Corespondență din Bruxelles
Summitul liderilor europeni din această săptămână reprezintă un “moment pentru o adevărată schimbare de paradigmă în ceea ce privește securitatea și apărarea” Europei, a transmis marți seară președintele Consiliului European, Charles Michel, în tradiționala scrisoare adresată celor 27 de șefi de stat sau de guvern înainte de reuniunea Consiliului European.
Pe parcursul celor două zile de summit, liderii Uniunii europene vor discuta despre continuarea sprijinului acordat Ucrainei în fața războiului de agresiune al Rusiei, despre securitate și apărare, despre evoluția situației din Orientul Mijlociu, despre extindere, relații externe, migrație, agricultură și semestrul european.
“În cel de-al treilea an de război de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, ne aflăm în fața unui moment crucial. Urgența, intensitatea și determinarea de nezdruncinat sunt imperative”, a spus Michel, argumentând că sarcina cea mai importantă a liderilor europeni este furnizarea rapidă de ajutor militar Ucrainei și achiziționarea și livrarea rapidă de muniție către Ucraina, referindu-se la inițiative precum cea a Cehiei.
De altfel, luni, Consiliul Uniunii Europene a decis să majoreze plafonul financiar al Instrumentului european pentru pace cu 5 miliarde de euro în prețuri curente și să aloce această sumă suplimentară Ucrainei, prin crearea unui fond de asistență pentru Ucraina (UAF) în cadrul acestui instrument.
“Acest Consiliu European va fi o oportunitate de a consolida și accelera aceste eforturi”, a mai subliniat Charles Michel.
Reuniți săptămâna trecută la Berlin, liderii Triunghiului de la Weimar – cancelarul german Olaf Scholz, președintele francez Emmanuel Macron și premierul polonez Donald Tusk – s-au afișat hotărâți ca țările lor să cumpere arme de pe piața internațională pentru Ucraina.
Franţa, Germania şi Polonia au confirmat că sprijină iniţiativa gestionată de Republica Cehă pentru a achiziţiona din state terţe 800.000 de obuze pentru pentru armata ucraineană, aflată în criză de muniţie după ce UE i-a livrat doar circa 30% din cele un milion de obuze de calibrul 155 mm promise în martie anul trecut, iar ajutorul american este în continuare blocat în Congresul SUA.
De asemenea, șeful diplomaţiei Uniunii Europene Josep Borrell a anunţat marţi că va propune ca Uniunea Europeană să utilizeze 90% din veniturile obţinute din activele ruseşti îngheţate în Europa pentru a cumpăra arme pentru Ucraina, iar restul de 10% să fie utilizat pentru a spori capacitatea de industriei ucrainene de apărare.
Poziția sa este împărtășită de președintele Consiliului European. “Trebuie să ne concentrăm asupra punerii în aplicare și a respectării eficiente a sancțiunilor noastre, precum și asupra avansării eforturilor noastre privind utilizarea profiturilor excepționale din activele imobilizate”, a adăugat Michel.
Evocând un moment pentru o adevărată schimbare de paradigmă în ceea ce privește securitatea și apărarea, asemenea cuvintelor întrebuințate și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, șeful Consiliului European a deplâns faptul că “timp de decenii, Europa nu a investit suficient în securitatea și apărarea sa”.
“Acum, când ne confruntăm cu cea mai mare amenințare la adresa securității de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, este timpul să luăm măsuri radicale și concrete pentru a fi pregătiți pentru apărare și pentru a pune economia UE “pe picior de război”“, a argumentat Charles Michel, referindu-se la investiții și la achiziții comune, în timp ce lideri precum premierul Estoniei susțin și împrumuturi comune europene pentru achiziții de armament, iar premierul polonez Donald Tusk a avertizat că Europa se află în epoca pre-război.
El a precizat că industria de apărare trebuie sprijinită să acceseze fonduri publice și private, iar statele membre să reducă barierele de reglementare.
Afirmațiile lui Michel vin în întâmpinarea gestului liderilor din Germania, Franța, Estonia, România, Polonia și din alte nouă țări UE, care au cerut Băncii Europene de Investiții să majoreze finanțarea pentru apărarea europeană, într-o scrisoare transmisă și președintelui Consiliului European, Charles Michel.
“În prezent, finanţarea BEI în domeniul securităţii şi apărării este, totuşi, limitată la proiectele cu dublă utilizare. Iniţiativa Europeană Strategică de Securitate a BEI şi recentul Fond european de apărare (EIF) sunt iniţiative binevenite dar acestea formează doar o mică parte din activităţile actuale ale BEI”, se arată în scrisoarea consultată de Bloomberg. Cu bilanţ total de 544,6 miliarde de euro (590,78 miliarde de dolari), BEI este cea mai mare instituţie financiară multilaterală din lume în funcţie de active, cu împrumuturi acordate şi promise de 562 miliarde de euro în 2022, faţă de cele 171 miliarde de dolari ale Băncii Mondiale.
“Construirea acestei mentalități strategice de securitate necesită o conducere puternică și o înțelegere profundă a urgenței amenințărilor cu care ne confruntăm. Mă aștept ca Consiliul European să se ridice la înălțimea acestor așteptări“, i-a îndemnat Charles Michel pe liderii europeni.
Discuțiile consacrate securității și apărării între liderii UE vor avea loc după ce, la începutul lunii martie, Comisia Europeană a prezentat prima strategie industrială de apărare și un nou program pentru industria de apărare pentru a spori gradul de pregătire și securitatea Europei, ambele documente ambițioase urmărind ca statele membre “să investească mai mult, mai bine, împreună și european”.
