Connect with us

ALEGERI EUROPENE 2024

Cu 90 de zile înainte de alegerile europene, Congresul PPE de la București a votat-o pe Ursula von der Leyen candidat pentru un nou mandat de președintă a Comisiei Europene

Published

on

© Calea Europeană

Congresul Partidului Popular European, reunit la București, a ales-o joi pe actuala președintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, drept candidatul cap de listă al PPE pentru funcția de președintă a Comisiei pentru mandatul 2024-2029 ca urmare a alegerilor europene din 6-9 iunie.

von der Leyen, unicul candidat în cadrul Congresului, a fost aleasă cu 400 de voturi pentru și 89 împotrivă, rezultatele votului fiind anunțate la finalul lucrărilor Congresului, după discursul președintelui român Klaus Iohannis. Au votat, în total, 499 de delegați din 801 cu drept de vot, zece voturi fiind invalidate. 

“Mulțumesc. Este minunat să am încrederea și sprijinul vostru și să simt determinarea voastră. Suntem cu 90 de zile înainte de alegerile europene, suntem uniți, avem un manifest. Acum este momentul să mergem să convingem oameni, să le câștigăm inimile și mintea. Acest lucru este posibil”, a spus von der Leyen, în aplauzele sălii.

Citiți și Ursula von der Leyen și-a prezentat candidatura pentru un nou mandat: “Semnalul de la București” este că PPE nu va permite ca prietenii extremiști ai lui Putin să calce în picioare Europa

Congresul PPE de la București este un “moment definitoriu” iar semnalul pe care îl dă este acela că “PPE reprezintă Europa puternică și sigură, pașnică și prosperă, democratică și unită”, a afirmat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în capitala României, în cadrul unui amplu discurs susținut în calitate de candidat unic al Partidului Popular European pentru un nou mandat în fruntea Comisiei, alocuțiune urmată de votul celor peste 2.000 de delegați din 44 de țări prezente.

Rostind un discurs politic și electoral, Ursula von der Leyen și-a început pledoaria pentru viitorul Europei prin referința la propria familie și destinul ei european, a radiografiat influența Partidului Popular European la nivelul Uniunii Europene, exemplificând rolurile șefilor de stat sau de guvern și a expus prioritățile asumate în manifestul electoral al PPE, cu accent pe sprijinirea Ucrainei, migrație, competitivitate, apărare europeană, sprijinirea fermierilor și Planul Verde European și lupta împotriva extremismului de dreapta, a euroscepticismului și a anti-europenismului.

Citiți și Congresul PPE: Popularii europeni au votat în unanimitate, la București, manifestul electoral care solicită aderarea deplină a României la Schengen. Partidul cancelarului Austriei nu a votat împotrivă

 

Când eram copil care creștea în Belgia tatăl meu vorbea adesea despre Europa, ca și cum ar fi făcut parte din familia noastră. El spunea mereu, Europa este atât de prețioasă și trebuie să avem grijă de ea, pentru că este tot ce avem. Spunea asta adesea la masa noastră din bucătărie, mie și fraților mei. Am 5 frați și o soră La acea vreme, nu am înțeles întotdeauna de ce. Astăzi, eu sunt cea care povestește aceeași poveste celor 7 copii ai noștri. Le spun că bunicul lor avea 15 ani când s-a încheiat cel de-al Doilea Război Mondial“, și-a început von der Leyen discursul, într-un amestec de tradiție și istorie personală privind atașamentul față de Europa.

Candidatul PPE a arătat că generația tatălui ei crescuse înconjurată de anarhie, devastare și negare a demnității umane, moment când “ideea europeană a prins viață”.

“În 1957, a fost martor la înființarea comunității noastre cu doar șase membri. la acea vreme. Văzuse cum Cortina de Fier a coborât de la Marea Baltică până la Marea Adriatică, împărțind continentul nostru pentru decenii. (…) Tatăl meu a murit în 2014. Astăzi ar fi fost atât de mișcat de ceea ce am construit. 27 de state membre cu peste 450 de milioane de locuitori. Toți aceștia trăiesc în pace împreună într-o singură Uniune Europeană. Și Partidul Popular European, PPE, a fost pionierul acestui vis european încă de la începuturile sale. Cred că putem fi foarte mândri de acest lucru“, a spus ea, în aplauzele sălii.

Ursula von der Leyen a precizat că PPE a apărat întotdeauna valorile europene, statul de drept, respectarea drepturilor omului, economia socială de piață, accesul la asistență medicală și educație ca drept pentru toți și nu un privilegiu pentru câțivă.

Mamă a șapte copii, von der Leyen a spus:  “Credem că copiii noștri ar trebui să fie în siguranță și să alerge liberi pe câmpuri și în păduri, pe terenurile de joacă și pe terenurile de fotbal, așa cum am făcut-o și noi”.

“Ei merită să avem grijă de ei pentru un viitor sănătos, cu un mediu sănătos. Indiferent dacă vor crește în cel mai mare oraș sau în cel mai mic sat. Și mai presus de toate, noi credem în demnitatea fiecărei ființe umane. Aceasta este credința mea ca creștin-democrat (…) și pentru care vom lupta în aceste alegeri”, a continuat șefa Comisiei Europene.

Ea a subliniat faptul că lumea este la fel de periculoasă cum a fost de generații întregi, citând agresiunea Rusiei care a încercat să șteargă Ucraina de pe fața, războiul din Gaza și destabilizarea din Orientul Mijlociu și concurența economică agresivă a Chinei și a altora și la distorsiuni.

“Vedem puterea și pericolele unei ligi de dictatori în creștere și îngrijorătoare”, a afirmat von der Leyen, operând apoi o incursiune în pericolul pe care îl reprezintă curentele extremiste.

“Și acasă, prietenii lui Putin încearcă să ne rescrie istoria și să ne deturneze viitorul. Și să nu existe nici o îndoială ce este în joc în aceste alegeri. Europa noastră pașnică și unită este provocată ca niciodată înainte de populiști, naționaliști și demagogi. Fie că este vorba de extrema dreaptă sau de extrema stângă. Fie că este vorba de AfD, Rassemblement National, confederația sau Wasraschdene. Numele pot fi diferite, dar scopul este același: Vor să ne calce în picioare valorile și vor să ne distrugă Europa. Dar noi, PPE, nu vom permite niciodată ca acest lucru să se întâmple. Așadar, acesta este un moment definitoriu. Semnalul de astăzi de la București este – că PPE este în picioare pentru Europa puternică și sigură, pașnică și prosperă, democratică și unită“, a adăugat von der Leyen, într-un nou rând de aplauze din partea delegaților PPE.

Candidatul PPE a arătat că popularii europeni sunt o familie pro-UE, pro-Ucraina și pro-statul de drept în spiritul Alcide de Gasperi, Konrad Adenauer, Vaclav Havel și Lech Walesa.

“Uitați-vă doar la ultimii cinci ani. Când Europa este unită, putem muta munții din loc”, a continuat ea. 

Ea a salutat, în context, leadership-ul fiecărui lider național PPE din statele membre, referindu-se la premierul polonez Donald Tusk, președintele român Klaus Iohannis, premierul croat Andrej Plenkovic, premierul suedez Ulf Kristersson, premierul luxemburghez Luc Frieden, premierul finlandez Petteri Orpo, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, dar și la cancelarul austriac Karl Nehammer.

“Europa va fi alături de Ucraina, atâta timp cât va fi nevoie. Cu mai mult sprijin financiar și mai mult sprijin militar. Rusia a distrus case, spitale și grădinițe, dar nu au putut distruge visul. Visul unei Ucraine libere și prospere, care să își ocupe locul în inima Uniunii Europene. Astăzi, visul continuă să trăiască și în Moldova, Georgia și în Balcanii de Vest. Și împreună, vom transforma acest vis în realitate. Pentru că asta vor reprezenta întotdeauna Europa și PPE”, a mai spus von der Leyen.

Candidatul PPE și-a închis discursul cu asumarea unei “onoare de-o viață de a servi Europa noastră. “Să luptăm pentru Europa noastră. Trăiască Europa”, a conchis Ursula von der Leyen.

Peste 2.000 de delegați din peste 40 de țări, precum și unsprezece şefi de state şi de guverne din Uniunea Europeană, împreună cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, au fost prezenți la Congresul Partidului Popular European din 6 – 7 martie de la Bucureşti în urma căruia a fost decis programul celei mai mari familii politice europene pentru alegerile europarlamentare din 6-9 iunie, precum și candidatul PPE la șefia Comisiei Europene, în persoana Ursulei von der Leyen.

Președintele Comisiei este numit la discreția liderilor UE, după ce se ține cont de rezultatele alegerilor europene, ceea ce înseamnă că partidul care ajunge pe primul loc se bucură de privilegiul nescris de a controla executivul. Socialiștii și liberalii își împart, de obicei, restul funcțiilor de conducere.

În conformitate cu un proces denumit “Spitzenkandidaten”, convenit de partidele politice din UE, dar nu și de șefii de stat și de guvern, candidatul principal al grupării politice care obține cel mai mare număr de voturi la alegerile pentru Parlamentul European ar trebui să fie alegerea implicită pentru următorul șef al executivului UE.

von der Leyen, care a fost numită de liderii UE și confirmată de Parlamentul European cu o majoritate de doar nouă voturi peste limita minimă (383 dintr-un minim de 374) fără să fi candidat la alegerile din 2019 la nivelul UE, s-a confruntat cu critici potrivit cărora îi lipsește “legitimitatea democratică”.

Potrivit proiecțiilor de vot înregistrate până la 17 februarie 2024, PPE ar urma să obțină 172 de mandate, iar S&D 140 de mandate. Parlamentul European va avea 720 de locuri în legislatura 2024-2029 pe fondul schimbărilor demografice din UE, ceea ce înseamnă că o majoritate absolută, necesară pentru a numi un președinte al Comisiei Europene, presupune o coaliție formată din 361 de eurodeputați. Având în vedere sondajele existente, și în mandatul 2024-2029 va fi necesară o majoritate din cel puțin trei forțe politice. PPE și S&D sunt urmate, în intențiile de vot, de grupul suveranist și de extremă dreapta ID (87 de mandate), grupul liberal pro-european Renew Europe (84 de mandate), grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (77 de mandate) și grupul Verzilor (44 de mandate).

Tabăra politică care câștigă alegerile europene se află, de obicei, într-o poziție de negociere puternică în momentul în care intră în tratativele pentru pozițiile de conducere a instituțiilor puternice ale UE.

Alegerile pentru Parlamentul European au respectat o singură dată principiul “candidați cap de listă” (Spitzenkandidat), în momentul inaugural al procedurii, după alegerile europene din 2014, când candidatul PPE, Jean-Claude Juncker, a ajuns președinte al Comisiei Europene. În 2019, Consiliul European a ignorat propunerile candidaților cap de listă, precum Manfred Weber (PPE) sau Frans Timmermans (S&D), și a optat pentru numirea Ursulei von der Leyen (PPE) în fruntea Comisiei Europene.

Tratatul în vigoare al Uniunii Europene, cel de la Lisabona, precizează la aliniatul 7 al articolului 17 că, ținând seama de alegerile pentru Parlamentul European şi după ce a procedat la consultările necesare, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, propune Parlamentului European un candidat la funcţia de preşedinte al Comisiei.

Acest candidat este ales de Parlamentul European cu majoritatea membrilor care îl compun. În cazul în care acest candidat nu întruneşte majoritatea, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, propune, în termen de o lună, un nou candidat, care este ales de Parlamentul European în conformitate cu aceeaşi procedură.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ALEGERI EUROPENE 2024

Rezultate alegeri europene: Cine sunt 33 de europarlamentari care vor reprezenta România în cea de-a zecea legislatură a Parlamentului European 2024-2029

Published

on

© European Union 2024 - Source: EP

Alianța Electorală PSD-PNL a obținut 19 din cele 33 de fotolii de europarlamentar alocate României pentru cea de-a zecea legislatură europeană 2024-2029, urmată de Alianța AUR cu șase mandate, Alianța Dreapta Unită cu trei mandate, Partidul S.O.S. România cu două mandate, iar un loc de europarlamentar va merge către independentul Nicu Ștefănuță.

Alianţa Electorală PSD PNL a obţinut 48,57% din voturi la alegerile europarlamentare, Alianţa AUR – 14,93%, Alianţa Dreapta Unită USR-PMP-Forţa Dreptei – 8,7%, UDMR – 6,48%, S.O.S. România – 5,03%, iar 3,08% potrivit rezultatelor provizorii prezentate de Biroul Electoral Central după numărarea a 99,95% din voturi. Prezența la vot în România a fost de 52,42%, peste media Uniunii Europene de aproximativ 51%.

© European Parliament

Apartenența lor la grupurile politice din legislativul european, potrivit proiecțiilor furnizate de Parlamentul European, indică faptul că grupul PPE va obține 11 eurodeputați din România (8 PNL, 2 UDMR și 1 PMP), grupul Socialiștilor și Democraților Europeni va obține tot 11 mandate din România (PSD), urmate de grupul Renew Europe cu doi eurodeputați (USR) și de grupul Verzilor cu un eurodeputat, independentul Nicu Ștefănuță.

Alte două partide, AUR şi SOS România, care vor obţine cinci şi respectiv două mandate, intră la categoria “Alţii”, întrucât nu sunt încă afiliate unor grupuri politice europene.

Grupul Conservatorii şi Reformiştii Europeni (ECR) a obţinut la rândul său un mandat în România, întrucât Cristian Terheş, care a deschis lista AUR, este membru afiliat al acestui grup.

Astfel, în urma alocării mandatelor obținute, precum și a etapei redistribuirii, PSD-PNL vor trimite 19 europarlamentari la Bruxelles.

Cine sunt cei 19 eurodeputați PSD și PNL care își adjudecă mandatul 2024 – 2029

Mihai Tudose (vicepreședinte PSD, europarlamentar 2019 – 2024);

Rareș Bogdan (prim-vicepreședinte PNL, europarlamentar 2019 – 2024);

Gabriela Firea (președinte executiv PSD, fost ministru al familiei, fost primar al Capitalei și senator);

Dan Motreanu (prim-vicepreședinte PNL, europarlamentar 2019 – 2024);

Claudiu Manda (vicepreședinte PSD, europarlamentar 2019 – 2024);

Adina Vălean (PNL, comisar european pentru transporturi 2019 – 2024, europarlamentar 2007 – 2019, fost vicepreședinte al Parlamentului European și fost președinte al Comisiilor ENVI și ITRE din Parlamentul European);

Victor Negrescu (PSD, europarlamentar 2014 – 2017, ministru delegat pentru afaceri europene 2017-2018, europarlamentar 2020 – 2024, vicepreședinte al Partidului Socialiștilor Europeni, negociator-șef al bugetului UE 2025);

Vasile Dîncu (președinte al Consiliului Național PSD, președinte al Comisiei pentru afaceri europene din Senatul României);

Daniel Buda (PNL, europarlamentar 2014 – 2024);

Maria Grapini (PSD, europarlamentar 2014 – 2024);

Gheorghe Cârciu (PSD);

Siegfried Mureșan (PNL, europarlamentar 2014 – 2024, vicepreședinte PPE și al grupului PPE în Parlamentul European, negociator-șef al bugetului UE 2018 și 2024);

Dragoș Benea (PSD, europarlamentar 2019 – 2024);

Mircea Hava (PNL, europarlamentar 2019 – 2024, fost primar al municipiului Alba Iulia);

Dan Nica (PSD, europarlamentar 2014 – 2024), șef al delegației PSD în Parlamentul European;

Gheorghe Falcă (PNL, europarlamentar 2019 – 2024, fost primar al municipiului Arad);

Ștefan Mușoiu (PSD, președinte al Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaților);

Roxana Mânzatu (PSD, fost ministru al fondurilor europene);

Virgil Popescu (PNL, fost ministru al energiei);

Cei șase eurodeputați din partea Alianței AUR sunt: Cristian Terheș (actual europarlamentar în cadrul grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, Claudiu Târziu (co-președinte AUR), Gheorghe Piperea, Maria Teodorescu, George Axinia și Șerban Dimitrie-Sturdza.

Alianța Dreapta Unită alcătuită din USR, Partidul Mișcarea Populară și Forța Dreptei a obținut trei mandate alocate primilor trei candidați de pe listă: Dan Barna (fost președinte USR), Vlad Voiculescu (fost ministru al sănătății din partea USR) și Eugen Tomac (președinte PMP și europarlamentar 2019-2024), după ce în urmă cu cinci ani avea opt.

UDMR a obținut cel mai bun scor al său din istoria participării la alegerile europene și va trimite doi reprezentați în Parlamentul European, ambii eurodeputați și în actuala legislatură: Iuliu Winkler și Vincze Lorant.

În Parlamentul European a intrat în premieră și Partidul S.O.S România cu două mandate, alocate, conform listei de candidaturi, Dianei Șoșoacă și lui Luis Lazarus.

Cel de-al 33-lea europarlamentar român va fi independentul Nicu Ștefănuță, europarlamentar și în legislatura 2019 – 2024, când a intrat pe listele USR – PLUS. Actualmente, Ștefănuță face parte din grupul Verzilor Europeni, unde este și vicepreședinte, iar în 2023 a fost negociatorul-șef al bugetului Uniunii Europene, când activa în grupul liberal Renew Europe.

Următorul Parlament European își va începe activitatea pe 16 iulie, printr-o sesiune plenară inaugurală la Strasbourg. Grupurile politice au termen până pe data de 4 iulie pentru a se alcătui.

Astfel, din cei 33 de eurodeputați români, 25 (PSD, PNL, USR, UDMR, PMP și Nicu Ștefănuță) vor face parte din grupurile politice pro-europene PPE, S&D, Renew Europe și Verzi, iar ceilalți 8 ar urma să fie afiliați grupărilor eurosceptice și populiste sau o parte vor rămâne neafiliați politic.

La nivel european, Partidul Popular European de centru-dreapta este câștigătorul europarlamentare cu rezultate provizorii care îl plasează la 189 de mandate, reconfirmându-și statutul de prima forță politică. PPE este urmat la mare distanță de grupul Socialiștilor și Democraților Europeni, cu 135 de mandate și de Renew Europe cu 79 de mandate. Ambele formațiuni pro-europene cu care PPE formează tradițional majorități au obținut la aceste alegeri mai puține mandate în PE decât în 2019. Față de precedentele alegeri europene, popularii câştigă 13 mandate, social-democraţii pierd patru, iar liberalii pierd 23 de mandate. 

Gruparea eurosceptică a Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) în care principala forță este partidul premierului italian Giorgia Meloni va redeveni al patrulea grup politic cu 76 de mandate, iar grupul Identitate și Democrație (ID) de extremă-dreapta va obține 58 de mandate. Deși cele două grupuri politice, unul conservator și altul de extremă-dreapta, prezintă viziuni diferite, riscul unei compatibilități ideologice plasează Parlamentul European într-o premieră nefastă: ambele grupuri vor reuni, împreună, un număr similar de mandate decât a doua forță politică europeană, Partidul Socialiștilor Europeni.

Cel de-al șaptelea grup politic din PE va fi Stânga radicală, cu 36 de locuri. Un număr de 45 de eurodeputați sunt neafiliați, iar alți 46 sunt la categoria “Alții”, nou aleși care nu sunt afiliați niciunui grup politic existent în Parlamentul anterior.

Noul Parlament European va avea 720 de membri, 361 reprezentând numărul minim de voturi pentru formarea unei majorități pro-europene. PPE, S&D și Renew Europe ar urma să dețină în jur de 400 mandate. 

© European Parliament

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2024

Prima reacție a lui Klaus Iohannis după alegerile europene: Uniunea merge înainte. Guvernul va stabili și va negocia poziția de comisar european

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a precizat marți, în prima reacție publică după rezultatele alegerilor europene, că Uniunea Europeană va merge înainte, întrucât nu vorbim despre o schimbare radicală, iar în ceea ce privește ambițiile României, a precizat că Guvernul va stabili, nominaliza și negocia poziția de comisar european din partea României.

“A fost o decizie bună să fie aduse împreună alegerile locale cu alegerile europarlamentare”, a spus şeful statului, susținând “faptul că aceste alegeri au fost puse împreună, au dus la o participare de peste 50%”.

Întrebat cum vede rezultatele alegerilor europene în România și noua configurație a Parlamentului European, Klaus Iohannis a precizat că “nu putem vorbi de o schimbare radicală”.

“La Partidul Popular European, care este în continuare gruparea cea mai semnificativă, s-a mărit puțin numărul de parlamentari, la alții s-a micșorat puțin. În esență, partidele numite de centru reprezintă în continuare grosul Parlamentului European, dar sigur, în funcție de specificul național, au apărut, de exemplu în cazul Franței, au apărut modificări semnificative, dar pentru Parlamentul European în ansamblu, nu putem să vorbim de o schimbare radicală. Sunt schimbări, sigur, care vor influența felul în care se votează, care vor influența lobby-ul în Parlament pentru anumite părți de legislație, dar sunt convins că Uniunea va merge înainte și Parlamentul European va fi un partener și o instituție care rămâne constructivă”, a spus președintele.

Întrebat ce poziție ar trebui să vizeze România în conducerea instituțiilor UE, șeful statului s-a referit la mandatul de comisar european din partea României, încadrându-l în responsabilitatea Guvernului.

“În executivul european fiecare stat membru are un membru care se numește comisar european. Acesta este stabilit de Guvern și atunci să lăsăm Guvernul să ajungă în faza în care nominalizează o persoană și după aceea, sigur, o să și negocieze poziția pe care această persoană poate să o ocupe. Deci e un pic devreme pentru a discuta aceste spețe, care oricum sunt, repet, ale Guvernului”, s-a poziționat președintele, la o zi după ce premierul Marcel Ciolacu a precizat că România dorește un portofoliu de comisar european pentru economie și piață internă.

 

Anterior alegerilor europene, liderul PSD declara că “va face propunerea de comisar european” după consultări cu președintele Klaus Iohannis, care reprezintă România în Consiliul European.

Alianţa electorală PSD-PNL a obţinut 48,67% din voturile exprimate la alegerile europarlamentare, Alianţa AUR 14,95%, Alianţa Dreapta Unită 8,63%, UDMR 6,53%, Partidul S.O.S. România 5,04% și candidatul independent Nicu Ștefănuță 3,05%, conform datelor provizorii furnizate, marți dimineață, de Biroul Electoral Central.

Până la rezultatele finale și redistribuirea procentelor care nu au obținut pragul, Alianța PSD – PNL va trimite în Parlamentul European 19 eurodeputați, AUR – 6, ADU – 3, UDMR – 2, Partidul S.O.S. – 2 , cel de-al 33-lea mandat revenindu-i independentului Nicu Ștefănuță.

Apartenența lor la grupurile politice din legislativul european, potrivit proiecțiilor furnizate de Parlamentul European, indică faptul că grupul PPE va obține 11 eurodeputați din România (8 PNL, 2 UDMR și 1 PMP), grupul Socialiștilor și Democraților Europeni va obține tot 11 mandate din România (PSD), urmate de grupul Renew Europe cu doi eurodeputați (USR) și de grupul Verzilor cu un eurodeputat, independentul Nicu Ștefănuță.

Partidul Popular European de centru-dreapta este câștigătorul alegerilor europene cu rezultate provizorii care îl plasează la 186 de mandate, reconfirmându-și statutul de prima forță politică. PPE este urmat la mare distanță de grupul Socialiștilor și Democraților Europeni, cu 134 de mandate și de Renew Europe cu 79 de mandate. Ambele formațiuni pro-europene cu care PPE formează tradițional majorități au obținut la aceste alegeri mai puține mandate în PE decât în 2019. Față de precedentele alegeri europene, popularii câştigă zece mandate, social-democraţii pierd patru, iar liberalii pierd 23 de mandate. 

Noul Parlament European va avea 720 de membri, 361 reprezentând numărul minim de voturi pentru formarea unei majorități. PPE, S&D și Renew ar urma să dețină în jur de 400 mandate. 

Gruparea eurosceptică a Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) în care principala forță este partidul premierului italian Giorgia Meloni va redeveni al patrulea grup politic cu 73 mandate, iar grupul Identitate și Democrație (ID) de extremă-dreapta va obține 58 mandate. Cel de-al șaselea grup politic vor fi Verzii Europeni, cu 53 de mandate, urmați de Stânga radicală, cu 36 de locuri. UUn număr de 45 de eurodeputați sunt neafiliați, iar alți 55 sunt la categoria “Alții”, nou aleși care nu sunt afiliați niciunui grup politic existent în Parlamentul anterior.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2024

Parlamentul European: România, pe locul 9 în UE la prezența la vot la alegerile europene 2024, după cea mai ridicată rată de participare la urne de la aderarea la UE

Published

on

© European Union 2024 - Source: EP

Pentru a doua oară consecutiv, după prezența record din 2019, România depășește media Uniunii Europene privind la prezența la urne la alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024, stabilind totodată cea mai ridicată rată de participare la vot din istoria apartenenței la Uniunea Europeană.

Cu 52,42%, România este pe locul al nouălea în Uniunea Europeană la prezenţa la vot la alegerile europene, într-un top dominat de Belgia, Luxemburg, Malta și Germania, în timp ce prezența cea mai redusă la urne a fost înregistrată în Croaţia, Lituania şi Bulgaria.

© European Parliament

Pentru al doilea scrutin la rând, media UE la vot depășește 50%

Potrivit informațiilor legate de prezența la urne colectate de Parlamentul European pe site-ul results.elections.europa.eu, media Uniunii Europene este pentru al doilea scrutin la rând, după 2019, la peste 50% participare la vot.

La nivelul UE a fost menținută tendinţa ascendentă a prezenţei la vot din urmă cu cinci ani. În 2019, au votat 50,66% dintre cetățenii europeni, iar în 2024 s-au prezentat la urne 50,97% dintre cetățenii Uniunii Europene.

© European Parliament

Pe primele locuri din punctul de vedere al prezenţei la vot s-au aflat Belgia (89,82%), Luxemburg (82,29%) şi Malta (73%). Germania (64,78%) s-a aflat pe locul al patrulea la prezenţa la vot, urmată de Ungaria (59,26%), Cipru (58,86%), Danemarca (58,23%) şi Austria (54,10%).

Cele mai mari creşteri ale prezenţei la vot raportat la populaţie au avut loc în Ungaria, de la 43,36% la 59,26% (aproape 16 puncte procentuale), Cipru, de la 44,99% la 58,86% (aproximativ 14%), Slovenia – de la 28,89% la 41,36% (peste 12%) şi Slovacia – de la 22,74% la 34,38% (peste 11%).

România: prezența record din 2019, depășită cu 1,2%

România s-a aflat pe locul al nouălea la prezenţa la vot cu cei 52,42% dintre cetăţenii români cu drept de vot care s-au prezentat la urne.

În România s-a păstrat tendinţa ascendentă a prezenţei la vot de la ultimele scrutinuri europene. 

Pentru a doua de la aderarea la Uniunea Europeană, cetățenii români au votat în proporție de peste 50% alegerile pentru Parlamentul European, după ce la alegerile din 2007, 2009 și 2014, s-au prezentat la urne între 27,67% și  32,44% dintre cetățeni, iar în 2019 au votat 51,2%.

Creşterea față de alegerile europene din 2019 este de 1,2%, după ce, acum cinci la vot, participarea la urne crescuse cu 18,63% față de alegerile din 2014. În 2019, România era situată pe locul al treilea în UE referitor la creșterea prezenței la vot față de scrutinul precedent.

Pentru a doua oară în istorie, în 2024, România a înregistrat o prezență la vot peste media europeană, aceasta fiind 50,97%.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
U.E.11 minutes ago

Friedrich Merz îi cere lui Donald Trump să facă presiuni asupra lui Vladimir Putin pentru pace în Ucraina

FONDURI EUROPENE13 minutes ago

„Situație absolut paradoxală”. Ministrul Dragoș Pîslaru: România stă pe un munte de bani europeni, dar încearcă să termine anul acesta cu un deficit de 8,4% cu resurse sau cu spațiu fiscal aproape inexistent

CHINA16 minutes ago

UE cere un răspuns comun al G7 la restricțiile Chinei asupra exportului de minerale rare, anunță comisarul european pentru comerț

ROMÂNIA35 minutes ago

CNA solicită președintelui Nicușor Dan includerea educației media ca direcție strategică distinctă în viitoarea Strategie Națională de Apărare a Țării

CONSILIUL EUROPEAN55 minutes ago

UE va sprijini cu 1,6 mld. euro redresarea și reconstrucția Gazei, a anunțat președintele Consiliului European în Egipt 

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Ursula von der Leyen afirmă că s-au înregistrat progrese importante în Muntenegru: „Dacă țara va continua pe această cale, aderarea la UE este cu adevărat la îndemână”

U.E.2 hours ago

Uniunea Europeană accelerează negocierile pentru finalizarea acordului de liber schimb cu India, după progrese notabile la Bruxelles

CHINA2 hours ago

SUA poartă discuții cu China pentru a preveni un nou război comercial, anunță secretarul american al Trezoreriei: Au îndreptat o bazooka către lanțurile de aprovizionare

CONSILIUL UE2 hours ago

Ministrul Justiției, la reuniunea Consiliului JAI de la Luxemburg: România susține consolidarea Eurojust și protejarea statului de drept

ROMÂNIA2 hours ago

Nicușor Dan anunță că strategia națională de apărare va cuprinde două schimbări majore: “războiul hibrid cu influența Rusiei” și “atacarea frontală a corupției”

COMISIA EUROPEANA21 hours ago

Von der Leyen îndeamnă investitorii să nu rateze oportunitatea de a investi în Balcanii de Vest: Economiile regiunii sunt deja pregătite să crească rapid în următorii ani. Timpul este acum!

U.E.22 hours ago

Kaja Kallas: Rusia se joacă cu războiul, iar Europa trebuie să-și transforme forța economică în descurajare militară

U.E.7 days ago

Premierul Luxemburgului cere UE să-și mențină angajamentul pentru ordinea internațională bazată pe reguli: Trebuie să rămânem vocea acestor valori!

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană va prezenta săptămâna viitoare o strategie de aplicare a inteligenței artificiale, bazată pe principiul „AI first”: Vrem ca viitorul Inteligenței Artificiale să fie creat în Europa

INTERVIURI2 weeks ago

VIDEO INTERVIU La 35 de ani de la reunificarea Germaniei, ambasadoarea Angela Ganninger afirmă că Berlinul “acceptă să joace rol de lider” în Europa și se bazează pe relația cu România

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Aclamată de liderii europeni, Maia Sandu a venit la summitul Comunității Politice Europene “cu un mandat puternic de la cetățeni de a avansa aderarea R. Moldova la UE”

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Von der Leyen îndeamnă statele membre să „treacă la fapte” pentru consolidarea competitivității UE: Trebuie să dărâmăm barierele din Piața Unică și să folosim acest potențial uriaș

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Economiei cere măsuri europene specifice pentru protejarea industriilor din țările de graniță ale UE: Este necesar să oferim garanții pentru a putea concura în mod loial

ROMÂNIA2 weeks ago

“Cât de sus să fie ștacheta?”, întreabă Nicușor Dan referitor la extinderea UE: Acum 20 de ani, România nu era pregătită să intre în UE, dar decizia a fost corectă

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 weeks ago

Victor Negrescu: Grupul social-democrat din PE propune o dezbatere privind dronele rusești și o rezoluție pentru dezvoltarea unei „Cupole de Fier Europene” pentru protejarea împotriva amenințărilor de acest tip

Trending