Consiliul UE a solicitat o opinie Parlamentului European cu privire la un proiect de decizie pentru aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Croația, se arată în comunicatul oficial.

Proiectul de text va fi transmis Parlamentului European spre consultare. După ce Parlamentul își va da avizul, decizia poate fi prezentată Consiliului în vederea adoptării. Decizia Consiliului trebuie să fie adoptată în unanimitate de către statele membre care aplică deja toate părțile acquis-ului Schengen, plus Croația.

De la aderarea sa la UE, Croația a aplicat dispozițiile acquis-ului Schengen, cu excepția dispozițiilor privind eliminarea controalelor la frontierele interne. În temeiul actului de aderare a Croației la UE, aceste controale pot fi ridicate numai în urma unei decizii a Consiliului în acest sens, după ce s-a verificat, în conformitate cu procedurile de evaluare Schengen aplicabile, dacă Croația îndeplinește condițiile necesare.

Evaluarea Schengen a Croației a avut loc între 2016 și 2020. În octombrie 2019, Comisia a constatat că Croația a luat măsurile necesare pentru a se asigura că sunt îndeplinite condițiile necesare pentru aplicarea tuturor părților acquis-ului Schengen. Aceasta a încheiat planurile de acțiune pentru domeniile evaluate în februarie 2021. La 9 decembrie 2021, Consiliul a aprobat concluziile privind îndeplinirea condițiilor necesare pentru aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Croația.

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a participat la Conferința Jacques Delors de la Paris pe tema “Valorile democratice în UE și promisiunea de pace care este esențială pentru integrarea europeană”, prilej cu care a subliniat cât de imporant este să se mențină speranța unei Europe în care libertatea mereu învinge. 

Șefa Legislativului European a salutat decizia fără precedent a Consiliului European de a acorda statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova: „Nu aș fi crezut că Ucraina și Moldova vor fi țări candidate la Uniunea Europeană. Am fost în jurul acelei mese săptămâna trecută, la Consiliul European. Am crezut că va fi ceva mai dificil de trecut, dar, în cele din urmă, s-a înțeles imediat în jurul acelei mese că trebuie să dovedim Ucrainei, Europei, cetățenilor noștri în calitate de reprezentanți aleși și lumii că nicio decizie nu este prea dificilă de luat atunci când valorile noastre sunt puse sub semnul întrebării. Această demonstrație de unitate ne-a întărit în ceea ce privește situația noastră geopolitică de securitate și a întărit, de asemenea, Ucraina și fiecare țară care privește Europa ca pe acel bastion de protecție și democrație care a fost întotdeauna.”

The true power of the EU is in transforming countries & lives. At @DelorsInstitute’s #ConférenceJacquesDelors, with @EnricoLetta I spoke on how our project inspired change many thought was impossible.

🇪🇺 is #hope. Hope in the future, hope in liberty – hope that leads to results. pic.twitter.com/Vy4kU8yeMV

— Roberta Metsola (@EP_President) June 28, 2022

Potrivit Robertei Metsola, „următorii pași vor fi cruciali și foarte dificili”: Oboseala războiului se va instala în mod inevitabil, Acesta este motivul pentru care trebuie să ne dublăm eforturile pentru a sprijini Ucraina, luând în același timp în considerare această schimbare fundamentală în geopolitică.”

„Trebuie să se instaureze o nouă paradigmă, prin care Uniunea Europeană trebuie să își însușească și să își modeleze propriul destin, indiferent de amenințarea din Est. Trebuie să fim suficient de ambițioși și curajoși pentru a dezvolta o strategie pe termen lung. Una care să ne permită să facem un salt calitativ pentru a ne proteja valorile. Unitatea de care am dat dovadă ca Uniune și nu numai, trebuie să rămână modelul nostru pentru viitor”, a conchis aceasta în discusul său.

Președinția Consiliului și Parlamentul European au ajuns la un acord politic cu privire la Directiva privind reziliența entităților critice. Lucrările vor continua acum la nivel tehnic, în vederea finalizării acordului provizoriu privind textul juridic integral, informează comunicatul oficial. 

Acest acord este supus aprobării Consiliului și a Parlamentului European înainte de a face obiectul procedurii de adoptare formală.

Directiva urmărește să reducă vulnerabilitățile și să consolideze reziliența fizică a entităților critice. Este vorba despre entități care furnizează servicii esențiale de care depind mijloacele de subzistență ale cetățenilor UE și buna funcționare a pieței interne. Ele trebuie să fie în măsură să se pregătească pentru a face față dezastrelor naturale, amenințării teroriste, urgențelor sanitare sau atacurilor hibride, să se protejeze de acestea, să reacționeze la ele și să se redreseze de pe urma lor.

Textul aprobat vizează entități critice dintr-o serie de sectoare precum energia, transporturile, sănătatea, apa potabilă, apele uzate sau spațiul. Administrațiile publice centrale vor face, de asemenea, obiectul anumitor dispoziții ale proiectului de directivă.

Statele membre vor trebui să aibă o strategie națională de consolidare a rezilienței entităților critice, să efectueze o evaluare a riscurilor cel puțin o dată la patru ani și să identifice entitățile critice care furnizează servicii esențiale. Entitățile critice vor trebui să identifice riscurile relevante care ar putea perturba în mod semnificativ furnizarea de servicii esențiale, să ia măsurile adecvate pentru a asigura reziliența lor și să notifice autorităților competente incidentele perturbatoare.

Propunerea de directivă stabilește, de asemenea, norme de identificare a entităților critice de importanță europeană deosebită. Se consideră că o entitate critică este de importanță europeană deosebită dacă furnizează un serviciu esențial pentru șase sau mai multe state membre. În acest caz, statele membre îi pot solicita Comisiei, sau aceasta poate propune ea însăși, cu acordul statului membru în cauză, să organizeze o misiune de consiliere pentru a evalua măsurile pe care entitatea în cauză le-a instituit pentru a-și îndeplini obligațiile legate de directivă.

În decembrie 2020, Comisia Europeană a prezentat o propunere de directivă privind reziliența entităților critice. Odată adoptată, directiva propusă va înlocui actuala directivă privind identificarea și desemnarea infrastructurilor critice europene, adoptată în 2008.

O evaluare din 2019 a directivei respective a evidențiat necesitatea de a actualiza și de a consolida și mai mult normele existente, având în vedere noile provocări cu care se confruntă UE, cum ar fi creșterea economiei digitale, impactul tot mai mare al schimbărilor climatice și amenințările teroriste. Actuala pandemie de COVID-19 a arătat în special cât de expuse pot fi infrastructurile critice și societățile la o pandemie și nivelul ridicat de interdependență care există între statele membre ale UE, precum și la nivel mondial.

Alături de propunerea de directivă privind entitățile critice, Comisia a prezentat, de asemenea, o propunere de directivă privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în UE (NIS2), care urmărește să răspundă acelorași preocupări legate de dimensiunea cibernetică. Consiliul și Parlamentul au ajuns la un acord cu privire la această propunere în mai 2022.

În septembrie 2020, Comisia a prezentat o propunere de regulament privind reziliența operațională digitală (DORA), care va consolida securitatea informatică a entităților financiare, cum ar fi băncile, societățile de asigurare și firmele de investiții. Acest act ar trebui să permită sectorului financiar european să mențină operațiuni reziliente în cazul unei perturbări operaționale grave. Consiliul și Parlamentul au ajuns la un acord cu privire la această propunere în mai 2022.

Statele membre vor trebui să asigure o punere în aplicare coordonată a celor trei acte legislative.