Europa trebuie să se pregătească pentru o reducere a prezenței SUA pe continent și să cheltuiască mai mult pentru a se înarma, a ajuta Ucraina și a se apăra de Rusia, a declarat miercuri comisarul pentru apărare Andrius Kubilius, informează Politico Europe.
”Nu este doar posibil, ci aproape inevitabil să fim nevoiți să ne descurcăm singuri în materie de apărare în Europa, deoarece americanii se vor retrage din ce în ce mai mult din Europa”, a declarat el în discursul său de deschidere la Forumul Premiului Charlemagne privind Europa.
Kubilius a explicat că, deși SUA nu vor abandona NATO, Washingtonul își îndreaptă atenția către regiunea Indo-Pacific ca urmare a amenințării militare în creștere a Chinei.
Pentru ”a evita un divorț emoțional, furibund”, a spus Kubilius, europenii trebuie să își schimbe mentalitatea: ”Mai puțină lamentare că suntem trădați și mai multă pregătire rațională pentru o împărțire transatlantică a responsabilităților”.
Kubilius a afirmat că, având în vedere perspectiva unei retrageri a SUA, războiul din Ucraina și informațiile serviciilor secrete care indică faptul că președintele rus Vladimir Putin devine din ce în ce mai agresiv, Europa se confruntă acum cu ”furtuna perfectă”, care ar putea duce la o criză profundă.
”În cazul unei agresiuni ruse împotriva unui stat membru NATO sau UE, ne vom confrunta cu o armată rusă testată în luptă, cu milioane de drone”, a declarat el. ”Suntem pregătiți pentru așa ceva? Mă îndoiesc”, a continuat acesta.
Dar în loc să intre în panică, UE ar trebui să se pregătească. ”Așa cum se spune adesea: Nu irosiți niciodată o criză bună pentru a lua decizii și reforme îndrăznețe”, a spus comisarul.
El dorește ca membrii UE să compenseze ”gaura uriașă” în ceea ce privește pregătirea pentru apărare.
”Pregătirea materială înseamnă o creștere radicală a dezvoltării și achiziționării de noi arme. Și înseamnă o accelerare a producției industriale pe continentul european. Pentru aceasta avem nevoie de resurse financiare suficiente”, a declarat Kubilius.
El a declarat că, la summitul de luna viitoare de la Haga, NATO ”le va cere probabil membrilor alianței să își majoreze cu 30% obiectivele privind capacitățile militare. Însă aliații sunt deja cu 30% în urmă în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor existente în materie de capacități”.
Pentru a atinge noul obiectiv, Europa trebuie să intensifice producția industrială și să consolideze ”facilitatorii strategici”, cum ar fi inteligența spațială, centrele de comandă și control și capacitățile de transport aerian greu – domenii în care continentul este puternic dependent de SUA.
”Cu siguranță, va costa mulți bani”, a avertizat Kubilius, adăugând că Institutul Internațional pentru Studii Strategice estimează că ar putea costa până la 1.000 de miliarde de dolari pentru aliații europeni să înlocuiască actuala contribuție a SUA la NATO.
În timp ce își consolidează propria apărare, țările UE trebuie, de asemenea, să continue să trimită arme și ajutoare Ucrainei.
Conștientă de necesitatea creșterii producției de armament, România a semnat miercuri scrisori de solicitare către SUA pentru coproducția de muniție la standarde NATO care să securizeze lanțul de aprovizionare al Alianței.
Țările membre au aprobat instrumentul financiar SAFE (Security Action for Europe), marcând un pas decisiv către consolidarea capacității europene de apărare.
SAFE este un mecanism prin care statele membre vor avea acces la împrumuturi de până la 150 de miliarde de euro pentru a-și consolida capacitățile de apărare. Aceste fonduri vor fi direcționate către domenii strategice precum apărarea aeriană, dronele, securitatea cibernetică și alte capabilități esențiale. Scopul este de a crește producția europeană de echipamente militare și de a reduce dependența de furnizori externi.
Până în prezent, 12 state membre au transmis Comisiei Europene, în scris, solicitarea de activare a clauzei naționale de excepție prevăzută de Pactul de Stabilitate și Creștere, ca parte a pachetului ReArm Europe/Readiness 2030 prezentat în martie 2025.
Belgia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Grecia, Ungaria, Letonia, Polonia, Portugalia, Slovacia și Slovenia sunt țările care au solicitat creșterea bugetului național al apărării cu până la 1,5% din PIB, conform clauzei de exceptare de la regulile bugetare.
