Comisia Europeană estimează o contracție de 0,3% a economiei românești în 2026, urmată de o creștere de 1,8% în 2027. Deficitul bugetar și datoria publică vor rămâne ridicate

Comisia Europeană preconizează o creștere economică de 1,8% în 2027 și de 2,2% în 2028, pe fondul anticipării unei redresări a consumului public și privat și a unei revigorări treptate a investițiilor private.

Executivul european a prezentat marți previziunile economice de toamnă, în care anticipează o stabilizare a activității economice românești în cea de-a doua parte a anului 2026, după scăderile înregistrate în ultimul trimestru al lui 2025 și în prima jumătate a anului 2026.

Această stabilizare ar urma să se datoreze unei redresări treptate a cererii gospodăriilor, a exporturilor reziliente și a formării brute de capital fix, în parte datorită finalizării proiectelor din cadrul Programului de Redresare și Reziliență.

Comisia Europeană estimează pentru întregul an 2026 că PIB-ul real se va contracta cu aproximativ 0,3 %.

Pentru 2027, instituția europeană preconizează că scăderea inflației și unele majorări ale pensiilor și salariilor din sectorul public vor susține venitul real disponibil, încrederea economică și consumul privat.

Cu toate acestea, mai arată Comisia Europeană, creșterea formării brute de capital fix va încetini pe măsură ce efectul investițiilor din cadrul Planului de Redresare și Reziliență se va estompa.

„O absorbție mai mare a fondurilor de coeziune ale UE, precum și o stabilizare și o redresare preconizate ale investițiilor private, susținute de o încredere sporită datorită reducerii incertitudinii politice, vor susține investițiile”, anticipează executivul european.

În ansamblu, PIB-ul real urmează să crească în 2027 la 1,8 % și să accelereze în continuare până la 2,2 % în 2028.

Comisia Europeană mai anticipează și o relaxare a politicii monetare, în contextul scăderii inflației, ceea ce va genera condiții de finanțare mai favorabile și va susține acordarea de credite.

De asemenea, exploatarea gazelor naturale din proiectul Neptun Deep va sprijini creșterea economică, adaugă executivul european, reducând în același timp deficitul de cont curent, cu un efect mai pronunțat în 2028.

Riscurile la adresa prognozei de creștere sunt orientate în sens descendent.

Cu toate acestea, Comisia Europeană avertizează că „o reapariție a instabilității politice ar putea împiedica consolidarea fiscală pe termen mediu, erodând încrederea și investițiile private.”

În plus, completează executivul european, „incertitudinea privind cererea externă, în special pentru sectorul auto, și preocupările legate de prețurile ridicate la energie rămân o provocare pentru sectorul prelucrător.”

Deficitul bugetar va rămâne ridicat

Comisia Europeană anticipează că deficitul bugetar al României va scădea la 6,0% din PIB în 2026, de la 7,8% din PIB în 2025.

„Aceasta reflectă impactul măsurilor de consolidare fiscală întreprinse în a doua jumătate a anului 2025 și controlul strict al execuției bugetare de până acum în acest an. Cheltuielile curente ca pondere din PIB urmează să scadă cu aproximativ 1 punct procentual din PIB în acest an, ca urmare a înghețării nominale a pensiilor și a salariilor din sectorul public”, mai arată instituția europeană.

În ceea ce privește veniturile, „punerea în aplicare a majorărilor de impozite adoptate în 2024 și 2025 (TVA, impozitul pe proprietate, contribuția la asigurările de sănătate) urmează să determine o creștere a veniturilor cu 1,2 puncte procentuale din PIB”, estimează Comisia Europeană.

Aceasta anticipează că, în 2027, deficitul va scădea la 5,8 % din PIB, ca urmare a controlului continuu asupra cheltuielilor curente și a reducerii cheltuielilor publice de capital după încheierea Fondului de Redresare și Reziliență (RRF), în special a sprijinului sub formă de subvenții acordat de acesta.

Cheltuielile pentru apărare urmează să crească pe parcursul orizontului de prognoză de la 1,7 % din PIB în 2025 la 2,2 % din PIB în 2028, susținute de împrumuturi în cadrul programului SAFE, mai arată Comisia Europeană.

Executivul european estimează că datoria publică va crește de la aproximativ 59 % din PIB în 2025 la aproximativ 64 % din PIB în 2028, în principal ca urmare a deficitelor primare ridicate ale administrației publice și a plăților de dobânzi.

Scăderea prelungită a inflației

Comisia Europeană a observat că inflația a accelerat în a doua jumătate a anului 2025, determinată de creșterea TVA-ului și a accizelor, precum și de eliminarea plafonului prețurilor la energia electrică pentru gospodării.

Creșterile de prețuri au fost accentuate și mai mult în 2026 de creșterea bruscă a prețurilor mondiale la petrol și de seceta severă care a afectat piața energiei electrice.

Executivul european preconizează că inflația medie măsurată prin IAPC va crește la 7,9 % în 2026, după ce în 2025 a fost de 6,8 %.

„În ciuda unei scăderi treptate a prețurilor mondiale la petrol, se așteaptă ca presiunile inflaționiste subiacente să se disipeze lent în 2027, menținând rata inflației IAPC la 4,4 % în medie, peste intervalul țintă al băncii centrale (2,5 % ± 1 pp)”, mai arată Comisia Europeană.

Conform instituției, introducerea ETS2 în 2028 va încetini procesul de dezinflație, inflația medie măsurată prin IAPC încetinindu-se doar până la 3,8 %.

Ultimele Articole

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

Construcții Erbașu

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Din aceeași categorie

Teodora Ion
Teodora Ionhttp://www.caleaeuropeana.ro
Teodora Mirel este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Ariile sale de interes includ reconfigurarea relației dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie în epoca post-Brexit, promovarea multilateralismului în contextul reașezării raporturilor de putere la nivel global și combaterea dezinformării ca acțiune de protejare a democrațiilor.

Articole Populare