Corespondență din Strasbourg
Principala problemă a Uniunii Europene este că “Europa este puternică în materie de inovare, dar slabă în ceea ce privește punerea la scară a acestor inovații”, a avertizat, marți, în plenul Parlamentului European, premierul belgian Alexander De Croo, liderul belgian prezentând prioritățile președinției țării sale la Consiliul Uniunii Europene, care a debutat la 1 ianuarie 2024 și care va fi marcată de negocierile privind revizuirea bugetului UE și sprijinul pentru Ucraina, adoptarea agendei strategice a UE pentru perioada 2024-2029 și alegerile europene din 6-9 iunie.
O altă provocare menționată de premierul Belgiei este menținerea unei economii europene puternice și dinamice.
“Europa nu poate deveni un muzeu economic. Dacă dorim să rămânem acel continent inovator, creativ, bogat în capital și productiv, va trebui să trecem la o viteză mai mare”, a mai adăugat De Croo, referindu-se la impulsul fiscal uriaș pe care SUA l-au dat industriei autohtone prin Legea pentru reducerea inflației pe care liderul belgian a catalogat-o drept “o bazooka de subvenții în valoare de 1 200 de miliarde de dolari care face să tresară chiar și cele mai mari state membre europene“.
Premier al uneia dintre cele șase țări fondatoare ale UE, Alexander De Croo a căutat să resusciteze personalitatea marcantă a lui Jacques Delors, fost președinte al Comisiei Europene care a decedat în decembrie 2023.
“Singura modalitate de a nu fi striviți este să reînviem spiritul marelui Jacques Delors”, a spus el, referindu-se la deschiderea piețelor viitorul precum energia, digitalul, inteligența artificială, apărarea și piețele de capital.
Ca preşedinte al Comisiei Europene în perioada 1985-1995, Delors a jucat un rol important în crearea pieţei unice, semnarea acordurilor Schengen, Actul unic european, lansarea programului Erasmus, reforma politicii agricole comune şi constituirea Uniunii economice şi monetare care a condus la crearea monedei euro. Totodată, în timpul ultimului său mandat la șefia Comisiei Europene a fost negociat și semnat și a intrat în vigoare Tratatul de la Maastricht, considerat actul de naștere al Uniunii Europene.
În opinia liderului belgian, principala problemă este că “Europa este puternică în materie de inovare, dar slabă în ceea ce privește punerea la scară a acestor inovații”.
Astfel, premierul Belgiei a pledat pentru sprijinirea tinerilor antreprenori pentru ca aceștia să își aducă ideile pe piață.
“Trebuie să îi ajutăm să treacă de la “inventat în Europa”, la “dezvoltat în Europa”, până la “fabricat în Europa”. Pentru a face acest lucru (…) Avem nevoie ca întreaga Europă – fiecare colț al continentului nostru – să se transforme într-o mare piață de capital, accesibilă tuturor tinerilor antreprenori din Stockholm până la Napoli, din Dublin până la Sofia”, a mai spus De Croo.
Astfel, acesta este motivul pentru care președinția belgiană a Consiliului UE i-a solicitat fostului prim-ministru italian Enrico Letta să vină cu un raport pentru a da un nou impuls pieței unice europene.
Belgia, una din cele şase ţări fondatoare ale Uniunii Europene și țara natală a președintelui Consiliului European, Charles Michel, a preluat la 1 ianuarie 2024, de la Spania, preşedinţia semestrială a Consiliului UE, într-un moment de inflexiune la nivel european, președinția belgiană urmând să coincidă cu alegerile pentru Parlamentul European din luna iunie înainte de a fi succedată de președinția Ungariei conduse de Viktor Orban, o țară care s-a aflat în conflict constant cu instituţiile europene şi cu majoritatea statelor membre în ultimii ani.
Cele șase priorități ale președinției belgiene sunt: 1) Apărarea statului de drept, a democrației și a unității; 2) Consolidarea competitivității noastre; 3) Continuarea unei tranziții ecologice și echitabile; 4) Consolidarea agendei sociale și de sănătate; 5) Protejarea cetățenilor și a frontierelor; 6) Promovarea unei Europe globale.
