Delegația USR în Parlamentul European a trimis președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, o scrisoare prin care cere activarea unui plan de urgență UE cu măsuri coordonate de prevenire și răspuns în cazul unei escaladări a conflictului la granița ruso-ucraineană care poate duce la întreruperea aprovizionării cu gaze în întreaga Uniune, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Suntem profund îngrijorați de gradul ridicat de instabilitate actual al pieței europene de gaze și de dependența ridicată de aprovizionarea cu gaze rusești. UE se confruntă cu o creștere fără precedent, de peste 170% de la începutul anului, a prețului la gaze. Nivelul rezervelor este sub minimul istoric pentru această dată, iar capacitatea de stocare este distribuită inegal în UE, lăsând țările din Europa de Est și de Sud-Est mai vulnerabile la potențialele întreruperi ale fluxului de gaz. Cu aproape 40% din importurile de gaze provenind din Rusia, autonomia noastră strategică europeană este amenințată, iar întreruperile recurente ale fluxurilor de gaze, inclusiv cea mai recentă din Rusia către Europa de Vest, prin conducta Yamal-Europa, ridică semnale de alarmă îngrijorătoare”, a declarat Dacian Cioloș, europarlamentar USR.

În scrisoarea comună transmisă Comisiei, delegația celor opt eurodeputați USR explică faptul că sprijină Comisia Europeană în eforturile sale de a identifica surse suplimentare de furnizori de gaze și îndeamnă oficialii UE să continue să lucreze la dezvoltarea unei rețele diversificate și pe deplin funcționale de furnizori de gaze, pentru a reduce dependența europeană de importurile rusești de energie și pentru a asigura autonomia strategică a Uniunii.

De asemenea, delegația USR în Parlamentul European cere Comisiei un răspuns clar la întrebări cu privire la măsurile luate pentru prevenirea unei întreruperi de gaz în UE și stadiul furnizării de gaz din surse alternative în cazul în care Rusia va opri distribuția. Reducerea dependenței de importurile rusești de energie va asigura autonomia strategică a UE.

Recent, președintele american Joe Biden și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen au adoptat o declarație comună în cadrul căreia au afirmat că lucrează la un “plan de urgență” pentru aprovizionarea cu energie a Europei dacă Rusia invadează Ucraina.

“Intenționăm să lucrăm împreună, în strânsă colaborare cu statele membre ale UE, în ceea ce privește aprovizionarea cu GNL pentru securitatea aprovizionării și planificarea situațiilor de urgență”, au transmis Biden și von der Leyen.

Șefa executivului european a anunțat chiar luni că UE discută cu SUA și alți furnizori despre creșterea livrărilor de gaze, pe fondul îngrijorărilor privind aprovizionarea din Rusia.

De asemenea, constatând că Rusia, prin intermediul Gazprom, folosește livrările de gaze ca mijloc de exercitare a presiunii politice, autoritățile de reglementare din Uniunea Europeană au decis să examineze livrările de energie ale acestei companii.

Europarlamentarul Dacian Cioloș (Renew Europe) a solicitat miercuri Comisiei Europene să se comporte precum o “Comisie politică” și să asculte vocea cetățenilor și a preocupărilor lor. Poziția liderului USR a fost exprimată în plenul Parlamentului European în cadrul unei dezbateri referitoare la orientările Comisiei Europene privind limbajul incluziv, document care a stârnit controverse prin faptul că propunea înlocuirea sintagmei de “Crăciun fericit” cu cea de “sărbători fericite”.

“Ursula von der Leyen ne-a asigurat la începutul mandatului său că va conduce o Comisie politică. Dacă sunteți o Comisie politică, vă rog ascultați cu mai multă atenție vocea cetățenilor și haideți să nu adâncim falii care riscă să îi îndepărteze pe aceștia și mai mult de proiectul european. Sunt sigur că orientările Comisiei Europene privind limbajul incluziv au fost scrise cu cele mai bune intenții posibile. Rezultatul a fost contrar așteptărilor după vedem și din reacțiile din plen. Trecem printr-o pandemie, a crescut prețul la energie, crește inflația, un război mocnește la granița Ucrainei. Acestea sunt problemele care îi preocupă pe oameni și care așteaptă răspunsuri. Într-o perioadă în care anxietatea și furia ating cote maxime, haideți să nu dăm prilej extremiștilor să le alimenteze și mai mult cu genul acesta de subiecte artificiale”, a spus Cioloș, în plenul de la Strasbourg.

Ex-liderul Renew Europe a făcut trimitere la părinții fondatori ai UE care susțineau nevoia unui sentiment de apartenență la un spirit comun european, necesitatea de a consolida un sentiment al identității europene.

“Creștinismul face parte din moștenirea noastră culturală comună. Este o parte a patrimoniului nostru. Este o parte integrantă a acestei identități și asta este nevoie să scoatem la lumină, ce ne unește ca europeni, rămânând fideli specificului nostru local și național”, a completat el.

Cioloș și-a manifestat în favoarea integrării minorităților în Europa și respectării drepturilor cetățenilor europeni indiferent de religiile și de credințele pe care le au.

“Eu nu am nevoie să-mi spună Comisia Europeană ce să urez eu apropiaților mei. Cu astfel de abordări riscăm să îndepărtăm și mai mult cetățenii de Europa și de valorile ei fondatoare. Prefer o Europă a dezbaterii, nu o Europă a unei gândiri comune. (…) O Europă a deschiderii de spirit. Unitatea în diversitate nu înseamnă nivelarea limbajului și reducerea la cel mai mic numitor comun a formelor de adresare. Europa unită în diversitate, înseamnă diversitatea credinței. Sărbătoarea de Crăciun care se apropie mi-a marcat copilăria. E parte a identității mele și ca român și ca european. Este o parte pe care o prețuiesc și de care sunt mândru. Nu cred că cineva poate fi deranjat de faptul că eu cred în Dumnezeu, cred în Crăciun și că trăiesc acest sentiment și îl exprim”, a mai punctat Dacian Cioloș.

Un document intern al Comisiei Europene care îi sfătuia pe oficiali să folosească termeni precum „sezonul sărbătorilor” mai degrabă decât Crăciunul a fost retras după un protest din partea politicienilor de dreapta.

“Sărbătorirea Crăciunului și utilizarea denumirilor și simbolurilor creștine fac parte din bogatul patrimoniu european. Nu interzicem și nici nu descurajăm utilizarea cuvântului Crăciun”, a transmis Comisia Europeană într-un comunicat.

În ceea ce privește orientările pentru o comunicare incluzivă, acest document nu a fost adoptat de Comisie și a fost retras, conform declarației comisarului european pentru egalitate, Helena Dalli.

“Inițiativa mea de a elabora orientări ca document intern de comunicare pentru personalul Comisiei în exercitarea atribuțiilor sale a fost menită să atingă un obiectiv important: să ilustreze diversitatea culturii europene și să prezinte caracterul incluziv al Comisiei Europene în ceea ce privește toate categoriile sociale și convingerile cetățenilor europeni.  Cu toate acestea, versiunea publicată a orientărilor nu servește în mod adecvat acestui scop. Acesta nu este un document dezvoltat îndeajuns și nu îndeplinește toate standardele de calitate ale Comisiei. În mod evident, redactarea acestor orientări necesită mai multe eforturi. Prin urmare, acestea vor fi retrase și vom continua să lucrăm la acest document”, a afirmat Dalli.

Dacian Cioloș, președintele USR și eurodeputat Renew Europe, a pledat marți în plenul Parlamentului European pentru solidaritate europeană în fața acțiunilor militare ale Rusiei în vecinătatea estică a Uniunii Europene.

Faptul că Federația Rusă și-a sporit substanțial prezența militară la granița de est și de nord cu Ucraina, în Crimeea ocupată și în regiunea Mării Negre, unde Rusia e foarte activă în ultima perioadă, la care se adaugă și declarațiile belicoase ale liderilor ruși, este o provocare și pentru securitatea Uniunii Europene și a statelor de zona estică și sud-estică, inclusiv a României. Comparații cu 1939 au devenit banale, însă nu trebuie să uităm principala lecție a acelei perioade este că nu trebuie să abdicăm de la solidaritate. Singura modalitate prin care putem să convingem Rusia lui Putin că trebuie să dea înapoi este solidaritatea Uniunii Europene la acest fenomen”, a afirmat Cioloș, în cadrul unei dezbateri privind situația de securitate de la granița Ucrainei cu Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

Estul Ucrainei este din 2014 teatrul unui război cu separatiştii pro-ruşi despre care se consideră că sunt susţinuţi de Kremlin, în pofida faptului că acesta infirmă. Acest conflict, care s-a soldat cu peste 13.000 de morţi, a început după anexarea de către Rusia a peninsulei Crimeea.

Occidentul a afișat în ultima perioadă un front unit referitor la acțiunile agresive ale Rusiei și acumulările de forțe militare în apropierea graniței cu Ucraina. Săptămâna trecută, miniștrii de externe din G7 au avertizat Rusia că “o nouă agresiune militară împotriva Ucrainei ar avea consecințe masive și costuri severe”.

Anterior, președintele american Joe Biden a avut consultări cu președintele Franței, premierii Marii Britanii și Italiei și cancelarul Germaniei atât înainte, cât și după videoconferința cu omologul rus Vladimir Putin, întocmai pentru a arăta unitatea occidentală în această privință.

Din perspectivă instituțională occidentală, NATO a transmis că respinge ideea unui veto al Rusiei privind o posibilă aderare a Ucrainei, iar Uniunea Europeană a avertizat Moscova că orice agresiune împotriva Ucrainei “va avea un preț”.

Săptămâna trecută, Pentagonul a precizat că SUA a livrat Ucrainei ultimele elemente ale pachetului de securitate de 60 milioane de dolari, menit să contribuie la sporirea capacității de apărare împotriva agresiunii Rusiei. Mai mult, Joe Biden l-a asigurat pe Volodimir Zelenski, într-o convorbire telefonică, de sprijinul SUA și al aliaților europeni în fața amenințărilor Rusiei, în timp ce aliaților de pe flancul estic al NATO, inclusiv României, le-a reafirmat “angajamentul Statelor Unite față de securitatea transatlantică și angajamentul nostru sacru față de articolul 5 al NATO”. Biden a mai menţionat că posibilitatea ca SUA să trimită unităţi de luptă în Ucraina, în cazul unei invazii ruse, “nu a fost niciodată o opţiune”, chiar dacă SUA şi NATO ar putea trimite forţe suplimentare în ţările din flancul estic al NATO, însă a insistat pe fraza “consecințelor economice devastatoare” dacă o astfel de acțiune militară ar fi întreprinsă.