Germania, Italia, Franța și Grecia s-au opus unui proiect de declarație UE-Canada care face referire la oferta de „statut de membru asociat” formulată de Ursula von der Leyen, întrucât statele membre se tem de incertitudine juridică și de crearea unui precedent pentru alte țări terțe.
Opoziția este exprimată înainte de summitul UE-Canada, programat pentru 29 și 30 octombrie, care vizează consolidarea parteneriatului politic dintre cele două părți și în cadrul căruia liderii sunt așteptați să lanseze o „aliată pentru viitor, un cadru pentru prosperitate comună și securitate economică, susținut de noi inițiative concrete menite să consolideze legăturile interumane, să aprofundeze relațiile economice și să întărească poziția lor comună pe scena mondială, informează Consiliul European într-un comunicat.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat luna trecută, în discursul susținut în plenul reunit al Parlamentului European și în prezența premierului canadian Mark Carrey, propunerea prin care Canada să devină „primul membru asociat al Uniunii Europene.”
Înaintea summitului UE-Canada, menit să contureze ceea ce mulți consideră a fi cel mai strâns parteneriat dintre blocul european și o țară terță, capitalele europene, conduse de Berlin, s-au opus unui termen care nu a fost încă definit clar, au declarat cinci diplomați ai UE pentru Euronews.
„Principala preocupare este că aceasta este o terminologie necunoscută, care ar putea genera incertitudine juridică și așteptări din partea altor țări terțe. Acest lucru nu a fost comunicat anterior de către Comisie. Nu știm despre ce este vorba”, a spus unul dintre diplomați.
Săptămâna trecută, un proiect revizuit al declarației comune a menționat în mod explicit acest aspect, angajându-se să organizeze schimburi periodice cu autoritățile canadiene cu privire la inițiativele majore de politică și de reglementare și să definească sfera completă a parteneriatului în cadrul summitului din 2027.
Menționarea directă a termenului a stârnit o reacție puternică din partea Germaniei, Italiei și Greciei, precum și scepticism din partea altor țări, inclusiv Franța.
Un nou proiect de text, distribuit luni seara, a adăugat o formulare care distanța statele membre de acest concept, precizând că acesta a fost „propus de Comisia Europeană”, formulare sugerată de guvernul italian.
Textul urma să fie adoptat marți prin așa-numita procedură tacită, conform căreia un document este adoptat dacă niciun stat membru nu ridică obiecții. Germania, Italia, Franța și Grecia au ridicat toate obiecții înainte de expirarea termenului.
Obiecția Italiei nu se referă de această dată la statutul de membru asociat, întrucât formularea propusă de aceasta a fost acceptată, ci a solicitat modificarea unui paragraf referitor la competitivitate și suveranitate tehnologică pentru o tranziție echilibrată către decarbonizare.
Se așteaptă ca biroul președintelui Consiliului European, António Costa, să distribuie acum o nouă versiune, urmând ca miercuri să aibă loc o nouă rundă de discuții la nivel de ambasadori, înainte de deschiderea summitului de joi, de la Montreal.
