Președintele Consiliului European, Charles Michel, se află în prima sa vizită oficială în Republica Molodova și i-a transmis președintei Maia Sandu, sprijinul deplin al Uniunii Europene pentru agenda ei „ambițioasă”.

„I-am transmis președintei Maia Sandu sprijinul total pentru agenda sa ambițioasă. Uniunea Europeană este cel mai de încredere partener al Republicii Moldova. Susținerea noastră este strâns legată de reforme. Doar lupta cu corupția şi consolidarea statului de drept pot asigura progresul. Vă doresc mult succes”, a scris Charles Michel pe Twitter.

I expressed full support to president @sandumaiamd and her ambitious agenda.

EU is Moldova’s most reliable partner.

Our support goes hand in hand with reforms.

Fighting corruption and strengthening rule of law are the only way forward.

Vă doresc mult succes! pic.twitter.com/R75d728z2o

— Charles Michel (@eucopresident) February 28, 2021

Reamitim că Charles Michel efectuează o serie de vizite în Moldova, Georgia și Ucraina începând de duminică, 28 februarie, până miercuri, 3 martie, potrivit unui comunicat.

Liderul european s-a mai întâlnit cu președinta Republicii Moldova, în a doua jumătate a lunii ianuarie, la Bruxelles, în cadrul vizitei pe care aceasta efectuat-o la instituțiile UE după preluarea mandatului în fruntea țării, unde a avut întrevederi și cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu Înaltul Reprezentant Josep Borrell și cu mai mulți comisari europeni, între care cei pentru extindere, pentru buget și pentru justiție.

Citiți și Maia Sandu s-a întâlnit cu președintele Consiliului European: Republica Moldova își reia calea firească. Suntem un popor european, cu vocație europeană și viitor european

În Ucraina, Charles Michel se va alătura președintelui Zelenskyy în vizita din estului Ucrainei înainte de o discuție despre relațiile UE-Ucraina la Kiev și înainte de a se întâlni cu reprezentanți ai instituțiilor care luptă împotriva corupției.

Pe lângă relațiile bilaterale și lupta comună împotriva Covid-19, viitorul Parteneriatului Estic va fi, de asemenea, un subiect important pe agenda vizitei în vecinătatea răsăriteană.

Președintele Klaus Iohannis a transmis vineri, la reuniunea prin videoconferință a liderilor UE consacrată securității și apărării, faptul că România susține implementarea inițiativelor Uniunii în domeniul apărării și securității, asigurându-se, în același timp, deplina complementaritate cu NATO, care rămâne fundamentul apărării colective pentru acele state care sunt membre ale Alianței.

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern au purtat vineri o discuție strategică privind securitatea și apărarea, inclusiv cu participarea secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, subiectul fiind discutat într-un context particular, marcat de evoluții semnificative la nivel european și global, între care schimbarea Administrației de la Washington, finalizarea procesului de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană, lansarea unor procese interne de reflecție strategică privind Politica de securitate și apărare comună.

În Declarația adoptată, liderii europeni au reafirmat angajamentul UE de a coopera îndeaproape cu NATO, precum și de a întări parteneriatele cu ONU și parteneri regionali cheie. Un accent deosebit a fost plasat pe importanța întăririi cooperării transatlantice în baza unei agende consistente și ambițioase.

Citiți și Securitate și apărare: Liderii UE, angajament pentru cooperarea cu NATO și SUA. Statele membre vor operaționaliza Facilitatea pentru Pace și Fondul de Apărare pentru a consolida baza industrială și tehnologică a Europei

Citiți și Secretarul general al NATO, înaintea reuniunii cu liderii UE: Europa și America de Nord pot face față împreună, nu fiecare pe cont propriu, agresivității Rusiei și ascensiunii Chinei

Referitor la acest subiect, șeful statului a accentuat faptul că țara noastră rămâne angajată în eforturile Uniunii în domeniul securității și apărării, pentru promovarea intereselor și valorilor UE, precum și pentru consolidarea capacității sale de gestionare a amenințărilor și provocărilor la adresa securității.

Klaus Iohannis a evidențiat faptul că România susține implementarea inițiativelor Uniunii în domeniul apărării și securității, asigurându-se, în același timp, deplina complementaritate cu NATO, care rămâne fundamentul apărării colective pentru acele state care sunt membre ale Alianței.

Președintele a exprimat sprijinul ferm pentru consolidarea dialogului politic și pentru dezvoltarea parteneriatului strategic între UE și NATO, accentuând că relația transatlantică este esențială pentru securitatea Uniunii.

În ceea ce privește procesul de reflecție privind Busola strategică, președintele Klaus Iohannis a menționat că acesta constituie o oportunitate pentru definirea și consolidarea eforturilor Uniunii în domeniul securității și apărării.

Șeful statului a susținut că, în cadrul viitoarei Conferințe despre viitorul UE, ar trebui identificate căile prin care Uniunea poate să devină mai puternică, inclusiv pe plan global. Din acest punct de vedere, președintele Klaus Iohannis a menționat nevoia ca Uniunea să dețină, pe lângă o economie puternică, și o politică de securitate și apărare, precum și o politică externă puternice.

În acest context, președintele României a subliniat că elementul esențial al acțiunii Uniunii trebuie să fie unitatea UE, ca sursă a forței acesteia, atât pe plan intern, cât și extern.

Referitor la Vecinătatea Sudică, liderii europeni au avut un schimb de opinii cu privire la recenta comunicare a Comisiei Europene privind „O nouă agendă pentru Mediterana”, care reclamă un parteneriat reînnoit cu statele din Vecinătatea Sudică și răspunde obiectivului strategic de a asigura o vecinătate stabilă, sigură, democratică și prosperă a Uniunii.

Președintele Klaus Iohannis a pledat joi pentru o abordare coordonată și unitară la nivel european cu privire certificatele de vaccinare la nivel european, în cadrul unei reuniuni prin videoconferință a Consiliului European în urma căreia liderii europeni au convenit să continue discuție privind implementarea unor certificate de vaccinare anti-COVID care să asigure libera circulație a cetățenilor Uniunii Europene în contextul prevenției răspândirii infectării cu unele tulpini mult mai agresive ale noului coronavirus, mai ales în sezonul turistic estival. 

“Referitor la certificatele de vaccinare, Președintele României s-a pronunțat pentru o abordare coordonată și unitară la nivel european, susținând că certificatul de vaccinare ar trebui utilizat pentru scopuri medicale, iar procesul de identificare a elementelor tehnice pe care să le conțină un certificat la nivel european va trebui să continue”, a susținut Iohannis, conform unui comunicat al Administrației Prezidențiale remis CaleaEuropeană.ro.

Liderii europeni s-au reunit joi și vineri în format videoconferință. Unul dintre principalele subiecte abordate s-a referit la coordonarea Uniunii Europene (UE) în contextul pandemiei de COVID-19 și acțiunea în domeniul sănătății, cu accent pe lecțiile învățate din criza curentă, consolidarea rezilienței UE în domeniul sănătății și al managementului crizelor, în perspectiva creării unei Uniuni a Sănătății, precum și aspecte privind cooperarea internațională în domeniu. Liderii europeni au discutat, de asemenea, aspecte legate de securitate și apărare, cu accent pe cooperarea în domeniu la nivel UE și complementaritatea cu demersurile de la nivel internațional, precum și aspecte privind Vecinătatea Sudică a Uniunii.

Cu privire la coordonarea la nivelul UE în gestionarea pandemiei de COVID-19 și consolidarea rezilienței Uniunii în domeniul sănătății, șefii de stat și de guvern au abordat atât aspecte legate de vaccinare, cât și elemente privind măsurile la frontierele interne și externe ale Uniunii Europene.

În declarația adoptată în cadrul reuniunii, liderii au subliniat importanța derulării, în bune condiții, a campaniilor de vaccinare de la nivel național, precum și a menținerii integrității Pieței Interne a Uniunii. O atenție deosebită a fost acordată aspectelor legate de consolidarea capacității de identificare a noilor variante ale virusului și adaptarea, în consecință, a vaccinurilor. De asemenea, șefii de stat și de guvern au avut un schimb de opinii pornind de la situația actuală și de la lecțiile învățate din pandemie pentru consolidarea rezilienței UE în domeniu, în baza propunerilor recente ale Comisiei Europene privind Uniunea Sănătății și strategia farmaceutică.

În intervenția pe care a avut-o, președintele României a făcut referire la concluziile care se desprind ca urmare a procesului de gestionare a pandemiei de COVID-19 de la debutul acesteia, în urmă cu un an și până în prezent.

În acest context, Președintele Klaus Iohannis a apreciat eforturile Comisiei Europene pentru gestionarea pandemiei, în ceea ce privește achiziționarea și distribuția vaccinurilor, de a asigura funcționarea Pieței Interne a Uniunii, de a prezenta inițiative menite să consolideze reziliența UE în domeniu, precum cea recentă privind Incubatorul HERA – anticipând împreună amenințarea variantelor de COVID-19.

Legat de procesul de vaccinare, Iohannis a subliniat că, în ciuda unor întârzieri în livrarea vaccinurilor și a unor ritmuri diferite în statele membre, evoluțiile sunt pozitive la nivel european, vaccinarea desfășurându-se conform planificării.

Pe de altă parte, președintele a semnalat faptul că, la nivelul UE, nu s-a reușit implementarea unei abordări comune în ceea ce privește unele măsuri luate în pandemie, precum restricțiile impuse, care diferă semnificativ de la un stat membru la altul, în ceea ce privește controlul frontierelor sau asigurarea liberei circulații a mărfurilor și persoanelor.

Referitor la certificatele de vaccinare, președintele Klaus Iohannis s-a pronunțat pentru o abordare coordonată și unitară la nivel european, susținând că certificatul de vaccinare ar trebui utilizat pentru scopuri medicale, iar procesul de identificare a elementelor tehnice pe care să le conțină un certificat la nivel european va trebui să continue.

Șeful statului s-a pronunțat pentru operaționalizarea cât mai rapidă a mecanismului european de donare a vaccinurilor pentru sprijinirea statelor terțe. În acest sens, Președintele României s-a referit la sprijinul anunțat de țara noastră pentru Republica Moldova, respectiv donarea a 200.000 de doze de vaccin, menționând că la nivel național a fost adoptată legislația prin care vor fi donate, într-o primă etapă, peste 20.000 de doze către statul vecin.

Președintele Klaus Iohannis a accentuat faptul că, în cazul unor eventuale viitoare crize similare, sunt foarte importante lecțiile învățate din actuala pandemie, astfel încât trebuie valorificată foarte bine experiența dobândită în această perioadă. Ținând cont de faptul că pandemia este globală, în timp ce competențele în domeniul sănătății sunt naționale,

Șeful statului a susținut necesitatea îmbunătățirii arhitecturii europene în domeniu cu scopul de a contribui la consolidarea Uniunii Europene.

În acest context, președintele Klaus Iohannis a pledat pentru îmbunătățirea structurilor și mecanismelor existente pentru o mai bună protecție, prevenire, pregătire și răspuns la nivelul UE în cazul unor pericole care vizează sănătatea umană.