe expertiza lor de lungă durată pentru demontarea miturilor propagandistice și a strategiilor de dezinformare”, precizează eurodeputații. „Având în vedere pandemia de COVID 19, ne temem că încercările actuale sunt un risc serios pentru unitatea și stabilitatea noastră pe termen lung și ne vor împiedica să depășim criza, consecințele acesteia și să ne confruntăm împreună cu provocările viitoare”, adaugă aceștia. 

Eurodeputații subliniază că ingerințele Chinei și Rusiei în UE „au fost alimentate de răspunsurile naționaliste inițiale ale țărilor europene, precum și de lipsa unei comunicări transparente cu privire la eforturile instituțiilor UE”. 

În acest sens, aceștia le amintesc liderilor de la Bruxelles că „este timpul să atenuăm această instrumentalizare geopolitică a crizei”. Astfel, cei 39 de politicieni din diferite state membre fac un apel către instituțiile UE și statele membre ale UE să acționeze pe trei dimensiuni și anume, dimensiunea umanitară europeană, dimensiunea europeană a transparenței și dimensiunea geopolitică.

În ceea ce privește dimensiunea umanitară europeană, eurodeputații solicită sporirea forturilor pentru o asistență mai eficientă pentru toate statele noastre membre, în special pentru cele mai afectate sever precum Italia, Spania, unele regiuni din Franța, precum și pentru vecinii și țările partenere.

Mai exact, ei propun măsuri care ar trebui să depășească instrumentele financiare și ar trebui să includă asistență tangibilă și vizibilă, cum ar fi importurile de echipamente și personal calificat, care găzduiesc pacienți bolnavi.

„Desfășurarea masivă de asistență financiară, economică și medicală este chiar necesară”, punctează membrii Parlamentului European.

Mai departe, în ceea ce privește dimensiunea europeană a transparenței, eurodeputații cer instituțiilor UE să elaboreze o strategie pentru transparență și comunicare prin care să se evidențieze asistența de la nivel european, pentru a contracara informațiile incorecte și pentru a semnala cetățenilor UE că „solidaritatea dintre ei este în desfășurare, este posibilă și fezabilă”.

Acest lucru este, de asemenea, necesar pentru a motiva și mobiliza cetățenii și societatea civilă pentru a se alătura luptei împotriva COVID19 care trebuie privit ca „un proiect european comun”, subliniază europarlamentarii.

Aceștia consideră că este nevoie de „o imagine de ansamblu cuprinzătoare, actualizată regulat, a asistenței per ansamblu, pe care UE și statele membre o asigură pentru combaterea COVID 19, care să fie promovată în rândul cetățenilor”.

În cele din urmă, în ceea ce privește dimensiunea geopolitică europeană, semnatarii scrisorii propun să se stabilească o strategie pentru a identifica și face față realităților geopolitice în perioadele de criză și, astfel, să se identifice și să se diminueze încercările guvernelor străine de a exploata criza COVID-19 în detrimentul UE.

Potrivit unui document elaborat în urmă cu două săptămâni de Serviciul European de Acțiune Externă, reiese că Rusia duce o campanie de dezinformare împotriva Occidentului, pentru a agrava impactul noului tip de coronavirus, a genera panică şi a semăna neîncredere. Apelând la promovarea de „fake news online în engleză, spaniolă, italiană, germană și franceză, campania rusă folosește rapoarte contradictorii, confuze și rău intenționate pentru a îngreuna activitatea de comunicare a Uniunii Europene privind reacția sa la pandemie.

Pe acest fundal, președintele francez Emmanuel Macron a reacționat marți, 31 martie, denunțând campaniile de propagandă duse de către regimurile de la Beijing şi Moscova în legătură cu ajutoarele livrate Italiei pentru combaterea noului coronavirus, subliniind că Franţa şi Germania acordă asistenţă „fără să facă poze”. De asemenea, liderul francez a subliniat că poate ajutorul dat Italiei de Franța și Germania, care au donat mai multe măști și echipamente medicale decât China, nu este „suficient, dar este deja un început”. Astfel, Macron a îndemnat la ignorarea informațiilor tendențioase care vin din partea „concurenților internaționali”. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

România și alte șapte state UE cer Comisiei Europene să amâne reforma Pachetului Mobilitate și să ajute firmele de transport rutier afectate de COVID-19

Published

on

© Reprezentanța Comisiei Europene în România/ Facebook

Un număr de opt state membre UE, printre care şi România, au cerut Comisiei Europene să sprijine firmele de transport rutier afectate de pandemia de coronavirus şi de asemenea să oprească lucrul la o reformă destinată să îmbunătăţească condiţiile de lucru ale şoferilor de camion, care în opinia celor opt state ar pune companiile vulnerabile într-o situaţie nefavorabilă, transmite Reuters.

Potrivit unei scrisori consultate de Reuters, miniştrii Transporturilor din Bulgaria, Ungaria, Lituania, Polonia, Cipru, Letonia, Malta şi România au apreciat că Uniunea Europeană ar trebui să susţină companiile de transport la fel cum a luat măsuri pentru a veni în ajutorul companiilor aeriene cu probleme, relatează Agerpres.

“În schimb, suntem pe cale să adoptăm primul Pachet Mobilitate, ale cărui prevederi, combinate cu consecinţele pandemiei de coronavirus, va însemna sfârşitul pentru multe companii europene de transport rutier”, se arată în scrisoarea trimisă preşedinţilor principalelor trei instituţii europene.

Încă înainte de izbucnirea pandemiei, acelaşi state membre din estul Europei se gândeau la posibilitatea de a ataca în justiţie încercările de a reforma regulile care guvernează sectorul european al transportului rutier, reformă care potrivit oponenţilor pune firmele de transport din estul Europei într-o poziţie dezavantajoasă prin aceea că le obligă să trimită camioanele goale în ţările de origine, ceea ce generează costuri suplimentare şi emisii suplimentare de CO2.

Însă, în luna decembrie 2019, majoritatea statelor UE şi Parlamentul European au ajuns la un acord cu privire la Pachetul Mobilitate, o reformă are este susţinută de statele membre bogate, precum Franţa şi Olanda. Reforma ar obliga camioanele să revină în ţările de origine odată la patru săptămâni, iar şoferii trebuie să beneficieze de perioadă de odihnă în afara cabinei vehiculului.

Uniunea Europeană intenţiona să adopte în mod definitiv noile norme din Pachetul Mobilitate la o reuniune programată pentru data de 24 martie, dar pandemia de coronavirus a modificat agenda.

Transportul rutier, care este responsabil pentru 75% din livrările de marfă în UE, a fost afectat puternic de pandemia de coronavirus în condiţiile în care ţările au impus restricţii la frontieră, ceea ce a creat timpi de aşteptare de peste 24 de ore la unele frontiere interne. Executivul european a cerut statelor membre să pună la punct “coridoare verzi” pentru a permite produselor proaspete şi medicamentelor să evite blocajele de trafic.

De altfel, într-o scrisoare trimisă comisarului european pentru transport Adina Vălean, și eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, coordonatorul grupului PPE în Comisia pentru transport și turism din Parlamentul European, a solicitat Comisiei Europene să sisteze procedurile de adoptare a Pachetului Mobilitate la nivel european, în contextul crizei pandemiei cu COVID-19.

Propusă de Comisia Europeană în mai 2017, reforma condiţiilor de lucru ale transportatorilor ”Pachetul Mobilitate” a dat naştere unei dispute politice pe fondul unei concurenţe puternice într-un sector sensibil.

Pe de o parte, Franța, Germania și țările Benelex susţin aplicarea unei legislaţii stricte pentru a contracara dumping-ul social, în timp ce ţările din Europa de Est (România, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Letonia şi Lituania) pledează pentru o viziune mai suplă, reproșând un protecționism ascuns și încălcarea liberei circulații.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020
Advertisement
Advertisement

Trending