Consiliul Uniunii Europene a ajuns la un acord cu privire la poziția statelor membre referitoare la directiva privind normele pentru taxa pe valoarea adăugată (TVA) aplicabile vânzărilor la distanță de bunuri importate și TVA la import.

Potrivit comunicatului oficial, noua directivă urmărește să îmbunătățească colectarea TVA-ului pentru bunurile importate, prin transferarea responsabilității de plată către furnizori — măsură care, cel mai probabil, îi va încuraja să utilizeze ghișeul unic pentru TVA la import (IOSS).

Potrivit noilor reguli, comercianții străini sau platformele vor deveni responsabili pentru plata TVA-ului la import și a TVA-ului aferent vânzărilor la distanță de bunuri importate în statul membru în care ajung produsele. Această măsură va stimula utilizarea sistemului IOSS, întrucât cei care nu îl folosesc vor fi obligați să se înregistreze fiscal în fiecare stat membru în care desfășoară vânzări.

„Colectarea TVA-ului pentru importuri prin intermediul ghișeului unic (IOSS) este benefică pentru bugetele publice ale statelor membre și va facilita negocierile în curs privind reforma Codului Vamal al Uniunii, o prioritate esențială pentru președinția noastră”, a declarat ministrul polonez de finanțe, Andrzej Domanski.

Sistemul IOSS funcționează ca un punct unic de contact pentru importatorii de bunuri din țări terțe în Uniunea Europeană. Scopul său este de a simplifica declararea și plata TVA-ului la import, permițând comercianților să se înregistreze într-un singur stat membru, chiar dacă vând produse către clienți din întreaga UE.

Un alt avantaj esențial este că IOSS permite plata TVA-ului în avans, la momentul achiziției de către consumator, și nu la graniță. Astfel, se protejează veniturile fiscale ale statelor membre și se îmbunătățește conformarea fiscală în cazul importurilor. Totodată, se transferă responsabilitatea colectării TVA de la consumatori către platforme — un model pe care Consiliul speră să-l extindă și la taxele vamale, în cadrul reformei Codului Vamal al Uniunii.

Directiva este supusă unei proceduri legislative speciale, ceea ce presupune că adoptarea textului necesită unanimitatea în rândul statelor membre. Parlamentul European va fi consultat asupra textului agreat și va fi invitat să emită un aviz. Ulterior, documentul va trebui adoptat formal de Consiliu, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și va intra în vigoare la o dată ulterioară.

Pe 17 mai 2023, Comisia Europeană a prezentat un pachet legislativ pentru reforma vamală, care includea trei propuneri, printre care și această directivă privind TVA-ul pentru vânzările la distanță de bunuri importate. Propunerea inițială prevedea, printre altele, eliminarea scutirii vamale pentru bunurile cu o valoare de până la 150 de euro.

Totuși, Consiliul a decis să amâne discutarea acestor prevederi și să le includă în negocierile mai ample privind reforma Codului Vamal. Textul directivei asupra căruia s-a convenit astăzi se concentrează exclusiv pe măsuri de stimulare a utilizării IOSS.

Consiliul Uniunii Europene a decis să prelungească măsurile restrictive (sancțiunile) împotriva atacurilor cibernetice care amenință UE și statele sale membre pentru încă un an, până la 18 mai 2026.

Potrivit unui comunicat al instituției, cadrul juridic (regimul de sancțiuni) pentru aceste măsuri este prelungit cu trei ani, până la 18 mai 2028.

Acest cadru permite UE să impună măsuri restrictive specifice persoanelor sau entităților implicate în atacuri cibernetice care cauzează un impact semnificativ și constituie o amenințare externă la adresa UE sau a statelor sale membre.

Măsurile restrictive pot fi, de asemenea, impuse ca răspuns la atacurile cibernetice împotriva unor state terțe sau organizații internaționale, în cazul în care astfel de măsuri sunt considerate necesare pentru atingerea obiectivelor politicii externe și de securitate comune (PESC).

Prin aceste măsuri restrictive, UE urmărește să descurajeze activitățile cibernetice răuvoitoare și să susțină ordinea internațională bazată pe norme, asigurându-se că cei responsabili sunt trași la răspundere.

Măsurile restrictive se aplică în prezent unui număr de 17 persoane fizice și patru entități și includ înghețarea activelor, precum și interzicerea furnizării de fonduri sau resurse economice, direct sau indirect, către acestea sau în beneficiul lor. În plus, persoanelor fizice enumerate li se aplică o interdicție de călătorie către UE.

Aceste liste individuale vor continua să fie revizuite la fiecare 12 luni.

Decizia confirmă dorința UE și a statelor sale membre de a oferi un răspuns puternic și susținut la activitățile cibernetice rău intenționate persistente care vizează UE, statele sale membre și partenerii săi.

UE și statele sale membre vor continua să coopereze cu partenerii noștri internaționali pentru a promova un spațiu cibernetic deschis, liber, stabil și sigur.

Cei mai mulți dintre miniștrii de externe din UE consideră că este în interesul vital al UE să convingă SUA să adopte o perspectivă europeană asupra conflictului din Ucraina.

Miniștrii de externe din UE și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, și-au continuat joi discuțiile informale pe teme care afectează securitatea și stabilitatea Europei, arată un comunicat al președinției poloneze a Consiliului Uniunii Europene.

În cea de-a doua zi a reuniunii informale Gymnich, subiectele-cheie au inclus agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și relațiile transatlantice.

Întâlnirea șefilor diplomațiilor din UE reuniune la care au participat țările care aspiră la statutul de membru al UE, desfășurată la invitația ministrului Radosław Sikorski. Discuțiile s-au axat pe provocările la adresa politicii externe și de securitate europene, în special pe amenințările hibride.

Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei

Discuția privind Ucraina a avut loc într-un moment critic, în care se află în joc un acord de pace, a cărui formă va determina nu numai viitorul Ucrainei, ci și securitatea și stabilitatea întregii Europe.

Cei mai mulți participanți au fost de acord că lipsa de progrese în direcția păcii se datorează poziției intransigente a Rusiei, acțiunile acesteia confirmând că nu are nicio intenție reală de a înceta ostilitățile și de a căuta soluții diplomatice la conflict.

Miniștrii au subliniat că, pentru a ajunge la o încetare a focului care să deschidă calea către un acord de pace, statele UE trebuie să mențină un sprijin puternic – militar și economic – pentru Ucraina, sporind în același timp presiunea asupra Moscovei, în primul rând prin sancțiuni.

”Contrar părerii populare, Europa dă dovadă de unitate și consolidează sancțiunile împotriva Rusiei, iar aceste sancțiuni funcționează. Nu este o coincidență că Rusia cere ridicarea lor”, a subliniat ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski.

Discuțiile au evidențiat faptul că Europa are de jucat un rol principal – nu doar ca vecin al Ucrainei, ci și ca purtător al sarcinii principale de a o sprijini.

”Sancțiunile trebuie să rămână în vigoare până când Rusia plătește pentru daunele pe care le-a provocat. Nu există negocieri privind Ucraina fără Ucraina și nu există negocieri privind securitatea europeană fără Europa”, a declarat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas.

Relațiile UE – SUA

Schimbul de opinii privind relațiile transatlantice s-a axat pe asigurarea securității Europei în contextul schimbărilor din politica externă și de securitate a SUA, inclusiv al angajamentului global redus.

Participanții au fost de acord că orientarea politicii americane către o mai mică concentrare asupra Europei și o promovare mai agresivă a intereselor SUA consolidează argumentele în favoarea asumării de către Europa a unei mai mari responsabilități pentru propria securitate și apărare.

Cei mai mulți miniștri au împărtășit opinia conform căreia este în interesul vital al UE să convingă SUA să adopte o perspectivă europeană asupra conflictului din Ucraina. Aceștia au subliniat necesitatea menținerii presiunii sancțiunilor asupra Rusiei, în care SUA ar putea și ar trebui să joace un rol semnificativ, inclusiv în ceea ce privește activele rusești imobilizate.

Participanții și-au exprimat, de asemenea, disponibilitatea de a identifica domenii de cooperare cu Statele Unite în care UE poate întreprinde acțiuni concertate.

În ceea ce privește relațiile comerciale transatlantice, care se află acum într-un stadiu dificil, miniștrii au convenit că situația actuală nu avantajează niciuna dintre părți. UE rămâne un partener comercial-cheie pentru SUA, motiv pentru care acțiunea unitară consolidează poziția de negociere a Europei.

Discuții privind securitatea cu țările aspirante la UE

În cadrul discuțiilor cu țările candidate și potențial candidate, miniștrii au abordat în principal atacurile și campaniile hibride care vizează atât membrii UE, cât și țările aspirante. Participanții au făcut schimb de opinii cu privire la o mai bună aliniere și coordonare a politicilor pentru a contracara mai eficient acțiunile ostile.

De fapt, amenințările hibride sunt printre principalele amenințări la adresa procesului de extindere, deoarece subminează sprijinul public pentru acesta în cadrul Uniunii și în țările partenere.

Nu există nicio îndoială că Rusia se află în spatele celor mai multe dintre măsurile hibride, deoarece este în interesul său strategic să divizeze UE și partenerii săi, se arată în comunicat.

În acest fel, Kremlinul încearcă să destabilizeze situația din statele membre și din cele care aspiră la aderarea la UE, acestea din urmă fiind deosebit de sensibile la impactul negativ al subversiunii ruse, au mai subliniat miniștrii. În acest context, manipularea și interferența informațiilor străine (FIMI), precum și dezinformarea joacă un rol deosebit de negativ.

Miniștrii au convenit că răspunsul la astfel de tactici ar trebui să fie nu numai mai eficient și mai solidar decât până acum, ci și bazat pe o abordare mai neconvențională.