Corespondență din Bruxelles
Cine va vorbi în numele Europei atunci când vor începe negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina? Întrebarea a provocat o dezbatere aprinsă între liderii Uniunii Europene la summitul de vară de la Bruxelles, după ce președintele Consiliului European, António Costa, a declarat urmărește stabilirea unui contact diplomatic cu Moscova, subliniind că doar instituțiile europene pot vorbi în numele Uniunii Europene. În timp ce unele state cer ca UE să își pregătească deja rolul în viitorul proces de pace, altele avertizează că Bruxelles-ul nu trebuie să se transforme într-un mediator. România se numără printre țările care susțin participarea Uniunii la eventualele negocieri, președintele Nicușor Dan afirmând că sprijinul acordat Ucrainei justifică prezența Europei la masa discuțiilor, indiferent de formula de reprezentare care va fi aleasă.
Liderii celor 27 de state membre au purtat discuții de pe poziții contradictorii despre cine ar trebui să reprezinte Europa în eventuale negocieri cu Rusia privind războiul din Ucraina.
Președintele Consiliului European, António Costa, a declarat că Europa trebuie să fie pregătită pentru negocieri, dar a subliniat că momentul nu a sosit încă.
„Momentul negocierilor nu a sosit încă”, a spus Costa. Dar va veni, iar atunci „trebuie să îi ascultăm [pe ruși] și trebuie să le transmitem mesajele noastre”. Asta nu înseamnă „că vrem să înlocuim Ucraina”, a adăugat el, ci că „Uniunea Europeană are interese concrete în securitatea noastră”.
El a insistat că doar instituțiile europene pot vorbi în numele Uniunii Europene ca întreg. În același timp, Costa a apărat contactele echipei sale cu oficiali ruși, în contextul criticilor apărute în cadrul summitului european.
„Uniunea Europeană nu este și nu intenționează să fie mediator”, a spus Costa. „Ceea ce fac prin biroul meu este să stabilesc un canal diplomatic, pentru că nu putem depinde de alții să interpreteze mesajele rusești și trebuie să putem transmite direct Rusiei mesajele noastre”, a subliniat el.
Șeful său de cabinet a vorbit de două ori în ultimele săptămâni cu oficiali din Kremlin, reluând contacte directe după ani de tăcere diplomatică între Bruxelles și Moscova, relatează Politico Europe.
Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, a avertizat că niciun grup de state, cu trimitere la formatul E3 (Franța, Germania, Marea Britanie), nu poate pretinde că reprezintă Uniunea Europeană în eventuale negocieri cu Rusia.
„Dar niciun astfel de format nu poate pretinde că reprezintă întreaga Uniune Europeană”, a spus Tusk. „Pentru asta există instituțiile, iar tratatele sunt clare.”
El a subliniat că Polonia nu va accepta aranjamente la care nu participă, având în vedere impactul direct asupra securității sale.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a insistat asupra necesității unei poziții comune europene.
„Europa trebuie să fie unul dintre arhitecții unei păci juste și durabile. Ucraina este în poziția de conducere … [dar] mai devreme sau mai târziu Rusia va trebui să vină la masa negocierilor … iar când va veni acel moment, avem nevoie de un mesaj european unit către președintele Putin”, a spus ea.
Ea a adăugat că instrumente precum sancțiunile, energia și activele înghețate ale Rusiei rămân în competența Comisiei.
Prim-ministrul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, a susținut ideea ca președintele Consiliului European să joace un rol central în eventuale discuții.
„Europa nu își asumă rolul de mediator”, a spus el, dar a adăugat că este necesar un canal de comunicare. „Nu pot găsi o soluție și am spus clar ieri că, în acest caz, președintele Consiliului European trebuie să preia conducerea”, a subliniat el.
Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a cerut însă ca UE să se concentreze pe o poziție comună, nu pe desemnarea imediată a unui negociator.
El a subliniat relevanța formatului E3 (Franța, Germania, și Marea Britanie), dar a spus că UE nu va fi un mediator neutru, ci va susține Ucraina, iar Kievul ar trebui să aibă un rol decisiv în viitoarele discuții.
Prim-ministrul Țărilor de Jos, Rob Jetten, a respins ideea unor dispute interne privind reprezentarea UE.
„Este clar că Putin nu este dispus să negocieze un acord de pace echitabil, așa că totul începe cu sprijin total pentru Ucraina și mai multă presiune asupra Rusiei”, a spus el.
El a adăugat că UE trebuie să crească presiunea asupra Rusiei prin sancțiuni și să fie pregătită pentru negocieri atunci când Moscova va da semnale de deschidere.
Președintele Consiliului European se confruntă și cu critici din partea Estoniei, unde prim-ministrul Kristen Michal a calificat inițiativa drept „eronată”.
„Uniunea Europeană nu poate prelua rolul de mediator în aceste negocieri”, a spus el. „În momentul în care UE — sau orice stat individual — se poziționează ca mediator, își limitează inevitabil capacitatea de a lua măsurile necesare pentru a sprijini Ucraina și pentru a crește presiunea asupra Rusiei.”
Pe acest fond, România a transmis că Europa trebuie să fie implicată în orice discuție privind viitorul negocierilor cu Rusia, chiar dacă desemnarea unui reprezentant este considerată o chestiune secundară.
„Eu consider că Europa, tocmai pentru că Europa a avut această contribuție legitimă, firească, consistentă pentru Ucraina, eu cred că trebuie să fie parte din discuție. Mai departe, cine să fie reprezentantul, astea sunt chestiuni tehnice. Dar, da, să fie parte din discuție asta e ceva ce eu susțin”, a declarat președintele Nicușor Dan, întrebat de CaleaEuropeană.ro despre cum se poziționează Bucureștiul în această chestiune.
