CONSILIUL EUROPEAN
Este timpul să punem economia UE “pe picior de război”: Charles Michel face apel la liderii UE să construiască o mentalitate strategică de securitate și apărare a Europei
Published
11 months agoon

Corespondență din Bruxelles
Summitul liderilor europeni din această săptămână reprezintă un “moment pentru o adevărată schimbare de paradigmă în ceea ce privește securitatea și apărarea” Europei, a transmis marți seară președintele Consiliului European, Charles Michel, în tradiționala scrisoare adresată celor 27 de șefi de stat sau de guvern înainte de reuniunea Consiliului European.
Pe parcursul celor două zile de summit, liderii Uniunii europene vor discuta despre continuarea sprijinului acordat Ucrainei în fața războiului de agresiune al Rusiei, despre securitate și apărare, despre evoluția situației din Orientul Mijlociu, despre extindere, relații externe, migrație, agricultură și semestrul european.
“În cel de-al treilea an de război de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, ne aflăm în fața unui moment crucial. Urgența, intensitatea și determinarea de nezdruncinat sunt imperative”, a spus Michel, argumentând că sarcina cea mai importantă a liderilor europeni este furnizarea rapidă de ajutor militar Ucrainei și achiziționarea și livrarea rapidă de muniție către Ucraina, referindu-se la inițiative precum cea a Cehiei.
De altfel, luni, Consiliul Uniunii Europene a decis să majoreze plafonul financiar al Instrumentului european pentru pace cu 5 miliarde de euro în prețuri curente și să aloce această sumă suplimentară Ucrainei, prin crearea unui fond de asistență pentru Ucraina (UAF) în cadrul acestui instrument.
“Acest Consiliu European va fi o oportunitate de a consolida și accelera aceste eforturi”, a mai subliniat Charles Michel.
Reuniți săptămâna trecută la Berlin, liderii Triunghiului de la Weimar – cancelarul german Olaf Scholz, președintele francez Emmanuel Macron și premierul polonez Donald Tusk – s-au afișat hotărâți ca țările lor să cumpere arme de pe piața internațională pentru Ucraina.
Franţa, Germania şi Polonia au confirmat că sprijină iniţiativa gestionată de Republica Cehă pentru a achiziţiona din state terţe 800.000 de obuze pentru pentru armata ucraineană, aflată în criză de muniţie după ce UE i-a livrat doar circa 30% din cele un milion de obuze de calibrul 155 mm promise în martie anul trecut, iar ajutorul american este în continuare blocat în Congresul SUA.
De asemenea, șeful diplomaţiei Uniunii Europene Josep Borrell a anunţat marţi că va propune ca Uniunea Europeană să utilizeze 90% din veniturile obţinute din activele ruseşti îngheţate în Europa pentru a cumpăra arme pentru Ucraina, iar restul de 10% să fie utilizat pentru a spori capacitatea de industriei ucrainene de apărare.
Poziția sa este împărtășită de președintele Consiliului European. “Trebuie să ne concentrăm asupra punerii în aplicare și a respectării eficiente a sancțiunilor noastre, precum și asupra avansării eforturilor noastre privind utilizarea profiturilor excepționale din activele imobilizate”, a adăugat Michel.
Evocând un moment pentru o adevărată schimbare de paradigmă în ceea ce privește securitatea și apărarea, asemenea cuvintelor întrebuințate și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, șeful Consiliului European a deplâns faptul că “timp de decenii, Europa nu a investit suficient în securitatea și apărarea sa”.
“Acum, când ne confruntăm cu cea mai mare amenințare la adresa securității de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, este timpul să luăm măsuri radicale și concrete pentru a fi pregătiți pentru apărare și pentru a pune economia UE “pe picior de război”“, a argumentat Charles Michel, referindu-se la investiții și la achiziții comune, în timp ce lideri precum premierul Estoniei susțin și împrumuturi comune europene pentru achiziții de armament, iar premierul polonez Donald Tusk a avertizat că Europa se află în epoca pre-război.
El a precizat că industria de apărare trebuie sprijinită să acceseze fonduri publice și private, iar statele membre să reducă barierele de reglementare.
Afirmațiile lui Michel vin în întâmpinarea gestului liderilor din Germania, Franța, Estonia, România, Polonia și din alte nouă țări UE, care au cerut Băncii Europene de Investiții să majoreze finanțarea pentru apărarea europeană, într-o scrisoare transmisă și președintelui Consiliului European, Charles Michel.
“În prezent, finanţarea BEI în domeniul securităţii şi apărării este, totuşi, limitată la proiectele cu dublă utilizare. Iniţiativa Europeană Strategică de Securitate a BEI şi recentul Fond european de apărare (EIF) sunt iniţiative binevenite dar acestea formează doar o mică parte din activităţile actuale ale BEI”, se arată în scrisoarea consultată de Bloomberg. Cu bilanţ total de 544,6 miliarde de euro (590,78 miliarde de dolari), BEI este cea mai mare instituţie financiară multilaterală din lume în funcţie de active, cu împrumuturi acordate şi promise de 562 miliarde de euro în 2022, faţă de cele 171 miliarde de dolari ale Băncii Mondiale.
“Construirea acestei mentalități strategice de securitate necesită o conducere puternică și o înțelegere profundă a urgenței amenințărilor cu care ne confruntăm. Mă aștept ca Consiliul European să se ridice la înălțimea acestor așteptări“, i-a îndemnat Charles Michel pe liderii europeni.
Discuțiile consacrate securității și apărării între liderii UE vor avea loc după ce, la începutul lunii martie, Comisia Europeană a prezentat prima strategie industrială de apărare și un nou program pentru industria de apărare pentru a spori gradul de pregătire și securitatea Europei, ambele documente ambițioase urmărind ca statele membre “să investească mai mult, mai bine, împreună și european”.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
Eurodeputatul Gabriela Firea solicită implicarea instituțiilor UE în combaterea deficitului de personal medical din statele membre
Macron respinge o “pace care este o capitulare” în Ucraina și face apel ca Europa să răspundă la “electroșocul” revenirii lui Trump la Casa Albă
Trump anunță că SUA, Rusia și Ucraina se vor întâlni vineri la München, deși Moscova nu a fost invitată să participe la Conferința de Securitate
Iulian Chifu: Realism cumpănit și cultivarea nuanțelor echilibrate în perspectiva Lumii lui Trump
Trump propune revenirea Rusiei în G7 și refacerea G8: “A fost o greșeală să îi dăm afară. Nu am fi avut problema de acum”
Germania dezaprobă concesiile lui Trump față de Rusia și nu acceptă o “pace dictată” care să ducă la “decuplarea securității” Europei de cea a SUA: Doar Putin ar beneficia de asta
CONSILIUL EUROPEAN
Președintele Consiliului European îi mulțumește lui Klaus Iohannis pentru “leadership, înțelepciune și dedicare față de valorile europene”
Published
2 days agoon
February 12, 2025
Președintele Consiliului European, Antonio Costa, i-a mulțumit miercuri președintelui Klaus Iohannis pentru “leadership, înțelepciune și dedicare față de valorile europene”, subliniind că acesta a fost un “membru valoros” al Consiliului European în ultimul deceniu.
Mesajul lui Costa a fost difuzat pe X imediat după ce Klaus Iohannis și-a încheiat mandatul de președinte al României, punând capăt epocii unui deceniu prezidențial, iar Ilie Bolojan a preluat funcția de președinte interimar.
“Vă mulțumesc, stimate domnule Președinte Klaus Iohannis, pentru leadership, înțelepciune și dedicare față de valorile europene. Ați fost un membru valoros al Consiliului European în ultimii 11 ani, plasând România în centrul dezbaterilor europene“, a spus Antonio Costa.
Klaus Iohannis era al doilea cel mai longeviv membru din Consiliul European, după premierul maghiar Viktor Orban, iar în 2019 a fost luat în calcul pentru șefia instituției, însă a preferat să candideze pentru un nou mandat de președinte al României.
De asemenea, șeful Consiliului European i-a urat succes președintelui Ilie Bolojan. “Aștept cu nerăbdare să lucrez cu dumneavoastră”, a adăugat el.
Thank you, dear President @KlausIohannis, for your leadership, wisdom and dedication to European values. You have been a valued member of the European Council for the past 11 years, placing Romania in the center of European debates.
Wishing President Ilie Bolojan every success…
— António Costa (@eucopresident) February 12, 2025
Ceremonia în urma căreia Klaus Iohannis a devenit primul președinte care pleacă din funcție prin demisie a durat în jur de 30 de minute.
Iohannis l-a întâmpinat pe Bolojan în Holul de Onoare al Palatului Cotroceni, au făcut o fotografie și au avut o scurtă întrevedere.
“Mult succes! Să aveți grijă de România”, i-a transmis Iohannis lui Bolojan.
Ulterior, pe Platoul Marinescu a avut loc o ceremonie de plecare. Klaus Iohannis a trecut în revistă, pentru ultima dată, Garda de Onoare. A fost intonat Imnul național al României, iar Klaus Iohannis a salutat Drapelul țării.
La ceremonia de plecare s-au aflat numeroși angajați ai Administrației Prezidențiale și jurnaliști.
Klaus Iohannis le-a mulțumit angajaților Administrației Prezidențiale și la final s-a îndreptat spre jurnaliștii care relatau, rostind fraza “Dumnezeu să binecuvânteze România!“.
Citiți și O scurtă cronologie a epocii Klaus Iohannis la cârma României
Klaus Iohannis și-a anunțat, luni, demisia din funcția de președinte al României. Deși a calificat procedura de suspendare a sa din funcție drept un demers “inutil”, “nefondat” și “păgubos”, Iohannis a precizat că în plan intern, referendumul va fi unul “eminamente negativ”, deoarece societatea va fi divizată, iar în plan extern efectele vor fi de durată și foarte negative în raport cu partenerii.
“Pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză, de această evoluție inutilă și negativă, demisionez din funcția de președinte al României. Voi pleca din funcție poimâine, pe 12 februarie. Dumnezeu să binecuvânteze România”, a spus Klaus Iohannis, cu vocea tremurândă.
Cel de-al doilea mandat al lui Klaus Iohannis ar fi trebuit să se încheie la data de 21 decembrie 2024, însă în motivarea deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024, ca urmare unui a proces electoral viciat, Curtea Constituțională a stabilit că președintele Iohannis își va exercita mandatul până când noul președinte ales va depune jurământul, evocând aplicabilitatea art. 83 alin.(2) din Constituție, potrivit căruia Președintele României în funcție “exercită mandatul până la depunerea jurământului de Președintele nou-ales”.
Conform Constituției, interimatul funcției de președinte al României va fi asigurat de președintele Senatului, Ilie Bolojan, în timp ce alegerile prezidențiale au fost programate deja pentru data de 4 mai.
Ilie Bolojan va deveni miercuri al treilea președinte interimar din istoria României. Primii doi – Nicolae Văcăroiu și Crin Antonescu – au ajuns temporar la Cotroceni pe fondul celor două suspendări ale președintelui Traian Băsescu.
Președintele interimar al României preia atribuțiile constituționale ale președintelui până la alegerea unui nou șef de stat. Printre acestea se numără: reprezentarea statului atât pe plan intern, cât și internațional, promulgarea legilor și solicitarea reexaminării acestora, sesizarea Curții Constituționale privind constituționalitatea legilor, numirea și revocarea miniștrilor la propunerea premierului și îndeplinirea funcției de comandant suprem al forțelor armate.
Un președinte interimar nu poate să dizolve Parlamentul, nu se poate adresa Parlamentului și nu poate iniţia un referendum.
CONSILIUL EUROPEAN
Reacția UE după ce Donald Trump a impus sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale: Sancționarea CPI amenință independența instanței. UE își menține angajamentul de a pune capăt impunității
Published
7 days agoon
February 7, 2025By
Andreea Radu
Decizia președintelui american Donald Trump de a impune sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale (CPI) „amenință independența” tribunalului, a avertizat vineri președintele Consiliului European, Antonio Costa, relatează AFP, potrivit Agerpres.
„Sancționarea CPI amenință independența instanței și subminează întregul sistem de justiție internațională”, a scris Antonio Costa, pe platforma X.
Sanctioning the ICC threatens the Court’s independence and undermines the international criminal justice system as a whole. https://t.co/zk0lsnB1p0
— António Costa (@eucopresident) February 7, 2025
Antonio Costa s-a întâlnit joi, la Bruxelles, cu președintele CPI, Tomoko Akane, și a reamintit cu această ocazie „rolul esențial” jucat de acest tribunal internațional în „a face dreptate victimelor unora dintre cele mai îngrozitoare crime din lume”.
„CPI joacă un rol esențial în înfăptuirea justiției pentru victimele unora dintre cele mai îngrozitoare crime din lume. Independența și imparțialitatea sunt caracteristici esențiale ale activității Curții. UE își menține angajamentul de a pune capăt impunității și de a asigura răspunderea pentru toate încălcările dreptului internațional”, a subliniat Antonio Costa.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a adoptat o poziție asemănătoare, reacție care a fost transmisă tot pe platforma X.
„CPI garantează răspunderea pentru crimele internaționale și oferă o voce victimelor din întreaga lume. Aceasta trebuie să aibă posibilitatea de a urmări liber lupta împotriva impunității globale. Europa va susține întotdeauna justiția și respectarea dreptului internațional”, a transmis von der Leyen.
The ICC guarantees accountability for international crimes and gives a voice to victims worldwide.
It must be able to freely pursue the fight against global impunity.
Europe will always stand for justice and the respect of international law.
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) February 7, 2025
Măsura coincide cu o vizită la Washington a premierului israelian Benjamin Netanyahu, care – împreună cu fostul său ministru al apărării și un lider al grupării militante palestiniene Hamas – este căutat de CPI din cauza războiului din Fâșia Gaza.
CPI, care numără 125 de membri, este o instanță permanentă care poate trimite în judecată persoane pentru crime de război, crime împotriva umanității, genocid și crimă de agresiune împotriva teritoriului statelor membre sau de către resortisanții acestora. Statele Unite, China, Rusia și Israelul nu sunt membre.
CONSILIUL EUROPEAN
Summitul apărării europene: Macron anunță că “Franța își va dubla bugetul pentru apărare” și face apel la statele UE să-i urmeze exemplul
Published
1 week agoon
February 4, 2025
Franța intenționează să își dubleze bugetul pentru apărare, a declarat președintele francez Emmanuel Macron, luni, în cadrul primului summit pentru apărare al Uniunii Europene, care s-a desfășurat la Palatul Egmont din Bruxelles, și i-a îndemnat pe ceilalți lideri ai UE să majoreze cheltuielile militare.
Acest lucru vine pe fondul presiunilor exercitate de SUA asupra statelor membre ale NATO pentru a crește contribuțiile la securitatea colectivă.
Vorbind cu jurnaliștii luni, după o reuniune informală a liderilor UE la Bruxelles pe tema apărării europene, Macron a subliniat necesitatea unei Europe mai puternice și mai autonome.
“Franța își va dubla bugetul pentru apărare în urma finalizării a două legi de programe militare și va lansa proiecte strategice majore”, a declarat Macron, făcând apel la ceilalți membri ai UE să îi urmeze exemplul.
Bugetul pentru apărare al Franței este de aproximativ 55 de miliarde de euro, iar o dublare va duce investițiile militare la aproape 110 miliarde de euro, comparabil cu bugetul militar al Rusiei, țara care a lansat un război la scară largă împotriva Ucrainei.
Macron s-a numărat printre primii lideri europeni care au evidențiat anul trecut necesitatea trecerii la o economie de război.
Anunțul de luni al președintelui francez a venit în contextul primului summit consacrat apărării al liderilor europeni, la care au participat și secretarul general al NATO și premierul Marii Britanii, marcând un moment de cotitură pentru apărarea continentală în debutul noii administrații Trump și la aproape trei ani de la războiul declanșat de Rusia în Ucraina. Summitul a fost descris drept unul al “operației pe cord deschis” din cauza relațiilor tensionate cu Donald Trump și războiul lui Vladimir Putin în Ucraina.
Liderii europeni au discutat despre necesitatea creșterii finanțărilor naționale și europene pentru apărare, inclusiv prin investiții comune, și vor reveni asupra subiectului în lunile următoare, după ce Comisia Europeană va prezenta Carta Albă a Apărării.
În prima conferință de presă din acest an, Donald Trump a declarat că ţările NATO trebuie să-şi crească bugetele pentru apărare la 5% din PIB-ul lor, poziție îmbrățișată rapid de Polonia și Lituania, dar privită cu reticență de Germania, care a ajuns la un buget de 2% din PIB grație unui fond special creat de cancelarul Olaf Scholz după invazia Rusiei în Ucraina.
Nemulțumirile noii administrații republicane de la Casa Albă legate de bugetele militare ale europenilor au putut fi observate și în cadrul primei convorbiri telefonice dintre secretarul de stat Marco Rubio și omologul francez.
Potrivit secretarului general al NATO, Mark Rutte, obiectivul final al cheltuielilor militare aliate ar putea fi în jur de 3,6 sau 3,7 % din PIB.
O eventuală decizie de creştere a acestei ţinte este aşteptată la următorul summit al NATO, care va avea loc la Haga în iunie 2025, şi se desfăşoară în prezent discuţii pe acest subiect, dar multe state membre sunt reticente să-şi crească cheltuielile militare în contextul dificultăţilor bugetare.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Eurodeputatul Gabriela Firea solicită implicarea instituțiilor UE în combaterea deficitului de personal medical din statele membre

Premierul Marcel Ciolacu: Producători germani din industria auto anunță relocări în România datorită costurilor mai reduse. Faptul că avem gaz ieftin contează enorm

Macron respinge o “pace care este o capitulare” în Ucraina și face apel ca Europa să răspundă la “electroșocul” revenirii lui Trump la Casa Albă

Însărcinatul cu afaceri al Rusiei la București, convocat la sediul MAE. România ”condamnă cu fermitate” violarea repetată a spațiului aerian de către drone rusești: O încălcare flagrantă a dreptului internațional

NATO, îngrijorată de arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile din România: “Operațiunea Rusiei în România, o campanie îndelung pregătită pentru a afecta în secret scrutinul”

Trump anunță că SUA, Rusia și Ucraina se vor întâlni vineri la München, deși Moscova nu a fost invitată să participe la Conferința de Securitate

Iulian Chifu: Realism cumpănit și cultivarea nuanțelor echilibrate în perspectiva Lumii lui Trump

Trump propune revenirea Rusiei în G7 și refacerea G8: “A fost o greșeală să îi dăm afară. Nu am fi avut problema de acum”

Germania dezaprobă concesiile lui Trump față de Rusia și nu acceptă o “pace dictată” care să ducă la “decuplarea securității” Europei de cea a SUA: Doar Putin ar beneficia de asta

Prima întâlnire a României cu administrația Trump, la München: Emil Hurezeanu și Richard Grenell, trimisul special al lui Trump, au discutat despre subiectele de interes comun România-SUA

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Ilie Bolojan asigură că România este o “țară puternic ancorată pe drumul său european” în primul mesaj de la Cotroceni: Vom avea alegeri corecte și transparentă

Eurodeputatul Virgil Popescu pledează pentru o piață unică a energiei pentru o Europă competitivă: Este vital să creștem producția de energie la nivelul UE

Klaus Iohannis și-a încheiat mandatul de președinte: “Să aveți grijă de România. Dumnezeu să binecuvânteze România”

Înainte de împlinirea a 48 de ani de la cutremurul din 1977, Gabriela Firea solicită fonduri europene suplimentare și prevenție reală pentru a proteja românii de consecințele unui viitor cutremur major

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!

Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali
Trending
- CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ4 days ago
“Multipolarizare”: Maga Carta și abdicarea lui Trump de la Pax Americana, furtună polară în Europa, China în pole-position și Rusia țarului (raportul Conferinței de Securitate de la München)
- ROMÂNIA1 week ago
Un raport oficial francez confirmă “manipularea pe scară largă” a alegerilor din România, primele alegeri democratice majore din Europa anulate din cauza ingerințelor străine
- EDITORIALE4 days ago
O scurtă cronologie a epocii Klaus Iohannis la cârma României
- NATO1 week ago
România a preluat mandatul de ambasadă punct de contact NATO în Japonia. Momentul, marcat printr-o vizită a secretarului de stat Ana Tinca la Tokyo
- ROMÂNIA4 days ago
Klaus Iohannis se retrage din funcția de președinte miercuri, devenind primul președinte din istoria României care demisionează: “Dumnezeu să binecuvânteze România!”