Intrarea Finlandei şi Suediei în NATO ar fi o “eroare”, aşa cum a fost şi aderarea Greciei la Alianţa Nord-Atlantică, a declarat vineri preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, relatează AFP.
Şeful statului turc a explicat în faţa presei că “nu vrea să se repete aceeaşi eroare ca cea comisă prin aderarea Greciei”, acuzând Suedia şi Finlanda că “găzduiesc terorişti ai PKK”, Partidul Muncitorilor din Kurdistan.
“Nu avem un aviz pozitiv”, a insistat el, potrivit Agerpres.
“Urmărim în prezent evoluţiile în legătură cu Suedia şi Finlanda, însă nu avem un aviz pozitiv, deoarece NATO a făcut o eroare în privinţa Greciei anterior, împotriva Turciei”, a declarat preşedintele turc la ieşirea de la rugăciunea de vineri la Istanbul.
“În plus, ţările scandinave, din păcate, sunt aproape ca nişte case de oaspeţi pentru organizaţiile teroriste”, a adăugat el, invocând PKK, clasată drept organizaţie teroristă de către Turcia, dar şi de către UE şi SUA.
Reacţia Turciei este prima voce discordantă în cadrul NATO în legătură cu perspectiva aderării Finlandei şi Suediei la Alianţa Nord-Atlantică.
De la începutul crizei şi apoi de la invazia rusă din Ucraina, Ankara a făcut tot posibilul pentru a menţine relaţii bune cu cele două ţări, de care economia sa depinde puternic.
Finlanda a hotărât să intre în NATO și va depune “fără întârziere cererea de aderare” la Alianța Nord-Atlantică, au anunțat joi, într-o declarație comună, președintele și premierul acestei țări, Sauli Niinisto și Sanna Marin.
Finlanda, care împarte o graniță de 1.300 km și un trecut dificil cu Rusia, va pune astfel atitudinii sale neutre în materie de politică de securitate și apărare.
Cu două zile în urmă, Finlanda și Marea Britanie au semnat, la Helsinki, o declarație de asistență reciprocă în materie de securitate, identică textului semnat de premierul britanic Boris Johnson cu Suedia în aceeaşi zi, care are ca scop să ofere asigurări pe perioada între candidatura şi aderarea la NATO, protecţia oferită de Alianţă nefiindu-le garantată decât statelor membre.
Suedia este așteptată și ea să anunțe în zilele următoare o decizie de a adera la Alianța Nord-Atlantică, urmând ca alături de Finlanda să extindă blocul politico-militar de la 30 la 32 de membri. De altfel, miniștrii de externe ai celor două țări sunt așteptați sâmbătă și duminică la Berlin, acolo unde omologii lor din NATO vor avea o reuniune informală ca parte a procesului de pregătire a summitului NATO de la Madrid din 28-30 iunie și de adoptare a noului Concept Strategic al Alianței.
O aderare a Finlandei la NATO, țară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, ar dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO ar însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.
NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia.
Finlanda și Suedia sunt state partenere ale NATO și participă cu regularitate la reuniune Alianței Nord-Atlantice la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării, precum și la summit-urile șefilor de stat și de guvern.
Semnarea unui protocol de aderare între Alianță și cele două țări scandinave ar trebui ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.
