Peste opt din zece tineri din România consideră că acțiunile Uniunii Europene le influențează viața de zi cu zi, iar 57% spun că au participat în ultimul an la cel puțin o acțiune pentru schimbarea societății. Ambele procente depășesc media europeană, potrivit Eurobarometrului privind tineretul și democrația, publicat miercuri de Comisia Europeană.
În România, 44% dintre respondenți afirmă că acțiunile UE au un impact foarte mare asupra vieții lor, iar 38% consideră că acestea îi influențează într-o anumită măsură. Procentul cumulat, de 82%, este cu șapte puncte procentuale peste media UE, de 75%.
Întrebați ce așteaptă de la Uniunea Europeană pentru generația lor, tinerii din România au indicat în egală măsură creșterea oportunităților de angajare și menținerea păcii, consolidarea securității internaționale și promovarea cooperării internaționale, fiecare variantă fiind aleasă de 33% dintre respondenți.
Combaterea sărăciei și a inegalităților economice și sociale urmează cu 32%, promovarea drepturilor omului, a democrației și a valorilor europene comune cu 26%, iar promovarea incluziunii și combaterea discriminării cu 21%.
La nivel european, menținerea păcii este menționată de 33% dintre tineri, combaterea sărăciei și a inegalităților de 32%, iar creșterea oportunităților de angajare de 31%.
În privința politicilor de tineret, respondenții din România acordă cea mai mare importanță sprijinului financiar pentru programe și inițiative destinate lor, respectiv 40%, față de 32% la nivelul UE.
Obiectivele care răspund problemelor reale ale tinerilor sunt indicate de 33% dintre respondenții români, comparativ cu 40% la nivel european, unde această opțiune ocupă primul loc. Asigurarea unui cuvânt de spus pentru tineri și organizațiile lor în luarea deciziilor este menționată de 32% atât în România, cât și în UE.
Colaborarea între nivelurile local, regional, național și european este considerată importantă de 25% dintre tinerii români, față de 21% în UE. Tot 25% indică necesitatea informării tinerilor despre politici și oportunități, sub media europeană de 29%.
Sondajul arată și o implicare civică a tinerilor din România ușor peste media europeană. Astfel, 57% afirmă că au întreprins în ultimul an o acțiune pentru schimbarea societății, precum semnarea unei petiții, participarea la un miting sau trimiterea unei scrisori către un politician, față de 55% în UE. În România, 39% au răspuns negativ, iar 4% nu au știut să răspundă.
La nivelul Uniunii, participarea la asemenea inițiative a crescut de la 48% în 2024 la 55% în 2026.
În ceea ce privește modalitățile prin care tinerii își pot face vocea auzită de factorii de decizie, respondenții din România plasează pe primul loc, la egalitate, votul și participarea la consultări publice, fiecare cu 32%. Implicarea pe rețelele sociale este indicată de 31%, participarea la organizații studențești sau de tineret de 26%, iar implicarea în mișcări politice, partide sau sindicate de 25%.
La nivel european, votul este considerat eficient de 33% dintre respondenți, iar implicarea pe rețelele sociale de 32% dintre ei.
Datele privind participarea la activitățile organizațiilor evidențiază diferențe între România și media UE. În ultimele 12 luni, 22% dintre tinerii români au participat la activitățile unei organizații de voluntariat, față de 18% la nivel european. Participarea la cluburi sau organizații de tineret este de 20% în ambele cazuri.
În schimb, activitățile cluburilor sportive au atras 18% dintre respondenții din România, sub media UE de 26%. Organizațiile care promovează drepturile omului sau dezvoltarea globală sunt menționate de 16% dintre tinerii români, față de 14% la nivel european.
În ansamblul UE, 75% dintre tineri au participat la activitățile uneia sau mai multor organizații în ultimul an, comparativ cu 64% în 2024. Totodată, 60% spun că au luat parte la activități într-un alt stat membru, precum studii, schimburi culturale și sportive sau voluntariat, cu 17 puncte procentuale mai mult decât în 2024.
Fișa pentru România arată și că 51% dintre tineri consideră că factorii de decizie ai UE țin cont de consecințele pe termen lung ale hotărârilor lor, peste media europeană de 38%. În cazul decidenților politici naționali, proporția este de 43% în România, comparativ cu 36% la nivelul UE.
În privința echității între generații, 38% dintre respondenții români sunt de acord că tinerii de astăzi au aceleași șanse de reușită în viață ca persoanele de aceeași vârstă de acum 30 de ani, în timp ce 47% nu sunt de acord. Media europeană a acordului este de 33%.
De asemenea, 39% dintre tinerii din România cred că, peste 30 de ani, generația tânără va avea aceleași șanse de reușită ca tinerii de astăzi, față de 33% în UE. În România, 45% nu împărtășesc această opinie.
Eurobarometrul Flash 585 a fost realizat online între 19 iunie și 1 iulie 2026, în rândul a aproximativ 26.800 de tineri cu vârste între 15 și 30 de ani din cele 27 de state membre. În România au fost realizate 1.188 de interviuri.
Rezultatele vor contribui la pregătirea Strategiei UE pentru tineret după 2027. Publicarea sondajului se înscrie în campania Comisiei „Protejăm ceea ce contează – democrația noastră”, care încurajează participarea cetățenilor la viața democratică. În paralel, un panel european al cetățenilor, în care o treime dintre participanți au între 16 și 29 de ani, pregătește recomandări pentru consolidarea rezilienței democratice.
