Marea Britanie și Finlanda au semnat miercuri, la Helsinki, o declarație de asistență reciprocă în materie de securitate, identică textului semnat de premierul britanic Boris Johnson cu Suedia în aceeaşi zi, care are ca scop să ofere asigurări pe perioada între candidatura şi aderarea la NATO, protecţia oferită de Alianţă nefiindu-le garantată decât statelor membre.
Cu ocazia semnării la Helsinki a unei declaraţii de asistenţă reciprocă între Finlanda şi Marea Britanie în caz de război, președintele finlandez Sauli Niinisto a cerut Moscovei să se considere responsabilă de o eventuală aderare a Finlandei la Alianţa Nord-Atlantică.
“Dacă am adera, răspunsul meu (către Rusia) ar fi: Voi sunteţi cei care aţi făcut asta, uitaţi-vă în oglindă”, a spus el, citat de AFP, potrivit Agerpres.
Preşedintele finlandez urmează să-şi prezinte oficial joi poziţia “personală” cu privire la aderare, un anunţ privind candidatura ţării sale fiind aşteptat în zilele următoare, la fel ca în cazul Suediei.
În conferinţa de presă de miercuri, Boris Johnson a afirmat că “NATO este o alianţă defensivă”.
Întrebat despre riscul ca o candidatură la NATO să fie percepută de Moscova drept o provocare, preşedintele finlandez a fost de părere că Rusia este cea care a schimbat datele problemei la sfârşitul lui 2021.
“Au cerut ca Finlanda şi Suedia să nu intre în NATO. Au cerut ca NATO să nu primească noi membri. Spunând aceasta, Rusia a spus de fapt că noi nu mai aveam libera alegere. Iar aceasta este o schimbare enormă. Aceasta ne-a făcut să reflectăm, iar ceea ce s-a petrecut pe 24 februarie şi războiul enorm purtat de Rusia în Ucraina, aceasta de asemenea a schimbat datele problemei: ei sunt pregătiţi să atace o ţară vecină“, a menţionat Niinisto.
Suedia și Finlanda sunt așteptate să anunțe în zilele următoare o decizie de a adera la Alianța Nord-Atlantică, extinzând blocul politico-militar de la 30 la 32 de membri. De altfel, miniștrii de externe ai celor două țări sunt așteptați sâmbătă și duminică la Berlin, acolo unde omologii lor din NATO vor avea o reuniune informală ca parte a procesului de pregătire a summitului NATO de la Madrid din 28-30 iunie și de adoptare a noului Concept Strategic al Alianței.
Ministrul suedez al apărării a afirmat marți că aderarea Suediei și Finlandei la NATO va consolida apărarea regiunii nordice, iar Comisia de Apărare a Parlamentului finlandez a declarat că aderarea la NATO este cea mai bună opțiune pentru Finlanda pentru a-și garanta securitatea națională.
O aderare a Finlandei la NATO, țară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, ar dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO ar însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.
NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia.
Finlanda și Suedia sunt state partenere ale NATO și participă cu regularitate la reuniune Alianței Nord-Atlantice la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării, precum și la summit-urile șefilor de stat și de guvern.
Semnarea unui protocol de aderare între Alianță și cele două țări scandinave ar trebui ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.
