Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a criticat decizia liderilor Finlandei și Norvegiei, după ce aceștia au purtat o discuție telefonică comună cu președintele rus Vladimir Putin cu privire la eforturile diplomatice menite să pună capăt războiului din Ucraina și să restabilească securitatea în Europa.
Discuția vine după consultările desfășurate la Oslo la 20 octombrie și înainte de negocierile de pace planificare sub egida SUA, în care liderii europeni doresc să se implice.
Frederiksen a afirmat că președintele finlandez Alexander Stubb și prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Store au acționat „pe cont propriu”, informează Deutsche Welle, BBC și Euronews.
„Sunt foarte sceptică în privința acestei inițiative a Norvegiei și Finlandei. Nu a fost coordonată cu niciunul dintre noi ceilalți”, a declarat ea reporterilor în timpul participării la o reuniune a liderilor țărilor nordice.
„Sincer, nu știu ce cred aceste două țări că pot obține prin aceasta. Cred că ar trebui să menținem Europa unită, în loc să acționăm pe cont propriu”, a spus Frederiksen.
Stubb și Store au afirmat că s-au consultat cu Ucraina înainte de a iniția apelul și au subliniat că au vorbit în numele propriilor țări, nu în numele Europei.
Nemulțumirile cu privire la această inițiativă sunt împărtășite și de Italia.
Conform unor surse din Guvernul de la Roma, citate de ANSA și EFE, executivul italian a lansat marți un apel la numirea „cât mai rapid posibil” a unui reprezentant european comun care să poarte discuții cu privire la războiul din Ucraina, arătându-se iritat de inițiativa Finlandei și Norvegiei, informează Agerpres.
Lipsa unui reprezentant european, mai arată sursele menționate anterior, creează un „vid” care „impulsionează fiecare națiune să acționeze pe cont propriu, la scară națională.”
În egală măsură, premierul polonez Donald Tusk i-a sfătuit în prealabil pe Stubb și Støre să fie „vigilenți” și să procedeze cu prudență în dialogul cu Putin.
„Agenda și interesele Rusiei sunt definite destul de precis, iar nimeni nu ar trebui să-și facă iluzii cu privire la posibilitatea ajungerii la un acord”, a afirmat Tusk.
Decizia de a pune capăt izolării diplomatice instituite în februarie 2022 și de a purta discuții directe cu Rusia a reprezentat timp îndelungat un subiect controversat în rândul liderilor europeni.
Dezbaterea a devenit actuală la începutul acestui an, când președintele francez Emmanuel Macron și prim-ministrul italian Giorgia Meloni au lansat, unul după altul, apeluri în favoarea acestei măsuri. Ideea numirii unui trimis special european a generat o serie de propuneri privind posibili candidați.
Austria, Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Luxemburg și Slovacia au susținut treptat această strategie, argumentând că miza este prea mare pentru ca Europa să rămână pe margine.
În schimb, Germania, Polonia, Suedia, Danemarca și țările baltice s-au opus, avertizând că pozițiile Rusiei rămân la fel de maximaliste ca în prima zi a războiului.
Lipsa consensului a ieșit la iveală în luna iunie, când șeful de cabinet al președintelui Consiliului European a deschis în mod neașteptat un canal de comunicare cu Kremlinul. Decizia lui Costa a stârnit reacții politice negative și a fost discret abandonată.
Însă lucrurile nu mai sunt așa cum erau în iunie, când Costa a fost mustrat.
Pe atunci, aliații europeni veneau de la un summit G7 de succes, desfășurat în Franța, în cadrul căruia președintele SUA, Donald Trump, a promis să reinstituie sancțiunile împotriva petrolului rusesc și a discutat cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski despre licențele pentru rachetele Patriot.
Acum, aceștia sunt șocați de faptul că Trump a încheiat un acord privind exportul de motorină cu Putin, a amânat aplicarea unor sancțiuni împotriva Rusiei, l-a criticat dur pe Zelenski și a cerut organizarea de noi alegeri în Ucraina.
Restricțiile bruște impuse asupra utilizării de către Kiev a tehnologiei Starlink și a sistemului de avertizare timpurie, ambele esențiale pentru apărarea țării, au declanșat semnale de alarmă.
În acest context, Comisia Europeană și Consiliul European pregătesc o echipă comună formată din înalți funcționari, care urmează să fie trimisă la următoarea rundă de negocieri, preconizată să aibă loc la Abu Dhabi la începutul lunii noiembrie. Data exactă nu a fost încă anunțată.
Bjoern Seibert, influentul șef de cabinet al președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, este considerat favorit pentru a conduce delegația.
„Suntem ferm hotărâți nu doar să punem capăt războiului, ci și să obținem o pace justă și durabilă. Acesta este obiectivul nostru și aceasta este poziția pe care o susținem în cadrul negocierilor în curs”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei.
Este de remarcat faptul că Bruxelles-ul își exprimă acum în mod deschis intenția de a desfășura viitoarele negocieri într-un format multilateral, ceea ce ar însemna că europenii, ucrainenii, americanii și rușii se vor afla la aceeași masă, în același timp.
