Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Europa rescrie istoria comerțului internațional: Parlamentul European a aprobat acordul de liber schimb UE-Japonia, cel mai amplu acord bilateral negociat vreodată de UE

Published

on

Parlamentul European a aprobat acordul comercial UE-Japonia, cel mai amplu acord bilateral negociat vreodată de UE, precum și Acordul de parteneriat strategic UE-Japonia, informează co-legislativul european într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acordul de parteneriat economic dintre UE şi Japonia, aprobat miercuri cu 474 de voturi pentru, 152 contra şi 40 de abţineri, va elimina aproape toate taxele vamale pe care le plătesc companiile europene, în valoare totală de aproape 1 miliard de Euro/an. Aceasta reprezintă o atitudine clară în sprijinul unui comerţ liber şi echitabil, bazat pe reguli, „într-o perioadă plină de provocări serioase venite ca urmare a unor atitudini protecţioniste”.

FOTO: European Parliament

Parlamentul a mai aprobat cu 535 de voturi pentru, 84 contra şi 45 de abţineri şi Acordul de parteneriat strategic UE-Japonia, care vizează extinderea sferei de cooperare către domenii precum energie, cercetare-dezvoltare, educaţie, dezvoltare şi lupta contra schimbărilor climatice şi terorismului.

În timp ce sectoarele cele mai sensibile, precum producţia de orez, sunt protejate, produse precum vinul, brânzeturile, carnea de porc şi de vită, pastele, ciocolata şi biscuiţii vor fi scutite de taxe vamale, imediat, sau după o perioadă de tranziţie. 205 produse cu indicaţie geografică europeană vor fi protejate, pentru a sprijini IMM-urile, care reprezintă 78% din numărul exportatorilor către Japonia. Parlamentul cere Comisiei să instituie puncte de contact pentru acestea, astfel încât să poată beneficia rapid de pe urma acordului.

Japonia îşi deschide piaţa de achiziţii în domeniul feroviar şi piaţa de achiziţii publice din principalele oraşe pentru competiţia europeană. Comerţul electronic, transportul maritim internaţional şi serviciile poştale vor fi, de asemenea, liberalizate.

Parlamentul salută nivelul înalt de protecţie a mediului şi muncii, angajamentul faţă de Acordul de la Paris pentru combaterea schimbărilor climatice şi încurajează ambele părţi să combată tăierile ilegale de lemn. Cu toate acestea, deputaţii au menţionat că Japonia trebuie să ratifice toate codurile relevante privind munca, stabilite de către Organizaţia Internaţională a Muncii.

Anul trecut, în contextul summit-ului G20 din Germania, președinții Comisiei Europene și Consiliului European și premierul japonez au stabilit un acord de principiu asupra Acordului de Parteneriat Economic și a Acordului de Parteneriat Strategic între Uniunea Europeană și Japonia. La un an distanță, pe 17 iulie 2018, UE și Japonia au semnat un acord istoric de liber-schimb.

Acordul de parteneriat economic dintre UE şi Japonia creează o zonă de comerţ cu o populaţie de 600 de milioane de locuitori şi care produce o treime din PIB-ul global şi aproximativ 40% din comerţul global.

Japonia a ratificat deja acordul. După aprobarea de către Parlament, Consiliul urmează să dea o aprobare finală pe 21 decembrie, care să permită ca acordul comercial să intre în vigoare pe 1 februarie 2019. Pentru ca Acordul de parteneriat strategic să intre în vigoare, este necesară ratificarea sa de către toate statele membre.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu: Toate măsurile gândite de Guvernul PNL vor fi uşor accesibile pentru ca fiecare beneficiar să valorifice cât mai repede resursele puse la dispoziţia firmelor românești

Published

on

Toate măsurile gândite de Guvernul PNL vor fi ușor accesibile pentru ca fiecare beneficiar să valorifice cât mai repede resursele puse la dispoziția firmelor românești, a transmis eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE într-un mesaj pe Facebook.

Săptămâna trecută, premierul Ludovic Orban a anunțat că Guvernul a primit aprobarea din partea Comisiei Europene pe schema de ajutor de stat pentru garantarea creditelor pentru companiile mari și este pregătit să adopte un act normativ în acest sens.

Acesta a adăugat că, de asemenea, Guvernul are pregătit un set de acte normative pentru a asigura ”lichidate, fluenţă în derularea contractelor”.

Şeful Executivului s-a referit şi la măsurile legate de supracontractare în cadrul schemelor de finanţare a întreprinderilor mici şi mijlocii.

În ceea ce privește programul de finanțare sub formă de granturi pentru IMM-uri, premierul Ludovic Orban a precizat că Guvernul a mobilizat un miliard de euro, ca urmare a deciziei Comisiei de creștere a flexibilității între diferitele programe pe exercițiul financiar 2014-2020, 550 de milioane sub formă de granturi, 350 de milioane, granturi pentru capital de lucru pentru repornirea domeniilor companiilor din domeniile cele mai afectate cum ar fi HORECA, zona de spectacol, transportul rutier de persoane şi, de asemenea, o alocare de 100 de milioane şi pentru granturile către întreprinderile mici care nu au angajaţi, care au administratori care sunt plătiţi din dividende.

”Sigur că avem mai multe decizii legate de supracontractare în cadrul schemelor de finanţare a întreprinderilor mici şi mijlocii, care se derulează în cadrul Programului Operaţional Regional pe măsura 2.1 şi 2.2, granturi pentru investiţii acordate companiilor pe diferite categorii de granturi – între 0 şi 200.000, între 200.000 de euro şi un milion de euro – şi, de asemenea, noul program de granturi în care e în dezbatere publică apelul de proiecte – este vorba de granturi între 2 şi 6 milioane de euro. Modalitatea de finanţare pe care am decis-o este supracontractarea în cadrul finanţărilor pe fonduri europene”, a spus Orban.

Amintim că la începutul lunii iulie, Comisia Europeană a aprobat o schemă în valoare de 4 miliarde de RON (aproximativ 800 milioane de euro) pentru a sprijini companiile din România afectate de pandemia de coronavirus.

Acesta este cea de-a doua schemă de ajutor de stat aprobată României de către Comisia Europeană, după ajutorul de 3,3 miliarde de euro aprobat în luna martie pentru susținerea IMM-urilor.

Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar privind ajutoarele de stat.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu atenționează că perpetuarea politizării marilor proiecte de infrastructură adâncește decalajul de dezvoltare dintre România și alte state din UE

Published

on

@ Corina Crețu/Facebook

Corina Crețu, fost comisar european pentru politica regională, actualmente eurodeputat, atenționează că perpetuarea politizării marilor proiecte de infrastructură adâncește decalajul de dezvoltare dintre România și alte state din UE și recomandă politicienilor români să se concentreze pe „recuperarea timpului pierdut” în procesul de modernizare a rețelelor de transport rutier și feroviar care ar ajuta „enorm economia”, potrivit unei postări pe Facebook.

La  cinci ani de când a semnat, la București, din partea Comisiei Europene, alături de prim-ministrul Victor Ponta, Programul Operaţional Infrastructură Mare, prin care României i-au fost alocate peste 10 miliarde de euro, fostul comisar european constată cu regret că „nu s-a făcut suficient”, în ciuda eforturilor depuse la Bruxelles în favoarea țării noastre pentru majorarea ratei de cofinanțare din partea UE:

„În 2018, văzând lentoarea cu care se mișcă proiectele și pentru a evita pierderea sumelor, am modificat Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM), alocând mai multe fonduri europene pentru proiecte de importanţă majoră pentru România, precum Magistrala 6 de metrou sau Autostrada Unirii, majorând totodată rata de cofinanţare europeană de la 75% la 85%. Încă de atunci am declarat că dezvoltarea unor reţele de transport rutier şi feroviar ar reprezenta impulsul pe care economia României îl așteaptă de aproape trei decenii. Dincolo de satisfacţia lansării acestui program şi de proiectele punctuale care s-au putut derula datorită POIM, aşa cum sunt tronsoanele din autostrada Lugoj-Deva, Centura Bucureștiului, modernizarea unor reţele de cale ferată sau lucrările de la metroul din Bucureşti, rămâne insatisfacţia că nu s-a făcut suficient”, explică fostul oficial european. 

Ca urmare, Corina Crețu atenționează că perpetuarea politizării marilor proiecte de infrastructură adâncește decalajul de dezvoltare dintre România și alte state din UE și recomandă politicienilor români să se concentreze pe „recuperarea timpului pierdut” în procesul de modernizare a rețelelor de transport rutier și feroviar care ar ajuta „enorm economia”.

„La capitolul infrastructură mare sunt încă foarte multe etape de recuperat faţă de ţările dezvoltate din Uniunea Europeană. Sunt aspecte asupra cărora am atras atenția de fiecare dată. Însă din păcate, există în continuare tentaţia acuzațiilor și a politizării, a scuzelor şi explicaţiilor facile, dar mai puţin determinarea de a recupera timpul pierdut. Politicienii, indiferent de partid, trebuie să înţeleagă faptul că românii au tot auzit scuze, acuze şi explicaţii. Nu asta le lipseşte românilor, ci o infrastructură cât mai dezvoltată, care va ajuta enorm şi economia. Aceasta ar fi una din reformele cu adevărat utile pentru România”, scrie Corina Crețu.

Continue Reading

PPE

Președintele CJ Harghita, Csaba Borboly, ales raportor al Comitetului European al Regiunilor privind Agenda pentru competențe în Europa

Published

on

© Csaba Borboly/Facebook

Președintele CJ Harghita, Csaba Borboly, a fost ales raportor al Comitetului European al Regiunilor (CoR) privind Agenda pentru competențe în Europa în vederea obținerii unei competitivități durabile, a echității sociale și a rezilienței, potrivit potrivit unui mesaj al Grupului PPE din această instituție.

Agenda pentru competențe în Europa stabilește obiective cantitative ambițioase în ceea ce privește perfecționarea competențelor (îmbunătățirea competențelor existente) și recalificarea (formarea de noi competențe) care trebuie realizate în următorii 5 ani. Cele 12 acțiuni ale sale se axează pe competențe pentru locuri de muncă prin crearea de parteneriate cu statele membre, cu întreprinderile și cu partenerii sociali în vederea cooperării pentru schimbare, oferind cetățenilor posibilitatea de învățare pe tot parcursul vieții și utilizând bugetul UE ca un catalizator pentru a debloca investițiile publice și private în competențele persoanelor.

Amintim că politicianul român a fost ales, în martie, coordonator PPE în Comisia pentru politici sociale, educație, ocuparea forței de muncă, cercetare și cultură (SEDEC) a CoR.

Prioritățile popularilor europeni în cadrul Comisiei SEDEC, pentru 2020, se concentrează pe provocările demografice, fenomenul de „brain drain” (migrația creierelor, n.r.), politici sociale, egalitate de gen și investiții în inovație.

Csaba Borboly  este un politician român de etnie maghiară, vicepreședinte al Consiliului Județean Harghita în perioada 2004-2008 și președintele Consiliului Județean Harghita din 2008 până în prezent.

Din 2012, este membru al Comitetului European al Regiunilor.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending