Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Erasmus+ 2014 se lansează în România. 120.000 de studenţi şi profesori vor beneficia de burse până în 2020

Published

on

graduatingProgramul Erasmus+ va fi lansat oficial în România săptămâna viitoare de către comisarul european pentru Educaţie, Androulla Vassiliou. În total, România va primi în 2014 aproape 52 de milioane de euro în cadrul acestui program.

Comisarul european pentru Educaţie, Cultură, Multilingvism şi Tineret, Androulla Vassiliou va veni în perioada 10-11 martie la Bucureşti pentru a lansa programul Erasmus+ şi a discuta despre perspectivele de educaţie şi de angajare ale tinerilor din România, scrie Mediafax.

Pe 10 martie, comisarul va ţine un discurs, în cadrul unui eveniment organizat de Ministerul Educaţiei Naţionale şi de Comisia Europeană, despre analizarea problemelor cu care se confruntă tinerii care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează un program educaţional sau de formare.

Următoarea zi, pe 11 martie, Androulla Vassiliou va lansa Erasmus+, noul program de finanţare al UE pentru educaţie, formare, tineret şi sport, care va oferi burse unui număr de 120.000 de români pentru studii, cursuri de formare, dobândirea de experienţă profesională sau participarea la acţiuni de voluntariat în străinătate în următorii şapte ani.

Conform CE, această cifră este cu 50 % mai mare decât în precedentele programe ale UE.

“Ca în multe alte ţări europene, rata şomajului în rândul tinerilor din România este foarte îngrijorătoare şi reprezintă o risipă imensă de capacităţi umane. În pofida unor progrese recente, proporţia persoanelor cu un nivel scăzut de competenţe în ceea ce priveşte lectura, matematica şi ştiinţele, precum şi rata părăsirii timpurii a şcolii în România sunt foarte ridicate. Această situaţie agravează problema tinerilor care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează un program educaţional sau de formare. Sistemele de educaţie şi de formare trebuie să promoveze medii de învăţare favorabile, să pună accentul pe nevoile individuale ale elevilor şi să soluţioneze de urgenţă problema inadecvării competenţelor”, a declarat, vineri, Androulla Vassiliou, înainte de vizita în România.

Alocarea României în 2014, cu 11% mai mare decât anul trecut 

Comisarul a mai precizat că noul program Erasmus+ va acorda sprijin celor mai vulnerabili tineri, ajutându-i astfel “să-şi întărească încrederea în sine”.

România va primi aproape 52 de milioane de euro în 2014 în cadrul programului Erasmus+, ceea ce înseamnă o creştere cu 11 % în comparaţie cu finanţarea primită anul trecut prin programul pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii şi programul “Tineret în acţiune”. De altfel, nivelul de finanţare va creşte în fiecare an până în 2020. Tinerii români mai pot beneficia şi de bursele Jean Monnet pentru studii privind integrarea europeană realizate în instituţii de învăţământ superior şi pentru proiecte transnaţionale în domeniul sportului.

80.000 de români au beneficiat de Erasmus+ până acum

Între 2007 şi 2013, aproximativ 80.000 de studenţi, tineri, profesori, formatori şi animatori pentru tineret din România au beneficiat de burse în cadrul programului UE pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii şi al programului “Tineret în acţiune”, care a fost înlocuit de programul Erasmus+.

Prin Erasmus+, CE îşi propune să remedieze unele lacune în materie de competenţe, oferind unui număr de patru milioane de persoane posibilitatea de a studia, de a urma cursuri de formare, de a dobândi experienţă profesională sau de a participa la activităţi de voluntariat în străinătate.

Bugetul programului Erasmus+ pentru următorii şapte ani este de 14,7 miliarde de euro, cu 40 % mai mult decât bugetul programelor anterioare din perioada 2007-2013. În plus, fiecare stat membru va beneficia de o creştere semnificativă a finanţării pe durata programului.

 

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Consiliul European: Polonia, Ungaria și Cehia au obiecții privind Pactul Ecologic European și solicită sprijin financiar pentru a rămâne competitive

Published

on

Polonia, Ungaria şi Cehia au formulat obiecţii cu privire la proiectul de concluzii privind Pactul Ecologic European lansat de Comisia European și ce va fi supus aprobării liderilor europeni la Consiliul European de joi și vineri, aceste trei ţări susţinând că economiile lor nu pot atinge obiectivul neutralităţii climatice până în anul 2050 în lipsa unui sprijin financiar.

Opoziția celor trei țări a fost manifestată și la summitul șefilor de stat sau de guvern din vară, când liderii acestora au făcut uz de dreptul de veto față de includerea în concluziile Consiliului European a obiectivului ”zero emisii de carbon cu efect de seră” până în anul 2050, argumentând că economiile lor nu sunt suficient de competitive pentru a face faţă schimbărilor implicate de realizarea acestui obiectiv. Cu acea ocazie, premierul Mateusz Morawiecki a cerut pachete compensatorii care să protejeze interesele mediului de afaceri polonez și ale cetățenilor polonezi.

Liderii europeni se reunesc joi şi vineri la Consiliul European de iarnă şi vor pleda din nou pentru acest obiectiv, în contextul în care Comisia Europeană a lansat miercuri Pactul Ecologic European.

Președintele Consiliului European Charles Michel a făcut un apel către liderii europeni să ajungă la consens privind obiectivul unei Europe neutre din punct de vedere al climei pentru a da ”un semnal major” că UE își asumă rolul de lider global în combaterea schimbărilor climatice.

Europa trebuie să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050, a spus Michel, în scrisoarea tradițională trimisă șefilor de stat sau de guvern, recunoscând însă că realitățile diferi la nivelul statelor membre.

”Trebuie să recunoaștem că avem nevoie de un efort din partea tuturor statelor membre. Vom crea un cadru și resursele necesare pentru a schița o cale echilibrată și corectă spre acest obiectiv. Acest lucru presupune că vom lua în considerare diferitele realități naționale”, a mai spus Michel.

În ce o privește, Ursula von der Leyen a anunțat, în contextul prezentării foii de parcurs a Pactului Ecologic European, că va fi implementat un mecanism de tranziție echitabilă pentru regiunile care se bazează în mare măsură pe activități cu intensitate mare a emisiilor de dioxid de carbon. De altfel, Parlamentul European a votat luna trecută o rezoluție prin care a declarat starea de urgență climatică.

Potrivit Reuters, citat de Agerpres, purtătorul de cuvânt al guvernului ungar, Zoltan Kovacs, a declarat miercuri că ”dincolo de angajamentele existente pentru anul 2030, ne putem asuma altele doar pe baza unor calcule serioase, clare şi responsabile.

”Numai în acest mod putem lua decizii responsabile”, a completat el.

La rândul său, premierul ceh Andrej Babis a scris pe Twitter: ”Republica Cehă doreşte de asemenea să atingă neutralitatea emisiilor de carbon, dar nu vom reuşi fără energia nucleară. UE trebuie să recunoască energia nucleară ca sursă lipsită de emisii. Mai mult, costul neutralităţii emisiilor de carbon va fi uriaş”.

Un document pregătit de guvernul ceh şi consultat de Reuters înaintea summitului european cuprinde solicitarea revizuirii proiectului de decizie propus liderilor europeni, inclusiv prin menţionarea posibilităţii ca centralele atomo-electrice să poată fi cofinanţate cu fonduri europene pentru a se reduce astfel emisiile de CO2.

La rândul său, un oficial polonez a declarat: ”Din punctul nostru de vedere, ultimul proiect de concluzii cu decizia de la summit asupra chestiunii climatice încă necesită discuţii”. Acesta a precizat că Polonia doreşte în special garanţii mai precise privind o finanţare generoasă înainte de a se angaja în favoarea neutralităţii climatice până în anul 2050.

Reuters notează că răspunsul noii Comisii Europene faţă de solicitările de sprijin financiar formulate de aceste ţări, anume mecanismul de tranziție echitabilă, depinde de negocierile privind cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027 şi de alocările pentru politica de coeziune.

O posibilă sumă vehiculată în prezent pentru acest fond este de cel puţin 35 de miliarde de euro, plus finanţări suplimentare din alte surse, cum ar fi Banca Europeană de Investiţii.

Potrivit propunerii din cadrul Pactului Ecologic European prezentat de Comisia Europeană, cel puțin 25% din bugetul pe termen lung al UE ar trebui să fie dedicat acțiunilor climatice, iar Banca Europeană de Investiții, în calitate de bancă a Europei în domeniul climei, va oferi sprijin suplimentar.

Obiectivul acestui mecanism este să ajute regiunile europene dependente de combustibilii fosili să-şi finanţeze tranziţia către industrii şi surse de energie curate şi să formeze lucrătorii din industriile evoluate tehnologic.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european Adina Vălean, după prezentarea Pactului Ecologic European: Vom amplasa un milion de stații de încărcare electrice în UE până în 2025

Published

on

© European Parliament

Comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, a promis miercuri, în contextul prezentării de către Comisia Europeană a ambițiosului Pact Ecologic European, că vor fi găsite cele mai bune modalități pentru ca domeniul transporturilor să contribuie la obiectivul istoric prin care Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050.

Sectorul transporturilor este în centrul transformărilor către neutralitatea carbonului”, a scris Vălean, pe Twitter, după ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat Pactul Ecologic European în plenul Parlamentului European.

În ambițiosul plan care conține 50 de acțiuni concrete până în 2050 este prevăzută și reducerea cu 90% a emisiilor din domeniul transporturilor până în anul 2050, întrucât transporturile produc în prezent 25% din emisiile de gaze cu efect de seră.

De altfel, acest obiectiv a fost asumat de Adina Vălean și în cursul audierii sale în Parlamentul European pentru funcția de comisar european pentru transporturi.

În ce o privește, Vălean a mai susținut miercuri, tot pe Twitter, că până în anul 2025 vor fi amplasate 1 milion de stații de încărcare electrice la nivelul Uniunii Europene pentru 13 milioane de vehicule nepoluante sau puțin poluante.

Vom revizui cadrul legal pentru a stimula producția și instalarea de combustibili alternativi”, a mai spus Vălean.


Citiți și

La 11 zile de la preluarea mandatului, Ursula von der Leyen a prezentat Pactul Ecologic European, cu ambiția istorică a neutralității climatice a Europei: ”Va dura cât o generație să atingem acest obiectiv”

Ursula von der Leyen acordă Pactului Ecologic European un potențial istoric: Este momentul ”omului pe Lună” pentru Europa


Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat miercuri Pactul Ecologic European, inițiativa ambițioasă istorică a noului executiv european de a transforma Europa în primul continent nentru din punct de vedere climatic până la orizontul anului 2050. Aflată în plenul Parlamentului European alături de Frans Timmermans, vicepreședintele executiv pentru Pactul Ecologic European, von der Leyen a lansat o foaie de parcurs cu 50 de obiective pentru anul 2050 ce transformă acțiunea climatică într-un obiectiv care aduce creștere economică, îmbunătățește calitatea vieții și a sănătății cetățenilor, promovează grija pentru natură și să se asigură că ”nu lasă pe nimeni în urmă”. Printre cele mai importante acțiuni pe care Comisia Europeană și le asumă, la 11 zile de la preluarea mandatului, sunt prezentarea primei ”legi europene privind clima”, alocarea a cel puțin 25% din viitorul cadru financiar multianual pentru acțiune climatică și implementarea unui mecanism de tranziție echitabilă pentru regiunile care se bazează în mare măsură pe activități cu intensitate mare a emisiilor de dioxid de carbon.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen acordă Pactului Ecologic European un potențial istoric: Este momentul ”omului pe Lună” pentru Europa

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Pactul Ecologic European, prezentat miercuri de Comisia Europeană și care cuprinde 50 de acțiuni concrete pentru ca Europa să devină un continent neutru din punct de vedere climatic, este momentul ”omului pe Lună” pentru Europa, a afirmat Ursula von der Leyen, președinta executivului european, în cursul prezentării în Parlamentul European a acestui plan cu ambiții istorice.

Pactul Ecologic European este mai mult decât o viziune. Este o foaie de parcurs pentru acțiune. Are 50 de obiective pentru anul 2050, pentru o Europă prietenoasă cu clima și cu natura. Obiectivul nostru este să reconciliem economia cu planeta noastră. Acesta este momentul ”omului pe Lună” pentru Europa (…) Va dura cât o generație să atingem acest obiectiv”, a spus von der Leyen, în plenul Parlamentului European de la Bruxelles, unde a venit însoțită de Frans Timmermans, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene pentru Pactul Ecologic European.

von der Leyen a precizat că lansarea Pactului Ecologic European este prima măsură majoră luată de noua Comisie Europeană, la 11 zile de la preluarea mandatului, și a arătat că îl va prezenta joi liderilor UE în cadrul summitului Consiliului European, în vreme ce Timmermans îl va prezenta la Conferința COP25 de la Madrid.

Șefa Comisiei Europene a afirmat că ”astăzi este începutul călătoriei” și a explicat că Pactul Ecologic European nu este numai despre emisii, ci vizează ”stimularea inovației, calitatea alimentară și mobilitate modernă”.

Pactul Ecologic European este noua noastră strategie de creștere. Ea nu consumă, ci oferă înapoi”, a mai spus Ursula von der Leyen, arătând că va solicita susținerea șefilor de stat sau de guvern, care vor avea schimbările climatice pe agenda Consiliului European de iarnă.

Pe de altă parte, președintele Consiliului European Charles Michel a făcut un apel către liderii europeni să ajungă la consens privind obiectivul unei Europe neutre din punct de vedere al climei pentru a da ”un semnal major” că UE își asumă rolul de lider global în combaterea schimbărilor climatice.

Europa trebuie să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050, a spus Michel, în scrisoarea tradițională trimisă șefilor de stat sau de guvern, recunoscând însă că realitățile diferi la nivelul statelor membre.

”Trebuie să recunoaștem că avem nevoie de un efort din partea tuturor statelor membre. Vom crea un cadru și resursele necesare pentru a schița o cale echilibrată și corectă spre acest obiectiv. Acest lucru presupune că vom lua în considerare diferitele realități naționale”, a mai spus Michel, având în vedere că liderii europeni au eșuat să își asume acest obiectiv la Consiliul European din vară, ca urmare a veto-ului dat de Polonia, premierul Mateusz Morawiecki cerând pachete compensatorii care să protejeze interesele mediului de afaceri polonez și ale cetățenilor polonezi.

Citiți și La 11 zile de la preluarea mandatului, Ursula von der Leyen a prezentat Pactul Ecologic European, cu ambiția istorică a neutralității climatice a Europei: ”Va dura cât o generație să atingem acest obiectiv”

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat miercuri Pactul Ecologic European, inițiativa ambițioasă istorică a noului executiv european de a transforma Europa în primul continent nentru din punct de vedere climatic până la orizontul anului 2050. Aflată în plenul Parlamentului European alături de Frans Timmermans, vicepreședintele executiv pentru Pactul Ecologic European, von der Leyen a lansat o foaie de parcurs cu 50 de obiective pentru anul 2050 ce transformă acțiunea climatică într-un obiectiv care aduce creștere economică, îmbunătățește calitatea vieții și a sănătății cetățenilor, promovează grija pentru natură și să se asigură că ”nu lasă pe nimeni în urmă”. Printre cele mai importante acțiuni pe care Comisia Europeană și le asumă, la 11 zile de la preluarea mandatului, sunt prezentarea primei ”legi europene privind clima”, alocarea a cel puțin 25% din viitorul cadru financiar multianual pentru acțiune climatică și implementarea unui mecanism de tranziție echitabilă pentru regiunile care se bazează în mare măsură pe activități cu intensitate mare a emisiilor de dioxid de carbon.

Continue Reading

Facebook

Europarlamentarul Clotilde Armand, Renew Europe, organizează Conferința „Europa de Vest vs. Europa de Est? Nu. O Europă mai convergentă” București, vineri, 13 decembrie a.c., începând cu orele 11:00, la hotel Hilton – Athénée Palace, Salon Le Diplomat

Advertisement
Advertisement

Trending