Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a apreciat miercuri într-un interviu pentru agenția de presă portugheză Lusa, din țara natală, că acordul la care aliații NATO au ajuns săptămâna trecută de a crește cheltuielile militare la 5% din PIB ar trebui să aibă un impact pozitiv asupra negocierilor comerciale dintre UE și Statele Unite, exprimându-și speranța că acesta vor fi finalizate „rapid și cu succes”, anunță Agerpres.

În interviul acordat pentru Lusa, realizat în contextul în care au trecut șase luni de când și-a preluat mandatul de președinte al Consiliului European, Antonio Costa a reliefat consecințele incertitudinii asupra economiei, menționând că este crucial să se „ofere rapid claritate” cu privire la viitorul relației comerciale transatlantice.

„Este evident că acordul la care europenii au ajuns cu americanii în cadrul NATO, chiar și rezolvând principala problemă din relațiile lor (…), nu poate decât să influențeze pozitiv negocierile comerciale. Aș spune chiar că o consecință logică a acordului încheiat în cadrul NATO este un efect pozitiv asupra negocierilor comerciale”, a adăugat el.

Președintele Consiliului European a mai reliefat nevoia ca UE să mențină statul bunăstării în acest efort de reînarmare, în caz contrar ar fi „sinucidere curată”.

„Cei care spun că trebuie să alegem între statul bunăstării și cheltuielile pentru apărare propun sinuciderea colectivă, deoarece nimeni nu se mobilizează pentru apărare decât dacă este vorba să-și protejeze modul de viață. Iar ceea ce definește modul nostru de viață european este tocmai existența acestui stat puternic al bunăstării. Acest lucru este absolut esențial, deoarece apărarea nu înseamnă doar cheltuieli militare – ci reprezintă mobilizarea societății în ansamblu pentru a se apăra. Și ce înseamnă pentru societate să se apere? Înseamnă să-și apere valorile și modul de viață”, a adăugat Antonio Costa.

Liderii țărilor membre NATO, reuniți la Haga, și-au luat angajamentul de a investi anual 5% din PIB pentru apărare până în 2035, în cadrul unui summit menit să-l mulțumească pe Donald Trump.

Doar că cedarea în fața cererilor președintelui american cu privire la aspectele necomerciale nu reprezintă o garanție a reducerii tarifelor.

Trump nu a dat niciun semn că va ține cont de apelurile președintelui francez Emmanuel Macron de a pune capăt războiului comercial dintre SUA și Uniunea Europeană, menționând zilele trecute că nu crede că este necesar să extindă armistițiul tarifar dincolo de termenul limită de 9 iulie, explicând că preferă, în schimb, să informeze părțile printr-o scrisoare cu privire la tarifele pe care le-a hotărât și pe care acestea trebuie să le plătească.

Schița unui acord comercial între UE și SUA prinde contur. Acesta ar urma să conțină un tarif de bază de 10 % din partea SUA, scutiri pentru anumite industrii și un angajament „în avans” al SUA de a reduce tarifele, au declarat patru diplomați pentru Politico.

Un prim acord politic, fără caracter obligatoriu, poate fi încheiat înainte de termenul limită de 9 iulie stabilit de președintele american Donald Trump pentru încheierea unui acord sau pentru aplicarea unor tarife „reciproce” de 50 %. Dar mai sunt încă multe detalii de pus la punct în cele câteva zile rămase, au declarat diplomații după ce au fost informați luni de înalți funcționari ai Comisiei Europene, Björn Seibert și Sabine Weyand.

Chiar dacă un astfel de „acord de principiu” este încheiat, se așteaptă ca multe detalii și dezacorduri să rămână nerezolvate după termenul limită.

Potrivit diplomaților, Bruxelles-ul face presiuni pentru a obține un angajament din partea SUA de reducere tarifară „în avans” la momentul acordului de principiu. Aceasta ar semăna cu o înțelegere deja încheiată de Regatul Unit cu Washingtonul, care a oferit scutiri tarifare pentru exporturile de automobile și oțel în timp ce discuțiile privind un acord global continuă. O serie de țări UE au declarat Comisiei că fără astfel de scutiri nu ar fi posibil niciun fel de acord.

Cu alte cuvinte: Statele Unite vor trebui să cedeze pentru ca UE să accepte un nivel de bază de 10 %.

Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, se deplasează joi la Washington pentru o rundă decisivă de discuții cu reprezentantul SUA pentru comerț, Jamieson Greer. Acesta urmează să informeze vineri țările UE cu privire la rezultatul negocierilor.

În această rundă potențial decisivă, se așteaptă ca Šefčovič să semnaleze că UE încă speră să reducă tariful de bază de 10% pe care Trump l-a impus majorității partenerilor comerciali ai SUA în aprilie. Cu toate acestea, în anumite condiții, blocul va spune că ar putea accepta procentul de 10 %, potrivit diplomaților, cărora li s-a acordat anonimatul pentru a vorbi sincer despre discuțiile cu ușile închise.

În al doilea rând, UE face presiuni pentru reducerea taxelor pentru sectoare-cheie, cum ar fi produsele farmaceutice, semiconductorii, alcoolul și aeronavele comerciale – așa cum a solicitat cancelarul german Friedrich Merz. Cu toate acestea, Comisia „consideră că șansele ca acest lucru să se întâmple sunt destul de mici”, a declarat unul dintre diplomați.

Corespondență din Bruxelles

Întruniți la Bruxelles la o zi după ce liderii țărilor NATO au agreat ținta de 5% din PIB pentru bugetele apărării până la orizontul anului 2035, cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE, dintre care 23 conduc și state aliate NATO, au reafirmat necesitatea ca Europa să devină mai suverană, mai responsabilă pentru propria apărare și mai bine pregătită să răspundă provocărilor și amenințărilor, printr-o abordare completă de tip 360 de grade.

“Consiliul European subliniază necesitatea de a continua să crească substanțial cheltuielile pentru apărarea și securitatea Europei și de a investi mai bine împreună, luând act, de asemenea, de angajamentul asumat la summitul NATO din iunie 2025 de către statele membre care sunt, de asemenea, membre ale NATO” se arată în concluziile adoptate.

© Administrația Prezidențială

Definind războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei drept “provocare existențială pentru Uniunea Europeană”, liderii europeni își asumă “să își atingă obiectivul de creștere decisivă a nivelului de pregătire a Europei în materie de apărare în următorii cinci ani”.

Follow live: Press conference with @vonderleyen and @donaldtusk after the European Council #EUCO ↓ https://t.co/x6UaPo7HIS

— António Costa (@eucopresident) June 26, 2025

Documentul subliniază că o Uniune mai puternică în domeniul securității și apărării contribuie la securitatea globală și transatlantică și este complementară NATO, care rămâne pilonul principal al apărării colective pentru statele membre ale Alianței.

“La NATO, 23 de state membre ale Uniunii Europene au decis să cheltuiască mai mult. Astăzi, am lucrat la cum să cheltuim mai bine, investind împreună mai rațional, mai eficient, ca o echipă”, a declarat, la finalul summitului, președintele Consiliului European, Antonio Costa.

El a precizat că aceste modalități se referă agregarea cererii, achiziții comune, standardizare și simplificare.

Liderii europeni au salutat adoptarea Regulamentului SAFE, precum și unda verde pentru activarea clauzelor de derogare naționale din Pactul de Stabilitate și Creștere. Totodată, Consiliul European a cerut instituțiilor UE să finalizeze rapid negocierile privind stimulentele bugetare pentru investiții în apărare și să continue lucrările pentru integrarea acestora în cadrul politicii de coeziune – pe bază voluntară. 

Vorbind într-o conferință de presă la finalul summitului de la Bruxelles, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a arătat că 16 state membre ale Uniunii Europene au solicitat activarea clauzei de deficit care le permite să sporească cheltuielile militare cu 1,5% din PIB fără a fi luate în calcularea deficitului bugetar național.

“Aceasta le va permite o creștere substanțială a cheltuielilor de apărare fără a declanșa o procedură de deficit excesiv”, a reamintit ea.

Totodată, conform lui von der Leyen zece state membre ale UE și-au semnalat intenția de a contracta împrumuturi prin instrumentul SAFE.

© Calea Europeană/ Robert Lupițu

Subiectul a fost abordat și de președintele Nicușor Dan într-o conferință de presă cu jurnaliștii români, șeful statului precizând că România trebuie să trimită o scrisoare de intenție prin care să transmită “sumele și programele pe care le vrea pentru a accesa banii europeni”. 

“Programul și această idee de a accesa banii a trecut prin CSAT”, a amintit el, punctând că într-un termen de 3-4 săptămâni ar putea fi prezentată o propunere în acest sens.

La finalul lunii aprilie, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a decis că România va accesa creditul facilitat de UE pentru apărare, cu rambursare pe 40 de ani și 10 ani perioadă de grație și că un grup de lucru coordonat de Cancelaria premierului va pregăti proiectele eligibile.

Și Ursula von der Leyen și Antonio Costa au ținut să asigure țările membre cu probleme fiscale că UE va face tot posibilul pentru a le ajuta să atingă țintele de 5% pentru cheltuielile de apărare la care s-au angajat la summitul NATO din această săptămână.

„Nu trebuie să înmulțim cu 27 toate investițiile noastre în apărare. Avem nevoie de eficiență și de o împărțire echitabilă a sarcinilor”, a spus liderul Consiliului European.

Costa a adăugat că Consiliul European a solicitat Comisiei Europene și șefei diplomației UE, Kaja Kallas, să elaboreze o foaie de parcurs privind finanțarea înainte de următorul summit din octombrie.

Ursula von der Leyen s-a grăbit să ofere propriile asigurări, insistând asupra faptului că “modul” cheltuielilor pentru apărare este la fel de important ca „cât”. UE își va ajuta membrii, a spus ea, prin eliminarea obstacolelor de reglementare, inclusiv în cadrul efortului de simplificare al Comisiei Europene, respectiv Readiness Omnibuss.

SAFE reprezintă primul pilon al planului Comisiei Europene “ReArm Europe / Readiness 2030”, menit să mobilizeze peste 800 de miliarde de euro pentru creșterea capacității europene de apărare. Inițiativa va fi completată prin mecanisme de flexibilizare a fondurilor UE, stimularea finanțării naționale pentru apărare și atragerea capitalului privat și al Băncii Europene de Investiții.

Instrumentul SAFE intră în vigoare oficial pe 29 mai 2025, odată cu publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prima parte a Planului “ReArm Europe / Readiness 2030” vizează activarea clauzei de scutire națională din Pactul de Stabilitate și Creștere, care va permite statelor membre să-și crească semnificativ cheltuielile pentru apărare fără a declanșa procedura de deficit excesiv, ceea ce ar putea crea un spațiu fiscal de aproape 650 de miliarde de euro pe o perioadă de patru ani în bugetele naționale de apărare cumulate ale tuturor statelor membre. A doua propunere vizează crearea unui nou instrument care va furniza 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi pentru investiții în apărare. Al treilea element este utilizarea bugetului UE prin mecanisme suplimentare și stimulente pentru ca statele membre să poată folosi fondurile de coeziune pentru a-și spori cheltuielile pentru apărare. Ultimele două măsuri vizează mobilizarea capitalului privat prin accelerarea Uniunii Piețelor de Capital și prin Banca Europeană de Investiții.

Corespondență din Bruxelles

Președintele Nicușor Dan a afirmat vineri, într-o conferință de presă la Bruxelles, că a discutat cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre PNRR și despre reducerea deficitului bugetar al României.

Cei doi au avut o întrevedere în marja Consiliului European, primul summit al șefului statului de la preluarea mandatului.

“Am avut o discuție de principiu pe cele două subiecte care ne preocupă: deficitul și măsurile care să reducă deficitul, PNRR și modul de a optimiza banii pe care îi avem la dispoziție până în august anul viitor. Asta a fost discuția”, a precizat șeful statului.

Planul cu setul de măsuri va fi prezentat ulterior instituțiilor europene.

“O să avem un set de măsuri, parte dintre ele sunt prevăzute în programul de guvernare. Ele trebuie transpuse în acte normative și asumarea Guvernului este că vom avea un prim set de acte normative care să treacă de Parlament într-o sesiune extraordinară până la sfârșitul lunii iulie, o parte dintre ele urmând a fi aplicate începând cu 1 august, o parte începând cu 1 ianuarie anul viitor”, a anunțat președintele Nicușor Dan. 

Nicușor Dan a avut joi, la Consiliul European, o întrevedere bilaterală cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu care a discutat despre reforme, măsuri fiscale și revizuirea Mecanismului de Redresare și Reziliență în baza căruia au fost elaborate PNRR-urile.

“În marja Consiliului European, am discutat cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre reformele economice pe care România se angajează să le întreprindă în perioada următoare, în ceea ce privește măsurile fiscale și bugetare și despre revizuirea RRF. I-am mulțumit doamnei președinte von der Leyen pentru sprijinul constant și cooperarea strânsă cu Comisia Europeană”, a scris Nicușor Dan, pe X.

Prima întrevedere Dan – von der Leyen a avut loc după ce Comisia Europeană a publicat luni o recomandare pentru Consiliul Uniunii Europene conform căreia, pentru a ieși din procedura de deficit excesiv, România trebuie să se asigure că ritmul de creștere a cheltuielilor nu depășește 2,8% în 2025 și 2,6% în 2026.

Recomandarea executivului de la Bruxelles către Consiliul UE, care la rândul său va trebui să recomande României să ia măsuri, a stabilit data limită de 15 octombrie pentru ca Bucureștiul să adopte acțiuni efective și să prezinte măsurile necesare pentru a asigura corectarea la timp a dezechilibrelor.

Documentul publicat luni vine după ce, la reuniunea Consiliului Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) de la finalul săptămânii trecute, s-a constatat că România „nu a luat măsuri eficiente” în conformitate cu recomandările formulate anterior de Consiliu pentru corectarea deficitului bugetar. În urma acestei constatări, Consiliul UE “a deschis calea către posibile măsuri suplimentare”, în cazul în care România nu acționează rapid pentru a-și reduce dezechilibrele bugetare.

Decizia Consiliului a fost adoptată după ce, pe 4 iunie, Comisia Europeană a constatat că România nu a luat măsuri suficiente pentru reducerea deficitului bugetar excesiv și riscă măsuri disciplinare dure, inclusiv suspendarea fondurilor europene.

În ceea ce privește PNRR, noul ministru al investițiilor și proiectelor europene Dragoș Pîslaru a susținut joi o conferință de presă în care a precizat că MIPE instituie un mecanism de monitorizare bilunară a îndeplinirii jaloanelor din PNRR. Totodată, ministrul de resort a punctat că prelungirea PNRR presupune un proces decizional complet inițiat de Comisia Europeană. și nu este fezabilă din perspectiva timpului.

Parlamentul European a adoptat pe 18 iunie, cu largă majoritate, un raport coordonat de eurodeputații români Siegfried Mureșan și Victor Negrescu prin care solicită extinderea finanțării Uniunii Europene pentru proiectele finanțate prin PNRR după anul 2026 pentru a asigura finalizarea investițiilor-cheie și a proiectelor la scară largă, o propunere-cheie și pentru România, care a încasat doar 10,74 miliarde de euro din PNRR din cele peste 28 de miliarde de euro adoptate.

Rezoluția, adoptată în plen cu 421 voturi pentru, 180 împotrivă și 55 abțineri, subliniază efectul stabilizator al Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) într-o perioadă de incertitudine economică semnificativă în Europa.