Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

#EUCO 31 octombrie 2019, noul termen pentru Brexit. Juncker: Decât un Brexit fără Acord, mai bine un Acord fără Brexit.

Published

on

 

News Alert. Acord în miez de noapte. Un nou termen acordat de UE pentru producerea Brexit. Încă jumătate de an pentru clarificarea intențiilor Marii Britanii. 31 Octombrie 2019, noua țintă care evita un Brexit fără acord. Marea Britanie rămâne pana atunci membru cu drepturi și obligații depline, inclusiv în privința dreptului de vot.
@Juncker: “îmi închei mandatul la 1 noiembrie, asa ca sper sa ajungem la o soluție pana la finalul nopții dinainte. Decât un Brexit fără Acord, prefer un Acord fără Brexit.”
Alegerea Președintelui Consiliului European și alte aspecte esențiale ce țin de deciziile luate de cele 28 de state membre nu risca sa se blocheze mecanismele UE, pentru ca au loc prin majoritate calificata, sunt asigurările transmise de liderii instituțiilor europene, în fata temerilor ca Marea Britanie ar fi tentata sa se opună prin vot evoluțiilor din următoarea perioada.
Tusk și Juncker dau asigurări ca Acordul de retragere nu va fi renegociat.

Stire în curs de actualizare.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL EUROPEAN

Donald Tusk, imagini și mesaje emoționante de la locul primului bombardament atomic din istorie: Hiroshima este o anticipare a sfârșitului lumii pe care, dacă o uităm, s-ar putea întâmpla oricând

Published

on

Președintele Consiliului European Donald Tusk a vizitat miercuri orașul japonez Hiroshima, locul primului bombardament atomic din istorie, după ce anterior a devenit primul înalt oficial al Uniunii Europene care a adus un omagiu victimelor bombardamentului atomic american de la Nagasaki, al doilea oraș japonez lovit de o bombă atomică la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial.

”Hiroshima este ceva dincolo de timp, este un semn dat umanității pentru totdeauna. Dat, nu dar nu întotdeauna auzit, nu întotdeauna văzut, nu întotdeauna înțeles. De aceea ar fi ca toți cei de care depinde viitorul lumii să viziteze Hiroshima, dacă nu astăzi, atunci mâine”, a spus Tusk, care se află în Japonia cu ocazia summitului G20 de la Osaka, la care va participa în zilele următoare.

 Hiroshima este primul oraş atacat cu arma atomică cu numele de cod Little Boy, pe 6 august 1945.

Hiroshima este o anticipare a sfârșitului lumii pe care, dacă o uităm, s-ar putea întâmpla oricând. De aceea este atât de important ca mărturia Hiroshimei să reziste cât mai mult posibil și să ajungă la cât mai mulți oameni cu putință”, a mai spus Tusk.

Trei zile mai târziu, bomba cu numele de cod Fat Man a căzut la Nagasaki, unde până la sfârşitul anului s-au înregistrat aproximativ 74.000 de morţi.

De altfel, la Nagasaki, Donald Tusk a transmis cuvinte de avertisment şi un apel simplu către toţi participanţii la G20.

”Treziţi-vă până nu e prea târziu. Asumaţi-vă răspunderea nu doar pentru interesele voastre, ci mai presus de toate pentru pace şi pentru o ordine mondială sigură şi corectă”, a scris el într-un mesaj pe Twitter, într-un context în care SUA și Rusia dau semnalul că se pregătesc pentru o nouă cursă a înarmărilor în urma suspendării aplicării Tratatului privind Forțele Nucleare Intermediare.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Manfred Weber îi avertizează pe Emmanuel Macron și pe aliații săi: Nu distrugeți democrația europeană revenind la decizii în spatele ușilor închise. Unii radicali ar profita de acest lucru

Published

on

©️ Calea Europeană/ Diana Zaim

Candidatul PPE la funcția de președinte al Comisiei Europene, germanul Manfred Weber, i-a avertizat miercuri pe liderii europeni să nu distrugă democrația. Într-un editorial publicat în Die Welt și citat de Politico Europe, liderul popularilor europeni a clarificat faptul că nu este dispus să abandoneze candidatura sa la șefia executivului european și a transmis o replică puternică oponenților săi, îndeosebi președintelui francez Emmanuel Macron

La câteva zile după ce liderii europeni au eșuat să ajungă la un compromis în privința numirii viitorilor lideri ai instituțiilor UE, iar Emmanuel Macron a declarat că procesul Spitzenkandidat este mort, Weber a utilizat acest prilej pentru a apăra candidatura sa și sistemul candidaților cap de listă. 

“Pentru Consiliul European, principiul Spitzenkandidat este presupus îngropat”, a scris Weber, cu cinci zile înainte ca liderii europeni să se reunească într-un nou summit, aflați sub presiunea identificării unei soluții pentru cele patru președinții – Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul European, Banca Centrală Europeană – și funcția de Înalt Reprezentant al UE.

Tot miercuri, Weber urmează să aibă o cină de lucru, la Berlin, cu cancelarul Angela Merkel, cu șefa CDU Annegret Kramp Karrenbauer și cu președintele PPE Joseph Daul pentru a defini o poziție comună, în contextul în care o potențială izolare a PPE pe arena decizională europeană – Consiliu și Parlament – face dificilă adoptarea unor decizii în direcția acestor numiri.

“Până acum, cei care au predominat sunt cei care sunt distructivi și doresc să împiedice ceva. Abordările constructive, propunerile care au, de asemenea, șansa de a fi acceptate în Parlamentul European, sunt departe. O parte a Consiliului European dorește pur și simplu să șteargă ideea principiului Spitzenkandidat de pe agendă. Acest lucru ar însemna că rezultatele alegerilor ar fi irelevante“, a mai continua acesta, în condițiile în care presiunile asupra șefilor de stat sau de guvern pentru adoptarea unei decizii sunt majore, întrucât pe 2 iulie noul Parlament European se va constitui și trebuie să își aleagă conducerea.

Weber, pentru care PPE și-a reafirmat în trei rânduri sprijinul de neclintit, iar CDU a procedat la fel, a arătat că prin această abordare Uniunea Europeană face un pas înapoi, riscând să revină la ”procesul de luare a deciziilor în spatele ușilor închise”.

“Transparența și democrația ar fi lăsate la o parte”, a spus el, adăugând că consecințele pentru democrația europeană ar fi” devastatoare “.

“Unii radicali ar profita în mod inevitabil de acest lucru. Apoi, învinșii alegerilor europene vor deveni, brusc, câștigătorii”,

În timp ce a recunoscut că sistemul candidaților cap de listă nu este “perfect”, Weber a susținut că este cel mai bun mod de a democratiza UE în continuare.

“Dacă democratizarea Europei nu reușește, atunci UE poate fi, de asemenea, serios amenințată”, a mai arătat candidatul PPE, care a avut luni o întrevedere și cu Donald Tusk, președintele Consiliului European.

Liderii europeni au eșuat în a ajunge la un acord după ce în urma summitului informal din 28 mai au avut la dispoziție trei săptămâni pentru a-și armoniza pozițiile și a identifica un compromis viabil în direcția acestor numiri în care sunt în joc posturile celor patru președinți – Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul European, Banca Centrală Europeană – și funcția de Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate.

După prima zi a summitului Consiliului European de săptămâna trecută, în care tratativele pentru adoptarea Agendei Strategice și pentru desemnarea liderilor instituțiilor UE au durat peste zece ore, liderii au decis să se întâlnească pe 30 iunie într-un nou summit la Bruxelles, dedicat exclusiv acestui proces al numirilor în funcțiile de top ale administrației UE, iar pentru perioada intermediară i-au extins mandatul lui Donald Tusk să continue discuțiile cu Parlamentul European, cu liderii grupurilor politice și liderii naționali.

Impasul în tratative a fost previzibil după ce grupurile S&D și Renew Europe din Parlamentul European, care împreună totalizează 261 din membrii hemiciclului (376 fiind necesari pentru o majoritate), nu îl vor sprijini pe liderul PPE Manfred Weber la președinția Comisiei Europene, un anunț în acest sens fiind făcut chiar de Dacian Cioloș, liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European.

Social-democrații europeni și-au reafirmat sprijinul pentru ca prim-vicepreședintele Comisiei Frans Timmermans să devină viitorul președinte al executivului european, în timp ce Renew Europe a readus în discuție numele comisarului Margrethe Vestager. În replică, liderii PPE și-au reconfirmat, pentru a treia oară, susținerea de neclintit pentru candidatura lui Manfred Weber la șefia Comisiei Europene, candidat căruia președintele Franței, liderii social-democrați și cei liberali îi impută lipsa de experiență guvernamentală la nivel înalt.

Cu toate acestea, în conferința de presă de la finalul primei zi a summitului, președintele Consiliului European Donald Tusk a afirmat că niciun candidat nu a întrunit o majoritate în discuțiile dintre lideri.

În context, președintele francez Emmanuel Macron, cel care se opune unei numiri a lui Manfred Weber în funcția de președinte al Comisiei Europene, dar și procedurii care i-ar facilita o astfel de numire politicianului german, a anunțat eliminarea candidaților propuși și relansarea procesului de numiri în fruntea instituțiilor UE

Într-o declarație separată, cancelarul german Angela Merkel a spus că liderii l-au însărcinat pe Donald Tusk să se consulte cu Parlamentul European cu liderii de grupuri pentru a găsi o soluție acceptabilă de ambele părți.

În acest context politic tulbure, șefii de stat sau de guvern i-au extins lui Donald Tusk, președintele Consiliului European, mandatul de a purta discuții politico-instituționale cu Parlamentul European și cu liderii grupurilor politice pentru a găsi un numitor comun: un ”pachet de nume” pentru a conduce instituțiile UE, respectând o ”ambiție autentică” a criteriilor paritare de gen, de geografie, de populație și de afiliere politică.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Donald Tusk, primul șef al unei instituții UE care a făcut o vizită la Nagasaki: ”Cuvinte de avertisment şi un apel simplu către toţi participanţii la G20: treziţi-vă până nu e prea târziu”

Published

on

© Donald Tusk/ Twitter

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a devenit primul înalt oficial al Uniunii Europene care a adus un omagiu victimelor bombardamentului atomic american de la Nagasaki, al doilea oraș japonez lovit de o bombă atomică la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial.

“Sunt profund emoţionat de vizita la Muzeul Bombei Atomice, la Memorialul Naţional pentru Pace şi de conversaţiile pe care le-am avut”, a declarat Tusk într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Tusk, se află în Japonia cu ocazia summitului G20 de la Osaka, la care va participa în zilele următoare.

“De la Nagasaki, cuvinte de avertisment şi un apel simplu către toţi participanţii la G20: treziţi-vă până nu e prea târziu. Asumaţi-vă răspunderea nu doar pentru interesele voastre, ci mai presus de toate pentru pace şi pentru o ordine mondială sigură şi corectă”, a scris el și într-un mesaj pe Twitter, într-un context în care SUA și Rusia dau semnalul că se pregătesc pentru o nouă cursă a înarmărilor în urma suspendării aplicării Tratatului privind Forțele Nucleare Intermediare.

Miercuri, liderul european are pe agendă şi o vizită la Hiroshima, primul oraş atacat cu arma atomică, pe 6 august 1945.

Trei zile mai târziu, bomba cu numele de cod Fat Man a căzut la Nagasaki, unde până la sfârşitul anului s-au înregistrat aproximativ 74.000 de morţi.

De altfel, în urmă cu trei ani, miniștrii de Externe din țările G7 au pledat pentru ”o lume fără arme nucleare”, în declarația survenită după o vizită istorică la memorialul păcii de la Hiroshima, un omagiu adus victimelor bombei atomice americane ce a lovit orașul japonez în 1945.

Tot în 2016, Barack Obama a devenit primul președinte al SUA care a efectuat o vizită la Memorialul Păcii de la Hiroshima.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending