Corespondență din Bruxelles
Președintele Nicușor Dan a declarat vineri, la finalul Consiliului European de vară de la Bruxelles, că obiectivul României în negocierile privind viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene 2028–2034 este ca bugetul UE să fie cât mai mare, întrucât acest lucru ar crește și contribuția netă și volumul fondurilor care revin țării noastre.
Șeful statului a subliniat, într-o conferință de presă, că discuțiile privind viitorul buget pe șapte ani sunt marcate în mod constant de dificultatea armonizării pozițiilor celor 27 de state membre, care se grupează în alianțe tematice pentru a-și susține interesele comune. România, a arătat el, a avut un rol activ în cadrul grupului „Prietenii Coeziunii”, pe care l-a coordonat, în încercarea de a susține o abordare favorabilă politicii de coeziune și agriculturii.
„Întotdeauna a fost greu să armonizeze pozițiile a 27 de state, iar ele se aliază unele cu altele pentru obiective comune. România chiar a coordonat grupul Prietenii Coeziunii. Împreună cu doamna Meloni am coordonat o ședință pentru a reuși să împingem cât mai mult perspectiva noastră despre bugetul Uniunii. Obiectivul nostru este ca bugetul să fi mai mare astfel încât și contribuția netă pentru România să fie mai mare”, a subliniat el.
În ceea ce privește negocierile sectoriale, președintele a arătat că România mizează pe recuperarea decalajelor de dezvoltare prin menținerea unei finanțări consistente pentru politica agricolă comună și pentru coeziune, în paralel cu o flexibilizare a modului în care statele membre își definesc programele naționale.
„Pe politica agricolă comună și coeziune interesul nostru este să recuperăm decalajele de dezvoltare. Una dintre simplificări este că, toată lumea este de acord, în bugetul există planurile naționale cu o flexibilitate mai mare a țărilor de a-și defini programele pe agricultură și coeziune. Interesul nostru este exprimat în dezbatere și este ca modul de utilizare a fondurilor să fie cât mai flexibil, inclusiv este o dezbatere este cât de mulți ani să se prelungească accesarea de fonduri europene”, a declarat președintele.
Nicușor Dan a adăugat că un alt obiectiv al României îl reprezintă creșterea gradului de avans pentru proiecte și o mai mare flexibilitate în raport cu recomandările Comisiei Europene privind planurile naționale, subliniind totodată că între cele 16 state din grupul de negociere s-a convenit asupra unei reduceri a ponderii alocate obiectivelor de mediu.
„Un alt interes este ca avansul pe proiecte să fie cât mai mari, o flexibilitate în ce privește recomandările Comisiei Europene în privința planurilor naționale. De asemenea, s-a agreat între cei 16 ca procentul pentru mediu să fie mai scăzut”, a mai explicat șeful statului.
El s-a referit și la faptul că România și celelalte state au pledat ca în interiorul fondului european pentru competitivitate să fie prevăzut și criteriul inclusivității, pe lângă cel al excelenței, deoarece cel din urmă ar favoriza în principal statele mai puternice din punct de vedere al inovării.
Discuțiile de vineri dimineață au vizat în detaliu viitorul cadru financiar multianual 2028–2034, într-un context în care liderii europeni încearcă să apropie poziții divergente asupra structurii bugetului. În urma prezentării cadrului de negociere de către președinția cipriotă a Consiliului UE, statele membre au avut un schimb de opinii privind principalele priorități financiare ale Uniunii.
Consiliul European a transmis, în concluziile summitului, că solicită continuarea lucrărilor prin intermediul viitoarei președinții asupra cadrului de negociere până la reuniunea din octombrie, cu obiectivul ajungerii la un acord în timp util. Liderii europeni au subliniat că o înțelegere până la finalul anului 2026 ar permite adoptarea legislației în 2027, astfel încât finanțarea europeană să poată fi implementată fără întreruperi începând cu 1 ianuarie 2028.
Președintele Consiliului European, António Costa, a declarat că bugetul UE în valoare de 2 trilioane de euro trebuie aprobat până la sfârșitul acestui an pentru a se asigura că fondurile vor putea fi alocate până în 2028.
„Avem nevoie de un acord general până la sfârșitul acestui an”, a spus el.
Multe guverne din UE sunt încă în dezacord cu privire la mărimea fondurilor UE, unele țări, precum Germania și Țările de Jos, fiind mai chibzuite, iar altele opunându-se ferm reducerilor fondurilor destinate agriculturii și coeziunii.
Președinția cipriotă a Consiliului UE a publicat primele cifre pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034, în valoare totală de 1.730 de miliarde de euro, sub propunerea Comisiei Europene de 2.000 de miliarde de euro. Documentul prevede, de asemenea, diminuarea Fondului European pentru Competitivitate cu aproximativ 15 miliarde de euro și reducerea alocărilor pentru apărare și acțiunea externă a Uniunii cu circa 13,5 miliarde de euro. În ansamblu, volumul total al bugetului propus inițial de Comisia Europeană, estimat la aproximativ 2.000 de miliarde de euro pentru perioada 2028–2034, ar urma să fie redus cu aproximativ 2%. Negocierile dintre Consiliul UE și Parlamentul European urmează să se intensifice în perioada următoare, obiectivul politic asumat fiind adoptarea cadrului financiar multianual până la sfârșitul anului 2026.
Anterior, România a mobilizat o alianță de 16 state membre ale Uniunii Europene pentru a cere un buget european mai ambițios după 2027, cu alocări mai mari pentru coeziune și agricultură, reguli mai flexibile pentru utilizarea fondurilor europene și acces mai echitabil la finanțările pentru competitivitate. Astfel, grupul „Prietenii Coeziunii”, coordonat de România, a transmis o declarație comună privind viitorul Cadru Financiar Multianual 2028-2034, cu președintele Nicușor Dan solicitând menținerea unei finanțări puternice pentru politica de coeziune și politica agricolă comună.
În același timp, statele considerate „frugale”, care solicită un buget european mai auster, cer reduceri tocmai în domeniul politicilor agricole și de coeziune pentru a putea finanța noile priorități europene, precum apărarea și competitivitatea economică.
Potrivit propunerilor defalcate ale alocărilor de fonduri europene pentru cele 27 de state membre ale UE în următorul cadru financiar multianual 2028-2034, executivul european propus alocarea a 60,2 miliarde de euro pentru România în cei șapte ani ai viitorului ciclu bugetar, a șasea cea mai mare alocare.
