Europarlamentarul Rareș Bogdan a pledat miercuri, în plenul Parlamentului European de la Bruxelles, pentru extinderea spațiului Schengen prin aderarea României și a Bulgariei, exprimându-și speranța că președinția suedeză a Consiliului UE va organiza un vot în acest sens în luna martie sau în luna iunie.

În cursul unei dezbateri consacrate problemei migrației, liderul delegației eurodeputaților români din grupul PPE a subliniat eforturile pe care România le-a întreprins pentru a fi primită în spațiul Schengen și a denunțat ferm veto-ul Austriei.

“România își dorește ca Uniunea Europeană să devină un loc mai sigur pentru cetățenii ei, dar și românii sunt cetățeni europeni. Românii contribuie esențial la stăvilirea migrației ilegale și, cu toate acestea, au fost jigniți cumplit. Românilor li s-a refuzat pe 8 decembrie accesul în spațiul Schengen, iar asta s-a întâmplat din cauza josniciei politice a cancelarului austriac Nehammer, care iată a și plătit la alegeri. Partidul său a luat la alegerile de duminică cel mai prost scor de la al Doilea Război Mondial încoace”, a spus Rareș Bogdan, în cadrul dezbaterii organizate în pregătirea summitului special al Consiliului European din 9-10 februarie, consacrat migrației.

Potrivit acestuia, Uniunea Europeană nu trebuie să devină un loc unde mai marii zilei dispun discreționar de soarta a milioane de cetățeni. “Ce au făcut românii ca să merite un asemenea tratament nemernic?”, s-a întrebat, retoric, Bogdan.

El a arătat că românii “au investit un miliard de euro în securizarea frontierelor, au ajutat 3,5 milioane de ucraineni, i-au hrănit, i-au luat acasă, le-au cumpărat medicamente și lapte praf și nu s-au plâns, deoarece românii sunt chiar creștini, nu doar spun că sunt creștini”.

“Românii își asumă un risc major în vecinătatea Ucrainei, având 650 de km de graniță. Dar fac acest lucru asumat. Și vă spun un lucru și luați aminte: românii nu sunt fraierii Uniunii Europene. Sper ca Suedia, care este o țară cu o democrație consolidată, să repună pe agenda Uniunii Europene în unul din cele două Consilii JAI din martie și din iunie 2023, de sub președinția sa, extinderea spațiului Schengen pentru România și Bulgaria”, a conchis Rareș Bogdan.

Eurodeputatul Gheorghe Falcă (PNL, PPE) a prezentat în cadrul Comisiei pentru transport și turism din Parlamentul European, al cărei membru este, situația finanțărilor europene pentru proiectele de transport și turism, dar a agențiilor UE de transport  din 2021, dosar pentru care a fost responsabil în calitate de raportor pentru aviz. 

”Am prezentat în cadrul Comisiei TRAN situația finanțărilor europene pe proiectele de transport și infrastructură, dar și a Agențiilor de transport: Agenția Uniunii Europene pentru Căi Ferate, Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă, Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației și respectiv a întreprinderile comune în domeniul transporturilor: întreprinderea comună pentru o aviație curată, întreprinderea comună <<Proiectul de cercetare privind ATM în contextul Cerului Unic European>>, întreprinderea comună pentru căile ferate ale Europei. În total au fost șapte rapoarte de gestiune pentru care am fost raportor principal, toate fiind adoptate în unanimitate în cadrul Comisiei TRAN”, a precizat eurodeputatul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acesta a detaliat că, ”în raportul de gestiune dedicat Comisiei Europene, am menționat despre adoptarea târzie a MFF (cadrului financiar multianual) care a amânat punerea în aplicare a programelor în regim de gestiune partajată până în 2022, astfel încât părți din bugetul 2021 au fost reportate în anii următori și riscă să fie afectate prin rate ridicate ale inflației”.

În egală măsură, Gheorghe Falcă a ”salutat propunerea Comisiei privind Finanțarea revizuirii rețelei TEN-T și extinderea conexiunii către vecinătatea estică, pentru a asigura conectivitatea regiunilor ultra periferice, țărilor și regiunilor afectate de războiul de agresiune al Rusiei, cum ar fi Ucraina sau Moldova, precum și revizuirea priorităților statelor membre estice în ceea ce privește conexiunile transfrontaliere care lipsesc”.

În acest context, eurodeputatul a solicitat Comisiei Europene ”să facă toate demersurile pentru a nu amâna și mai mult acceptarea României și Bulgariei în spațiul Schengen pentru a asigura o conexiune de transport fără întreruperi către Est”.

”În întocmirea rapoartelor de gestiune pentru agențiile pentru transporturi, întreprinderile comune și pentru Comisia Europeană am verificat cheltuielile și ceea ce au realizat și am încercat să reflectez prioritățile PPE precum Cerul Unic European, piața combustibililor sustenabili pentru aviație (SAF), desfășurarea sistemului de management a traficului feroviar european în cazul agențiilor și mobilitatea militară sau TEN-T pentru Comisia Europeană”, a conchis Gheorghe Falcă.

Parlamentul European se reunește într-o minisesiune plenară la Bruxelles în perioada 1-2 februarie, pentru a dezbate și decide, printre altele dacă să confirme mandatul de negociere privind noi măsuri de îmbunătățire a condițiilor de muncă pentru lucrătorii platformelor digitale.

Conform unei informări a instituției europene, decizia Comisiei pentru ocuparea forței de muncă din 12 decembrie 2022 de a iniția negocieri cu Consiliul va fi supusă votului în plen joi, la ora locală 11.00 (12.00 ora României).

Noile norme ar reglementa modul de stabilire corectă a statutului profesional al lucrătorilor pe platforme online și modul în care platformele digitale ar trebui să utilizeze algoritmi și inteligență artificială pentru a monitoriza și evalua lucrătorii.

Mandatul pentru negocieri a fost anunțat în plen de președinta Metsola luni, 16 ianuarie. Întrucât o zecime dintre eurodeputații au formulat obiecții în termen de 24 de ore, este necesar votul în plenul PE.

Parlamentul European își va prezenta prioritățile pentru summitul UE-Ucraina