Subreprezentarea românilor mai ales în funcții de conducere, „ne costă” în termeni de influență și afectează experiența și cunoașterea instituțiilor europene pe teme importante pentru România și pentru Uniunea Europeană, a transmis joi europarlamentarul Alin Mituța. 

„De la începutul mandatului meu în Parlamentul European am luptat pentru o reprezentare corectă a românilor și a est-europenilor în instituțiile europene”, a scris deputatul european, pe Facebook. 

Alin Mituța a dat exemplul Serviciului European de Acțiune Externă, unde doar 4 funcții de management au fost ocupate de români în 2020, dintr-un total de 267 (deci 1.5%), „în condițiile în care România este al șaselea membru ca mărime (4.3% din populația UE)”.

„Mai mult, niciun român nu este director general în Comisia Europeană sau Parlamentul European, deși au trecut 17 ani de la aderare și există deja mulți români foarte bine pregătiți în instituții care ar putea ocupa această funcție, cea mai înaltă din punct de vedere administrativ”, a continuat europarlamentarul. 

În calitate de raportor din partea Renew Europe, Alin Mituța a atras atenția asupra acestei probleme persistente în cele 6 dosare privind descărcările bugetare – „acestea sunt decizii prin care Parlamentul European verifică dacă fondurile publice și resursele umane au fost corect folosite în aceste instituții”.

„Cele șase dosare au fost adoptate ieri în plenul Parlamentului European și mă bucur că am reușit să introduc în textul lor cerințe ferme din partea Parlamentului privind reprezentarea geografică echilibrată, care va ajuta românii și est-europenii”, a explicat eurodeputatul. 

Potrivit acestuia, legislația europeană prevede că proporția personalului trebuie să fie corelată cu mărimea populației statelor membre, respectând, bineînțeles, criteriul competenței. Alin Mituța a precizat că va insista în continuare ca instituțiile europene să respecte acest echilibru geografic, fără a face niciun rabat de la competență.

„Cele 6 dosare pe care le-am coordonat în numele Renew Europe fac referire la Serviciul European de Acțiune Externă, Comitetul Regiunilor, Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor, Autoritatea Bancară Europeană, Fundația Europeană de Formare și Agenţia Europeană pentru Securitate şi Sănătate în Muncă și au fost toate adoptate”, a conchis eurodeputatul. 

Delegația USR în Parlamentul European a trimis președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, o scrisoare prin care cere activarea unui plan de urgență UE cu măsuri coordonate de prevenire și răspuns în cazul unei escaladări a conflictului la granița ruso-ucraineană care poate duce la întreruperea aprovizionării cu gaze în întreaga Uniune, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Suntem profund îngrijorați de gradul ridicat de instabilitate actual al pieței europene de gaze și de dependența ridicată de aprovizionarea cu gaze rusești. UE se confruntă cu o creștere fără precedent, de peste 170% de la începutul anului, a prețului la gaze. Nivelul rezervelor este sub minimul istoric pentru această dată, iar capacitatea de stocare este distribuită inegal în UE, lăsând țările din Europa de Est și de Sud-Est mai vulnerabile la potențialele întreruperi ale fluxului de gaz. Cu aproape 40% din importurile de gaze provenind din Rusia, autonomia noastră strategică europeană este amenințată, iar întreruperile recurente ale fluxurilor de gaze, inclusiv cea mai recentă din Rusia către Europa de Vest, prin conducta Yamal-Europa, ridică semnale de alarmă îngrijorătoare”, a declarat Dacian Cioloș, europarlamentar USR.

În scrisoarea comună transmisă Comisiei, delegația celor opt eurodeputați USR explică faptul că sprijină Comisia Europeană în eforturile sale de a identifica surse suplimentare de furnizori de gaze și îndeamnă oficialii UE să continue să lucreze la dezvoltarea unei rețele diversificate și pe deplin funcționale de furnizori de gaze, pentru a reduce dependența europeană de importurile rusești de energie și pentru a asigura autonomia strategică a Uniunii.

De asemenea, delegația USR în Parlamentul European cere Comisiei un răspuns clar la întrebări cu privire la măsurile luate pentru prevenirea unei întreruperi de gaz în UE și stadiul furnizării de gaz din surse alternative în cazul în care Rusia va opri distribuția. Reducerea dependenței de importurile rusești de energie va asigura autonomia strategică a UE.

Recent, președintele american Joe Biden și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen au adoptat o declarație comună în cadrul căreia au afirmat că lucrează la un “plan de urgență” pentru aprovizionarea cu energie a Europei dacă Rusia invadează Ucraina.

“Intenționăm să lucrăm împreună, în strânsă colaborare cu statele membre ale UE, în ceea ce privește aprovizionarea cu GNL pentru securitatea aprovizionării și planificarea situațiilor de urgență”, au transmis Biden și von der Leyen.

Șefa executivului european a anunțat chiar luni că UE discută cu SUA și alți furnizori despre creșterea livrărilor de gaze, pe fondul îngrijorărilor privind aprovizionarea din Rusia.

De asemenea, constatând că Rusia, prin intermediul Gazprom, folosește livrările de gaze ca mijloc de exercitare a presiunii politice, autoritățile de reglementare din Uniunea Europeană au decis să examineze livrările de energie ale acestei companii.

• Crearea treptată a unor standarde minime de calitate a serviciilor medicale, cel puțin pentru investițiile care vin de la nivel european, pentru ca toți europenii să aibă parte de servicii medicale adaptate timpurilor prezente. Infecțiile nosocomiale din cauza clădirilor vechi, a protocoalelor medicale nestandardizate, prescripția de antibiotice fără justificare sunt doar câteva dintre motivele din cauza cărora pacienții din țara noastră au de suferit. Cu standardizarea serviciilor la nivel european se pot face pași importanți ca aceste probleme grave ale sistemului medical românesc să fie rezolvate.
• Crearea unei rețele europene de cooperare în materie de transplant care să fie finanțată din bani europeni. În prezent, există mai multe forme de cooperare regionale în materie de transplant de organe, însă România nu face parte din niciuna din ele.
• Folosirea fondurilor de coeziune pentru programe de îmbunătățire a mediului de lucru pentru personalul medical în statele membre care se confruntă cu un exod al medicilor;
• Replicarea și în alte sectoare, precum sănătatea mintală, a modelului Planului European pentru Cancer, care pune laolaltă resurse din mai multe fonduri într-o abordare la nivel european, pentru lupta împotriva cancerului;
• Folosirea fondurilor de coeziune pentru accesul la tratamente complexe (exemplu: mari arși) și pentru boli rare prin întărirea și extinderea Rețelelor Europene de Referință.
• Lansarea de achiziții comune europene, de echipamente și tratamente, de exemplu pentru vaccinuri HPV, tratamente oncologice sau tratamente pentru boli rare.
• Comisia și statele membre să difuzeze mai bine informațiile și să ia în considerare o campanie adecvată la nivelul UE pentru a informa publicul cu privire la drepturile și modalitățile de acces la asistența medicală transfrontalieră;