ALEGERI EUROPENE 2024
Avertismentul lui Donald Tusk la Congresul PPE de la București: Vremurile de liniște fericită s-au terminat. Trăim într-o epocă pre-război, dar nu avem motive să capitulăm în fața răului
Published
11 months agoon
Lupta împotriva tendinţelor autoritare, a corupţiei şi a minciunilor are loc pe mai multe fronturi în prezent, iar cea mai dramatică ilustrare a sa este conflictul din Ucraina, dar responsabilitatea pentru soarta civilizaţiei occidentale revine fiecărui cetăţean, a declarat joi, pe scena Congresului PPE de la Bucureşti, premierul polonez Donald Tusk, el avertizând totodată că “vremurile de liniște fericită s-au terminat” şi că “nu există niciun motiv obiectiv pentru a capitula în faţa răului”.
“Când i-am predat frâiele PPE lui Manfred la Rotterdam, v-am spus că mă întorc în politica poloneză, pentru a lupta pentru restaurarea valorilor fundamentale din patria mea: pentru statul de drept, pentru drepturile omului, pentru unitatea europeană și pentru integritate în viața publică și economică. Și am câștigat”, a spus Tusk, care a revenit ca prim-ministru al Poloniei după alegerile din luna octombrie a anului 2023, după ce anterior fusese președinte al Consiliului European 2014-2019 și președinte al Partidului Popular European 2019-2022.
“Bătălia împotriva tendințelor autoritare, a corupției și a minciunii are loc pe mai multe fronturi, iar cea mai dramatică ilustrare a acesteia este, desigur, frontul ucraineano-rus. Dar responsabilitatea pentru soarta civilizației occidentale, bazată pe libertatea și respectul pentru fiecare individ în parte, revine fiecăruia dintre noi, în fiecare loc. Vremurile de liniște fericită s-au încheiat. Epoca postbelică a dispărut. Trăim în vremuri noi, într-o epocă de dinaintea războiului. De fapt, pentru unii dintre frații noștri, nu mai este nici măcar o epocă de pre-război, este un război în toată regula, în forma sa cea mai crudă (…) Nu există niciun motiv obiectiv pentru a capitula în fața răului. Potențialul Europei: economic, financiar, demografic, moral, este mai mare decât potențialul celor care ne atacă. Este crucial astăzi ca Europa să creadă în forța sa“, a adăugat el, în cadrul unui discurs susținut în plenul Congresului PPE, înainte ca popularii europeni să anunțe că Ursula von der Leyen a fost desemnată drept candidat cap de listă pentru un nou mandat în funcția de președinte al Comisiei Europene.
Donald Tusk a evaluat că este crucial ca Europa “să creadă în puterea sa, şi atunci când vine vorba de contextul capacităţii noastre de apărare”.
“Nu putem trăi cu iluzii. Nimeni nu ne va lua locul în această luptă pentru siguranța și pentru viitorul nostru. Noi înșine suntem cei mai buni garanți ai siguranței noastre și ai unității noastre. După cum bine știți, singura persoană pe care vă puteți baza sunteți voi înșivă“, a precizat el.
“Europenii vor fi uniți atunci când vor vedea cu toată claritatea că Uniunea este cu adevărat “Europa noastră, o casă sigură și bună pentru oameni”, așa cum spune manifestul nostru. Astăzi, acesta este exact semnalul pe care agricultorii și producătorii noștri de alimente îl așteaptă cu nerăbdare. De asemenea, ei doresc o Europă care să-i protejeze și să le înțeleagă temerile”, a adăugat liderul polonez.
Premierul de la Varșovia a amintit că în urmă cu 10 ani a făcut apel la liderii europeni să sprijine necondiționat Ucraina, a făcut apel la crearea unei Uniuni energetice pentru a sparge dominația rusă în ceea ce privește gazele și petrolul și a cerut solidaritate europeană în criza migrației pentru protecția comună a frontierelor noastre externe.
“Astăzi fac apel la dumneavoastră pentru securitatea alimentară. Aceasta este una dintre condițiile pentru a fi în siguranță din toate punctele de vedere”, a conchis Tusk.
Congresul Partidului Popular European, reunit la București, a ales-o joi pe actuala președintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, drept candidatul cap de listă al PPE pentru funcția de președintă a Comisiei pentru mandatul 2024-2029 ca urmare a alegerilor europene din 6-9 iunie.
von der Leyen, unicul candidat în cadrul Congresului, a fost aleasă cu 400 de voturi pentru și 89 împotrivă, rezultatele votului fiind anunțate la finalul lucrărilor Congresului, după discursul președintelui român Klaus Iohannis. Au votat, în total, 499 de delegați din 801 cu drept de vot, zece voturi fiind invalidate.
“Mulțumesc. Este minunat să am încrederea și sprijinul vostru și să simt determinarea voastră. Suntem cu 90 de zile înainte de alegerile europene, suntem uniți, avem un manifest. Acum este momentul să mergem să convingem oameni, să le câștigăm inimile și mintea. Acest lucru este posibil”, a spus von der Leyen, în aplauzele sălii.
Peste 2.000 de delegați din peste 40 de țări, precum și unsprezece şefi de state şi de guverne din Uniunea Europeană, împreună cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, au fost prezenți la Congresul Partidului Popular European din 6 – 7 martie de la Bucureşti în urma căruia a fost decis programul celei mai mari familii politice europene pentru alegerile europarlamentare din 6-9 iunie, precum și candidatul PPE la șefia Comisiei Europene, în persoana Ursulei von der Leyen, în vreme ce lucrările Congresului au fost închise printr-un discurs al președintelui Klaus Iohannis.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
INTERVIU | La 62 de ani de la Tratatul de la Élysée, ambasadorii Franței și Germaniei asigură că motorul franco-german pentru Europa nu va eșua și au încredere că România va rămâne un partener și aliat valoros în NATO și UE
UE vrea să devină un actor de securitate și un ”partener transatlantic mai puternic, inclusiv în contextul NATO”
Donald Trump amenință UE cu taxe vamale: ”Ne tratează foarte rău”. Este ”singura modalitate” ca SUA ”să fie tratate corect”
Ministrul Finanțelor, întâlnire cu Valdis Dombrovskis, comisar european pentru economie și productivitate: Vom primi un sprijin semnificativ pe plan financiar și tehnic pentru a restabili echilibrul macroeconomic
De la “Green Deal” la “Smart Deal”, propunerea României către UE. Burduja: Este timpul să ne trezim! România are energia de care Europa are nevoie
Trump este dispus să impună noi sancțiuni Rusiei dacă Putin refuză un acord de pace și cere UE să facă mai mult pentru Ucraina și Chinei să ajute la încheierea conflictului
ALEGERI EUROPENE 2024
Rezultate alegeri europene: Cine sunt 33 de europarlamentari care vor reprezenta România în cea de-a zecea legislatură a Parlamentului European 2024-2029
Published
7 months agoon
June 13, 2024Alianța Electorală PSD-PNL a obținut 19 din cele 33 de fotolii de europarlamentar alocate României pentru cea de-a zecea legislatură europeană 2024-2029, urmată de Alianța AUR cu șase mandate, Alianța Dreapta Unită cu trei mandate, Partidul S.O.S. România cu două mandate, iar un loc de europarlamentar va merge către independentul Nicu Ștefănuță.
Alianţa Electorală PSD PNL a obţinut 48,57% din voturi la alegerile europarlamentare, Alianţa AUR – 14,93%, Alianţa Dreapta Unită USR-PMP-Forţa Dreptei – 8,7%, UDMR – 6,48%, S.O.S. România – 5,03%, iar 3,08% potrivit rezultatelor provizorii prezentate de Biroul Electoral Central după numărarea a 99,95% din voturi. Prezența la vot în România a fost de 52,42%, peste media Uniunii Europene de aproximativ 51%.
Apartenența lor la grupurile politice din legislativul european, potrivit proiecțiilor furnizate de Parlamentul European, indică faptul că grupul PPE va obține 11 eurodeputați din România (8 PNL, 2 UDMR și 1 PMP), grupul Socialiștilor și Democraților Europeni va obține tot 11 mandate din România (PSD), urmate de grupul Renew Europe cu doi eurodeputați (USR) și de grupul Verzilor cu un eurodeputat, independentul Nicu Ștefănuță.
Alte două partide, AUR şi SOS România, care vor obţine cinci şi respectiv două mandate, intră la categoria “Alţii”, întrucât nu sunt încă afiliate unor grupuri politice europene.
Grupul Conservatorii şi Reformiştii Europeni (ECR) a obţinut la rândul său un mandat în România, întrucât Cristian Terheş, care a deschis lista AUR, este membru afiliat al acestui grup.
Astfel, în urma alocării mandatelor obținute, precum și a etapei redistribuirii, PSD-PNL vor trimite 19 europarlamentari la Bruxelles.
Cine sunt cei 19 eurodeputați PSD și PNL care își adjudecă mandatul 2024 – 2029
– Mihai Tudose (vicepreședinte PSD, europarlamentar 2019 – 2024);
– Rareș Bogdan (prim-vicepreședinte PNL, europarlamentar 2019 – 2024);
– Gabriela Firea (președinte executiv PSD, fost ministru al familiei, fost primar al Capitalei și senator);
– Dan Motreanu (prim-vicepreședinte PNL, europarlamentar 2019 – 2024);
– Claudiu Manda (vicepreședinte PSD, europarlamentar 2019 – 2024);
– Adina Vălean (PNL, comisar european pentru transporturi 2019 – 2024, europarlamentar 2007 – 2019, fost vicepreședinte al Parlamentului European și fost președinte al Comisiilor ENVI și ITRE din Parlamentul European);
– Victor Negrescu (PSD, europarlamentar 2014 – 2017, ministru delegat pentru afaceri europene 2017-2018, europarlamentar 2020 – 2024, vicepreședinte al Partidului Socialiștilor Europeni, negociator-șef al bugetului UE 2025);
– Vasile Dîncu (președinte al Consiliului Național PSD, președinte al Comisiei pentru afaceri europene din Senatul României);
– Daniel Buda (PNL, europarlamentar 2014 – 2024);
– Maria Grapini (PSD, europarlamentar 2014 – 2024);
– Gheorghe Cârciu (PSD);
– Siegfried Mureșan (PNL, europarlamentar 2014 – 2024, vicepreședinte PPE și al grupului PPE în Parlamentul European, negociator-șef al bugetului UE 2018 și 2024);
– Dragoș Benea (PSD, europarlamentar 2019 – 2024);
– Mircea Hava (PNL, europarlamentar 2019 – 2024, fost primar al municipiului Alba Iulia);
– Dan Nica (PSD, europarlamentar 2014 – 2024), șef al delegației PSD în Parlamentul European;
– Gheorghe Falcă (PNL, europarlamentar 2019 – 2024, fost primar al municipiului Arad);
– Ștefan Mușoiu (PSD, președinte al Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaților);
– Roxana Mânzatu (PSD, fost ministru al fondurilor europene);
– Virgil Popescu (PNL, fost ministru al energiei);
Cei șase eurodeputați din partea Alianței AUR sunt: Cristian Terheș (actual europarlamentar în cadrul grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, Claudiu Târziu (co-președinte AUR), Gheorghe Piperea, Maria Teodorescu, George Axinia și Șerban Dimitrie-Sturdza.
Alianța Dreapta Unită alcătuită din USR, Partidul Mișcarea Populară și Forța Dreptei a obținut trei mandate alocate primilor trei candidați de pe listă: Dan Barna (fost președinte USR), Vlad Voiculescu (fost ministru al sănătății din partea USR) și Eugen Tomac (președinte PMP și europarlamentar 2019-2024), după ce în urmă cu cinci ani avea opt.
UDMR a obținut cel mai bun scor al său din istoria participării la alegerile europene și va trimite doi reprezentați în Parlamentul European, ambii eurodeputați și în actuala legislatură: Iuliu Winkler și Vincze Lorant.
În Parlamentul European a intrat în premieră și Partidul S.O.S România cu două mandate, alocate, conform listei de candidaturi, Dianei Șoșoacă și lui Luis Lazarus.
Cel de-al 33-lea europarlamentar român va fi independentul Nicu Ștefănuță, europarlamentar și în legislatura 2019 – 2024, când a intrat pe listele USR – PLUS. Actualmente, Ștefănuță face parte din grupul Verzilor Europeni, unde este și vicepreședinte, iar în 2023 a fost negociatorul-șef al bugetului Uniunii Europene, când activa în grupul liberal Renew Europe.
Următorul Parlament European își va începe activitatea pe 16 iulie, printr-o sesiune plenară inaugurală la Strasbourg. Grupurile politice au termen până pe data de 4 iulie pentru a se alcătui.
Astfel, din cei 33 de eurodeputați români, 25 (PSD, PNL, USR, UDMR, PMP și Nicu Ștefănuță) vor face parte din grupurile politice pro-europene PPE, S&D, Renew Europe și Verzi, iar ceilalți 8 ar urma să fie afiliați grupărilor eurosceptice și populiste sau o parte vor rămâne neafiliați politic.
La nivel european, Partidul Popular European de centru-dreapta este câștigătorul europarlamentare cu rezultate provizorii care îl plasează la 189 de mandate, reconfirmându-și statutul de prima forță politică. PPE este urmat la mare distanță de grupul Socialiștilor și Democraților Europeni, cu 135 de mandate și de Renew Europe cu 79 de mandate. Ambele formațiuni pro-europene cu care PPE formează tradițional majorități au obținut la aceste alegeri mai puține mandate în PE decât în 2019. Față de precedentele alegeri europene, popularii câştigă 13 mandate, social-democraţii pierd patru, iar liberalii pierd 23 de mandate.
Gruparea eurosceptică a Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) în care principala forță este partidul premierului italian Giorgia Meloni va redeveni al patrulea grup politic cu 76 de mandate, iar grupul Identitate și Democrație (ID) de extremă-dreapta va obține 58 de mandate. Deși cele două grupuri politice, unul conservator și altul de extremă-dreapta, prezintă viziuni diferite, riscul unei compatibilități ideologice plasează Parlamentul European într-o premieră nefastă: ambele grupuri vor reuni, împreună, un număr similar de mandate decât a doua forță politică europeană, Partidul Socialiștilor Europeni.
Cel de-al șaptelea grup politic din PE va fi Stânga radicală, cu 36 de locuri. Un număr de 45 de eurodeputați sunt neafiliați, iar alți 46 sunt la categoria “Alții”, nou aleși care nu sunt afiliați niciunui grup politic existent în Parlamentul anterior.
Noul Parlament European va avea 720 de membri, 361 reprezentând numărul minim de voturi pentru formarea unei majorități pro-europene. PPE, S&D și Renew Europe ar urma să dețină în jur de 400 mandate.
ALEGERI EUROPENE 2024
Prima reacție a lui Klaus Iohannis după alegerile europene: Uniunea merge înainte. Guvernul va stabili și va negocia poziția de comisar european
Published
7 months agoon
June 11, 2024Președintele Klaus Iohannis a precizat marți, în prima reacție publică după rezultatele alegerilor europene, că Uniunea Europeană va merge înainte, întrucât nu vorbim despre o schimbare radicală, iar în ceea ce privește ambițiile României, a precizat că Guvernul va stabili, nominaliza și negocia poziția de comisar european din partea României.
“A fost o decizie bună să fie aduse împreună alegerile locale cu alegerile europarlamentare”, a spus şeful statului, susținând “faptul că aceste alegeri au fost puse împreună, au dus la o participare de peste 50%”.
Întrebat cum vede rezultatele alegerilor europene în România și noua configurație a Parlamentului European, Klaus Iohannis a precizat că “nu putem vorbi de o schimbare radicală”.
“La Partidul Popular European, care este în continuare gruparea cea mai semnificativă, s-a mărit puțin numărul de parlamentari, la alții s-a micșorat puțin. În esență, partidele numite de centru reprezintă în continuare grosul Parlamentului European, dar sigur, în funcție de specificul național, au apărut, de exemplu în cazul Franței, au apărut modificări semnificative, dar pentru Parlamentul European în ansamblu, nu putem să vorbim de o schimbare radicală. Sunt schimbări, sigur, care vor influența felul în care se votează, care vor influența lobby-ul în Parlament pentru anumite părți de legislație, dar sunt convins că Uniunea va merge înainte și Parlamentul European va fi un partener și o instituție care rămâne constructivă”, a spus președintele.
Întrebat ce poziție ar trebui să vizeze România în conducerea instituțiilor UE, șeful statului s-a referit la mandatul de comisar european din partea României, încadrându-l în responsabilitatea Guvernului.
“În executivul european fiecare stat membru are un membru care se numește comisar european. Acesta este stabilit de Guvern și atunci să lăsăm Guvernul să ajungă în faza în care nominalizează o persoană și după aceea, sigur, o să și negocieze poziția pe care această persoană poate să o ocupe. Deci e un pic devreme pentru a discuta aceste spețe, care oricum sunt, repet, ale Guvernului”, s-a poziționat președintele, la o zi după ce premierul Marcel Ciolacu a precizat că România dorește un portofoliu de comisar european pentru economie și piață internă.
Anterior alegerilor europene, liderul PSD declara că “va face propunerea de comisar european” după consultări cu președintele Klaus Iohannis, care reprezintă România în Consiliul European.
Alianţa electorală PSD-PNL a obţinut 48,67% din voturile exprimate la alegerile europarlamentare, Alianţa AUR 14,95%, Alianţa Dreapta Unită 8,63%, UDMR 6,53%, Partidul S.O.S. România 5,04% și candidatul independent Nicu Ștefănuță 3,05%, conform datelor provizorii furnizate, marți dimineață, de Biroul Electoral Central.
Până la rezultatele finale și redistribuirea procentelor care nu au obținut pragul, Alianța PSD – PNL va trimite în Parlamentul European 19 eurodeputați, AUR – 6, ADU – 3, UDMR – 2, Partidul S.O.S. – 2 , cel de-al 33-lea mandat revenindu-i independentului Nicu Ștefănuță.
Apartenența lor la grupurile politice din legislativul european, potrivit proiecțiilor furnizate de Parlamentul European, indică faptul că grupul PPE va obține 11 eurodeputați din România (8 PNL, 2 UDMR și 1 PMP), grupul Socialiștilor și Democraților Europeni va obține tot 11 mandate din România (PSD), urmate de grupul Renew Europe cu doi eurodeputați (USR) și de grupul Verzilor cu un eurodeputat, independentul Nicu Ștefănuță.
Partidul Popular European de centru-dreapta este câștigătorul alegerilor europene cu rezultate provizorii care îl plasează la 186 de mandate, reconfirmându-și statutul de prima forță politică. PPE este urmat la mare distanță de grupul Socialiștilor și Democraților Europeni, cu 134 de mandate și de Renew Europe cu 79 de mandate. Ambele formațiuni pro-europene cu care PPE formează tradițional majorități au obținut la aceste alegeri mai puține mandate în PE decât în 2019. Față de precedentele alegeri europene, popularii câştigă zece mandate, social-democraţii pierd patru, iar liberalii pierd 23 de mandate.
Noul Parlament European va avea 720 de membri, 361 reprezentând numărul minim de voturi pentru formarea unei majorități. PPE, S&D și Renew ar urma să dețină în jur de 400 mandate.
Gruparea eurosceptică a Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) în care principala forță este partidul premierului italian Giorgia Meloni va redeveni al patrulea grup politic cu 73 mandate, iar grupul Identitate și Democrație (ID) de extremă-dreapta va obține 58 mandate. Cel de-al șaselea grup politic vor fi Verzii Europeni, cu 53 de mandate, urmați de Stânga radicală, cu 36 de locuri. UUn număr de 45 de eurodeputați sunt neafiliați, iar alți 55 sunt la categoria “Alții”, nou aleși care nu sunt afiliați niciunui grup politic existent în Parlamentul anterior.
ALEGERI EUROPENE 2024
Parlamentul European: România, pe locul 9 în UE la prezența la vot la alegerile europene 2024, după cea mai ridicată rată de participare la urne de la aderarea la UE
Published
7 months agoon
June 11, 2024Pentru a doua oară consecutiv, după prezența record din 2019, România depășește media Uniunii Europene privind la prezența la urne la alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024, stabilind totodată cea mai ridicată rată de participare la vot din istoria apartenenței la Uniunea Europeană.
Cu 52,42%, România este pe locul al nouălea în Uniunea Europeană la prezenţa la vot la alegerile europene, într-un top dominat de Belgia, Luxemburg, Malta și Germania, în timp ce prezența cea mai redusă la urne a fost înregistrată în Croaţia, Lituania şi Bulgaria.
Pentru al doilea scrutin la rând, media UE la vot depășește 50%
Potrivit informațiilor legate de prezența la urne colectate de Parlamentul European pe site-ul results.elections.europa.eu, media Uniunii Europene este pentru al doilea scrutin la rând, după 2019, la peste 50% participare la vot.
La nivelul UE a fost menținută tendinţa ascendentă a prezenţei la vot din urmă cu cinci ani. În 2019, au votat 50,66% dintre cetățenii europeni, iar în 2024 s-au prezentat la urne 50,97% dintre cetățenii Uniunii Europene.
Pe primele locuri din punctul de vedere al prezenţei la vot s-au aflat Belgia (89,82%), Luxemburg (82,29%) şi Malta (73%). Germania (64,78%) s-a aflat pe locul al patrulea la prezenţa la vot, urmată de Ungaria (59,26%), Cipru (58,86%), Danemarca (58,23%) şi Austria (54,10%).
Cele mai mari creşteri ale prezenţei la vot raportat la populaţie au avut loc în Ungaria, de la 43,36% la 59,26% (aproape 16 puncte procentuale), Cipru, de la 44,99% la 58,86% (aproximativ 14%), Slovenia – de la 28,89% la 41,36% (peste 12%) şi Slovacia – de la 22,74% la 34,38% (peste 11%).
România: prezența record din 2019, depășită cu 1,2%
România s-a aflat pe locul al nouălea la prezenţa la vot cu cei 52,42% dintre cetăţenii români cu drept de vot care s-au prezentat la urne.
În România s-a păstrat tendinţa ascendentă a prezenţei la vot de la ultimele scrutinuri europene.
Pentru a doua de la aderarea la Uniunea Europeană, cetățenii români au votat în proporție de peste 50% alegerile pentru Parlamentul European, după ce la alegerile din 2007, 2009 și 2014, s-au prezentat la urne între 27,67% și 32,44% dintre cetățeni, iar în 2019 au votat 51,2%.
Creşterea față de alegerile europene din 2019 este de 1,2%, după ce, acum cinci la vot, participarea la urne crescuse cu 18,63% față de alegerile din 2014. În 2019, România era situată pe locul al treilea în UE referitor la creșterea prezenței la vot față de scrutinul precedent.
Pentru a doua oară în istorie, în 2024, România a înregistrat o prezență la vot peste media europeană, aceasta fiind 50,97%.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
INTERVIEW | 62 years after the Élysée Treaty, France and Germany’s ambassadors assure that the Franco-German engine for Europe will not fail and express confidence that Romania will remain a valuable NATO and EU member
INTERVIU | La 62 de ani de la Tratatul de la Élysée, ambasadorii Franței și Germaniei asigură că motorul franco-german pentru Europa nu va eșua și au încredere că România va rămâne un partener și aliat valoros în NATO și UE
Germania dorește ca UE să adopte o poziție mai fermă față de amenințările hibride ale Rusiei, extinzând regimul de sancțiuni și limitând misiunile diplomatice ale Moscovei în Europa
UE vrea să devină un actor de securitate și un ”partener transatlantic mai puternic, inclusiv în contextul NATO”
Donald Trump amenință UE cu taxe vamale: ”Ne tratează foarte rău”. Este ”singura modalitate” ca SUA ”să fie tratate corect”
Victor Negrescu susține noi norme de transparență în Parlamentul European pentru ca instituția să devină un model de excelență
Este esențial să accelerăm absorbția fondurilor din Politica de Coeziune 2021-2027, le-a transmis Marcel Boloș directorilor Autorităților de Management
Gabriela Firea, mesaj din plenul PE: Programele UE pentru tineret trebuie să includă fonduri și pentru locuințe accesibile
Ministrul Finanțelor, întâlnire cu Valdis Dombrovskis, comisar european pentru economie și productivitate: Vom primi un sprijin semnificativ pe plan financiar și tehnic pentru a restabili echilibrul macroeconomic
De la “Green Deal” la “Smart Deal”, propunerea României către UE. Burduja: Este timpul să ne trezim! România are energia de care Europa are nevoie
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
INTERVIU | La 62 de ani de la Tratatul de la Élysée, ambasadorii Franței și Germaniei asigură că motorul franco-german pentru Europa nu va eșua și au încredere că România va rămâne un partener și aliat valoros în NATO și UE
Noul șef al diplomației SUA, Marco Rubio, promite “o politică externă a interesului național” și a păcii prin forță. Primele întâlniri, în format “Quad”, cu omologii din Australia, India și Japonia, pentru securitatea indo-pacifică
Vicepreședintele Chinei subliniază la Forumul Economic de la Davos că ”protecționismul nu duce nicăieri”: Multilateralismul este ”calea corectă pentru menținerea păcii mondiale”
Donald Trump proclamă debutul “epocii de aur” în discursul inaugural: Declinul Americii a luat sfârșit. Am fost salvat de Dumnezeu pentru a face America măreață din nou
Donald Trump a depus jurământul solemn și a devenit oficial cel de-al 47-lea președinte al Statelor Unite ale Americii
Românii își aleg președintele pe 4 mai. Campania electorală începe pe 18 februarie
În discursul de adio înainte de a-i preda ștafeta puterii lui Trump, Joe Biden avertizează că SUA ar putea cădea în “mâinile unei oligarhii” care amenință democrația prin “abuz de putere”: “Este rândul vostru să stați de pază”
Ciolacu: Bugetul pentru 2025, construit pe o abordare prudentă care să permită închiderea anului cu un deficit de 7%
Într-un discurs-moștenire, Biden îi predă lui Trump o politică externă în care SUA “câștigă competiția mondială”: China nu ne va depăși. De când a început războiul, eu am stat în centrul Kievului, nu Putin
Mark Zuckerberg anunță că “va reduce drastic cenzura” pe Facebook și Instagram și va acorda “prioritate libertății de exprimare”, criticând guvernele, presa tradițională și UE
Trending
- SUA1 week ago
Într-un discurs-moștenire, Biden îi predă lui Trump o politică externă în care SUA “câștigă competiția mondială”: China nu ne va depăși. De când a început războiul, eu am stat în centrul Kievului, nu Putin
- EDITORIALE1 week ago
Iulian Chifu: Succesiunea lui Trudeau la conducerea Canadei în epoca Trump
- ROMÂNIA6 days ago
Românii își aleg președintele pe 4 mai. Campania electorală începe pe 18 februarie
- SUA6 days ago
În discursul de adio înainte de a-i preda ștafeta puterii lui Trump, Joe Biden avertizează că SUA ar putea cădea în “mâinile unei oligarhii” care amenință democrația prin “abuz de putere”: “Este rândul vostru să stați de pază”
- ROMÂNIA7 days ago
Ciolacu: Bugetul pentru 2025, construit pe o abordare prudentă care să permită închiderea anului cu un deficit de 7%