Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Este oficial: Obligat de Parlament, Boris Johnson cere liderilor europeni să prelungească termenul pentru Brexit. Donald Tusk începe consultările cu șefii de stat sau de guvern

Published

on

© European Union, 2019

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a confirmat sâmbătă, la miezul nopții, că a primit scrisoarea prin care premierul Marii Britanii Boris Johnson solicită o nouă prelungire a termenului privind Brexit până la data de 31 ianuarie 2020, în condițiile în care Camera Comunelor a votat sâmbătă să nu supună unei aprobări Acordul de Retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Potrivit BBC și The Guardian, Boris Johnson a trimis la Bruxelles două scrisori, însă scrisoarea de prelungire a termenului de retragere a Marii Britanii din UE nu este semnată. În scrisoare este precizat că Marea Britanie propune extinderea termenului pentru Brexit până la 31 ianuarie 2020 cu posibilitatea devansării termenului dacă un acord este ratificat până la acea dată. În cea de-a doua scrisoare, de această dată semnată, Johnson arată că săptămâna viitoare va face tot posibilul pentru aprobarea acordului care să permită ieșirea Marii Britanii din UE la 31 octombrie 2019.

Am primit scrisoarea de amânare. Voi începe consultările cu liderii UE pentru a decide cum reacționăm”, a scris Tusk, pe contul său de Twitter.

Simbolic, președintele Consiliului European Donald Tusk a anunțat pe Twitter la ora 00:00 că ”scrisoarea de amânare doar ce a sosit”, în condițiile în care legea Benn îl obligă pe Boris Johnson să ceară prelungirea Brexit-ului până la 31 ianuarie 2020 dacă un acord nu este agreat până la data de 19 octombrie.

De altfel, în cursul serii de sâmbătă, Tusk a vorbit la telefon cu Johnson, iar șeful executivului de la Londra i-a confirmat că va trimite o scrisoare până la finalul zilei, acesta fiind nevoit să respecte legea.

La 4 septembrie, parlamentarii britanici au aprobat o lege prin care îl obligă pe Boris Johnson să ceară prelungirea Brexit-ului până la 31 ianuarie 2020 dacă un acord nu este agreat până la data de 19 octombrie. Sâmbătă, 19 octombrie, parlamentarii britanici au votat, într-o sesiune extraordinară convocată pentru acordul privind Brexit, să amâne votul asupra acestui acord până când va fi adoptată legislaţia prin care s-ar implementa acordul.

Un detaliu de culoare este acela că Boris Johnson, la două zile după votul din data de 4 septembrie, a afirmat că ”mai bine aş muri într-un şanţ” decât să nu livreze Brexit-ul.

Potrivit BBC și The Guardian însă, Boris Johnson a trimis la Bruxelles două scrisori, iar scrisoarea de prelungire a termenului de retragere a Marii Britanii din UE nu este semnată. În scrisoare este precizat că Marea Britanie propune extinderea termenului pentru Brexit până la 31 ianuarie 2020 cu posibilitatea devansării termenului dacă un acord este ratificat până la acea dată.

În schimb, cea de-a doua, care este semnată de Boris Johnson, cuprinde un apel al premierului britanic pentru ca ieșirea Marii Britanii din UE să se producă la 31 octombrie, acesta subliniind că o nouă prelungire a Brexit-ului ar fi o greșeală și ar prejudicia interesele Regatului Unit și ale Uniunii Europene.

Mai există și o a treia scrisoare, sub formă de notă explicativă, a ambasadorului Marii Britanii la UE, Sir Tim Barrow, în care diplomatul explică faptul că scrisoarea de prelungire este conformă cu legea Benn adoptată de Parlament la 4 septembrie.

 

Potrivit unor oficiali europeni citați de The Guardian, liderii statelor membre vor fi de acord cu extinderea termenului pentru Brexit, însă o astfel de decizie va fi luată spre finalul lunii octombrie pentru a permite evenimentelor de la Londra să își urmeze cursul.

În urma votului de sâmbătă din Parlament, în care a pierdut cu 322 de voturi la 306, Boris Johnson a declarat, în Camera Comunelor, că nu va negocia cu Uniunea Europeană nicio nouă amânare a procesului de retragere, dar că va introduce în parlament legislaţia necesară ieșirii din UE.

La scurt timp, Comisia Europeană a luat notă de votul din Camera Comunelor și a transmis că ” este de datoria Guvernului Regatului Unit să ne informeze asupra pașilor de urmat cât mai curând posibil”.

Acordul la care au ajuns UE și guvernul lui Boris Johnson, aprobat de Consiliul European joia fost modificat într-o proporție scăzută față de precedentele sale forme, însă noua înțelegere înlătură mecanismul de backstop (plasa de siguranță). Acordul convenit între Londra şi Bruxelles prevede că Irlanda de Nord va fi de facto în interiorul vamal britanic, însă de jure va rămâne aliniată anumitor norme ale pieţei unice europene, pentru a se evita reapariţia unei frontiere între Irlanda şi Irlanda de Nord şi a menţine Acordul de pace din Vinerea Mare. Majoritatea celorlalte prevederi ale acordului – drepturile cetățenilor, angajamentele financiare ale Regatului Unit și perioada de tranziție – au rămas în termenii negociați anterior.

Regatul Unit este primul stat din Uniunea Europeană care a activat clauza de retragere din UE (art. 50) la 29 martie 2017.

De atunci şi până în iulie 2019, când Theresa May a fost înlocuită de Boris Johnson, Parlamentul britanic a respins, în total, de trei ori rânduri acordul de retragere convenit între echipele de negociere ale Uniunii Europene și Marii Britanii.

În contextul acestor respingeri, termenul inițial pentru Brexit, 29 martie 2019, a fost prelungit până la data de 22 mai 2019, cu condiția aprobării acordului, sau până la 12 aprilie, dacă acordul nu este aprobat.

În condițiile în care acordul a fost respins pentru a treia oară în perioada respectivă, în urma unui summit organizat la 10 aprilie, termenul pentru Brexit a fost prelungit până la 31 octombrie, Uniunea Europeană solicitând atunci Marii Britanii să nu ”piardă acest timp” oferit.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Consiliul European: Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri UE, mesaj comun de unitate la 75 de ani de la crearea ONU

Published

on

© European Union 2019

Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți 24 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au transmis duminică un mesaj video comun cu ocazia aniversării a 75 de ani de la crearea Organizației Națiunilor Unite, marcată anul acesta mai mult în mediul virtual din cauza pandemiei de COVID-19.

“Putem aborda problemele globale numai dacă lucrăm împreună și promovăm cooperarea internațională. Împreună putem construi societăți mai rezistente și mai ecologice. Uniți suntem puternici”, este mesajul care însoțește videoclipul publicat pe contul de Twitter al președintelui Consiliului European, Charles Michel.

“Mai mult decât oricând, astăzi, cooperarea internațională garantează succesul pe mai departe al ONU în beneficiul cetățenilor noștri”, a transmis președintele Klaus Iohannis, în mesajul său.

În ce-i privește, Angela Merkel și Emmanuel Macron au făcut apel la multilateralism și la unitate globală.

Liderii europeni au înregistrat aceste mesaje în contextul unui summit virtual cu prilejul celei de a 75-a aniversări a ONU, având în vedere că Adunarea Generală de la New York nu se va desfășura asemenea cutumei, cu lideri globali vorbind de la tribuna unicului for global.

În mesaje separate transmise în cursul săptămânii, cancelarul german Angela Merkel a cerut luni o reformare a Organizației Națiunilor Unite și o mai mare unitate între membrii săi. Merkel urmat unui discurs susținut de președintele francez Emmanuel Macron, acesta avertizând că ”casa noastră comună este în dezordine” și fundaţiile sale se erodează, zidurile sale crapă chiar sub loviturile violente ale celor care au construit-o.

Din partea României, ministrul de externe Bogdan Aurescu a transmis Adunării Generale a ONU că România va acționa neobosit în sprijinul cooperării multilaterale și a ordinii internaționale bazate pe reguli.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Emmanuel Macron, înaintea primei sale vizite în Letonia și Lituania: “Este clar că Lukaşenko trebuie să plece. În Belarus este o criză de putere”

Published

on

© European Union 2020

Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat într-un interviu pentru săptămânalul Journal du dimanche că liderul de la Minsk Aleksandr Lukaşenko “trebuie să plece”, informează duminică AFP.

“Ceea ce se întâmplă în Belarus este o criză de putere, o putere autoritară care nu poate accepta logica democraţiei şi care se agaţă cu forţa. Este clar că Lukaşenko trebuie să plece”, a declarat Macron, potrivit Agerpres, care amintește că liderul de la Elysee va efectua de luni până miercuri prima sa vizită în Lituania şi Letonia, două state baltice care speră în sprijinul său în confruntarea cu criza politică din Belarus şi cu presiunile Rusiei.

Alături de Estonia, Lituania și Letonia au adoptat o serie de sancțiuni coordonate care se adresează unui număr de 30 de oficiali ai regimului de la Minsk, inclusiv președintele autoritar Aleksandr Lukașenko, care a fost declarat persona non-grata în cele trei state baltice. Mai mult, lidera opoziţiei din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, s-a refugiat în Lituania.

Preşedinţia franceză a indicat că “nu este exclus” ca Emmanuel Macron să se întâlnească la Vilnius cu opozanta belarusă, care s-a aflat săptămâna trecută la Bruxelles pentru întâlniri cu Comisia pentru afaceri externe din Parlamentul European și cu miniștrii de externe din țările UE, însă aceștia din urmă au eșuat în a ajunge la un consens privind un cadru de măsuri restrictive împotriva autorităților din Belarus pe fondul opoziției Ciprului.

Svetlana Tihanovskaia a declarat joi pentru Le Figaro că “aşteaptă multe” de la Macron şi speră că acesta “se va implica în a ne ajuta să ieşim din impas”.

Franţa solicită o tranziţie paşnică în Belarus prin încheierea represiunii şi apoi prin iniţierea unui dialog care să ţină seama de voinţa populaţiei “evitând riscul unei represiuni mai mari sau chiar o intervenţie a Rusiei”, a reamintit preşedinţia franceză.

Vizita lui Macron în Letonia și Lituania va surveni cu câteva zile înainte de summitul special al Consiliului European din 1-2 octombrie, consacrat exclusiv relațiilor externe ale UE și îndeosebi situației din Belarus. Poziția lui Emmanuel Macron privind criza din Belarus apare în condițiile în care Uniunea Europeană și Statele Unite și-au armonizat pozițiile în privința lui Lukașenko. Departamentul de Stat, statele membre ale UE și Parlamentul European au anunțat, pe rând, că nu îl recunosc pe Aleksandr Lukașenko drept ”președintele legitim ales al Belarusului”.

În ceea ce priveşte rolul preşedintelui rus Vladimir Putin în găsirea unei soluţii la criza politică declanşată după realegerea contestată a preşedintelui Lukaşenko pe 9 august, Emmanuel Macron consideră că suntem încă departe de o astfel de ipostază.

“Întâmplător am vorbit cu Vladimir Putin pe 14 septembrie, în ziua în care l-a primit pe Lukaşenko la Soci. I-am spus că Rusia are un rol de jucat şi acest rol poate fi pozitiv dacă îl determină pe Lukaşenko să respecte adevărul urnelor şi să elibereze prizonierii politici. Asta a fost acum două săptămâni, suntem încă departe”, a declarat preşedintele francez.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European: În competiția marilor puteri SUA – China, UE este profund conectată cu Statele Unite. Împărtășim idealuri și valori consolidate prin încercări ale istoriei

Published

on

© European Union 2020

În competiția dintre marile puteri în secolul al XXI-lea, Uniunea Europeană este alături de SUA și nu de China, a afirmat vineri, în cadrul Adunării Generale a ONU, președintele Consiliului European Charles Michel.

“De când am devenit președinte al Consiliului European, mi s-a pus adesea o întrebare atât simplă, cât și brutală”, a spus Michel în discursul său pre-înregistrat și difuzat pe ecranele sălii Adunării Generale onusiene de la New York.

În noua rivalitate dintre Statele Unite și China, de partea cui va fi Uniunea Europeană? Răspunsul meu este următorul: Suntem profund conectați cu Statele Unite. Împărtășim idealuri, valori și o afecțiune reciprocă care au fost consolidate prin încercări ale istoriei“, a subliniat, cu tărie, Michel, într-o perioadă în care relația transatlantică a fost supusă unor teste de reziliență pe fondul mandatului lui Donald Trump la Casa Albă sau a dezbaterii privind autonomia strategică europeană.

Deși a recunoscut că există uneori “abordări sau interese divergente” între Bruxelles și Washington, Michel a spus că Europa nu împărtășește valorile pe care se bazează sistemul politic și economic din China.

“Nu vom înceta să promovăm respectarea drepturilor universale ale omului, inclusiv cele ale minorităților precum uigurii. Sau în Hong Kong, unde sunt puse sub semnul întrebării angajamentele internaționale care garantează statul de drept și democrația”, a completat el, având în vedere că SUA au cerut insistent partenerilor europeni să se alăture în confruntarea tiraniei Partidului Comunist Chinez.

“China este un partener crucial în abordarea provocărilor comune, precum încălzirea globală, COVID-19 sau reducerea datoriilor în Africa. Și China este, de asemenea, un partener comercial important. Cu toate acestea, suntem hotărâți să reechilibrăm această relație către o mai mare reciprocitate și o concurență mai loială”, a spus Michel în discursul său.

Remarcile lui Michel au urmat unui summit prin videoconferință, alături de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și cancelarul german Angela Merkel, cu președintele chinez Xi Jinping, ocazie cu care liderii europeni au reafirmat viziunea că Beijingul este “un concurent economic” și “un rival sistemic”, deși nu au neglijat nici importanțai cooperării în dosare de interes comun precum schimbările climatice și relațiile comerciale.

În schimb, pledoaria șefului Consiliului European este subsecventă primului discursul privind Starea Uniunii Europene al Ursulei von der Leyen, care a arătat, în premieră, că Uniunea Europeană este “pregătită să construiască o nouă agendă transatlantică” indiferent de rezultatul alegerilor prezidențiale din SUA, acolo unde președintele Donald Trump, un contestatar al Uniunii Europene, concurează cu fostul vicepreședinte Joe Biden.

Punerea în dezbatere a ideii că Europa ar avea de ales între SUA și China într-o confruntare hegemonică a celor două a pornit de la o afirmație a lui Josep Borrell de la finalul lunii mai. Înaltul Reprezentant al Uniunii a invocat “sfârșitul sistemului global condus de SUA” și zorii “secolului asiatic”, spunând că presiunea de a alege o tabără este în creștere.

Ulterior, acesta a revenit asupra declarațiilor sale privind presiunea de a alege o tabără: “UE nu este neutră în această confruntare. Împărtășim același sistem politic cu SUA și nu vrem să îmbrățișăm sistemul politic din China“. În schimb, șeful diplomației europene a afirmat cu acea ocazie că el are în vedere o doctrină Sinatra, referindu-se la melodia “My Way”, pe care în cursul lunilor următoare a definit-o ca o pledoaria pentru ca UE să investească în suveranitatea sa strategică.

Referirile la autonomia strategică europeană au lipsit însă din discursul președintelui Comisiei Europene privind Starea Uniunii.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA3 hours ago

La o zi după realegerea sa ca primar al Clujului, Emil Boc a plantat copaci la lansarea proiectului european ”Pădurea Clujenilor”

ROMÂNIA4 hours ago

Klaus Iohannis: Votul de ieri, un semnal clar că doar prin colaborarea formațiunilor de dreapta, România are șansa să se modernizeze

SUA4 hours ago

Alegeri prezidențiale SUA: Ambasadorul Adrian Zuckerman explică procedura de vot prin corespondență pentru cetățenii americani din România

U.E.5 hours ago

Președinția germană a Consiliului UE propune un mecanism care condiționează accesul la fondurile europene de respectarea statului de drept (Reuters)

U.E.5 hours ago

Grecia va muta în următoarele zile 3000 de refugiați din insula Lesbos pe continent

ROMÂNIA6 hours ago

Primarul Varșoviei îl felicită pe Nicușor Dan pentru noul mandat la PMB: Să lucrăm împreună pentru un mai bun viitor al orașelor noastre

ROMÂNIA7 hours ago

Sondaj: Încrederea românilor în timpul pandemiei, mai mare în Uniunea Europeană decât în propriul Guvern

U.E.7 hours ago

Inaugurarea Parchetului European: Laura Codruța Kövesi și cei 22 de procurori europeni și-au luat angajamentul solemn în fața Curții de Justiție a UE, marcând astfel debutul oficial al activităților EPPO

ROMÂNIA7 hours ago

România: Comisia Europeană aprobă redirecționarea a 550 milioane de euro din fondurile de coeziune pentru sprijinirea IMM-urilor afectate de COVID-19

EDITORIALE7 hours ago

Editorial Dan Cărbunaru: Omul Nou

SUA4 hours ago

Alegeri prezidențiale SUA: Ambasadorul Adrian Zuckerman explică procedura de vot prin corespondență pentru cetățenii americani din România

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Uniunea Vamală: Comisia Europeană, nou plan de acțiune care să creeze condiții mai bune de funcționare, inovare și eficiență pentru vămile din UE

Marian-Jean Marinescu11 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu susține reducerea emisiilor de carbon în toate domeniile, dar cu condiția protejării locurilor de muncă în zonele afectate

CONSILIUL EUROPEAN6 days ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA2 weeks ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș2 weeks ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

Advertisement
Advertisement

Trending