Connect with us

ROMÂNIA

Eurostat. România are al treilea cel mai mic salariu minim pe economie din UE. Ce stat are cel mai mare venit

Published

on

În luna ianuarie a anului 2018, Bulgaria avea cel mai mic salariu minim pe economie din Uniunea Europeană, cu 261 de euro pe lună, urmată de Lituania, 400 de euro, şi România, 408 euro, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat.

Foto: Eurostat

La nivel general, salariul minim pe economie este mai mic de 500 de euro pe lună în statele membre din estul UE şi de peste 1.000 de euro în nord-vestul UE, în frunte fiind Luxemburg (1.999 de euro pe lună), Irlanda (1.614 euro), Olanda (1.578 euro), Belgia (1.563 euro), Germania şi Franţa (ambele cu 1.498 de euro pe lună).

Comparativ, salariul minim federal în SUA era de 1.048 de euro pe lună în ianuarie 2018.

În UE, doar 22 dintre cele 28 de state membre au un salariu minim pe economie, ţările care nu au un astfel de salariu fiind: Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda şi Suedia.

Eurostat precizează că cel mai mare salariu minim din UE este de aproape opt ori mai mare decât cel mai mic. Însă decalajele salariale în rândul statelor membre sunt mai mici dacă sunt eliminate diferenţele de preţuri. Exprimate la paritatea standard a puterii de cumpărare (PPS), salariul minim din Bulgaria este de 546 PPS şi de 1.597 PPS în Luxemburg ceea ce înseamnă că cel mai mare salariu minim din UE este de aproape trei ori mai mare decât cel mai mic. În România, salariul minim exprimat în paritatea standard a puterii de cumpărare este de 808 PPS, mai mare decât cel de 787 PPS din Portugalia.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

EDUCAȚIE

Premierul Viorica Dăncilă, despre programul de Internship al Guvernului: ”Suntem alături de noua generație aflată la început de drum”

Published

on

© Viorica Dancila/ Facebook

Prim-ministrul Viorica Dăncilă salută începearea celei de-a șaptea ediții a Programului Oficial de Internship al Guvernului, participând astăzi la deschiderea oficială a programului: ”O atmosferă extraordinară la deschiderea celei de-a șaptea ediții a Programului Oficial de Internship al Guvernului”.

Viorica Dăncilă le-a urat succes tinerilor studenți și le-a transmis un mesaj de susținere:”Suntem alături de noua generație aflată la început de drum și știm că în mâinile ei stă viitorul României. Să aveți curaj și succes!”

Potrivit postării de pe Facebook, premierul informează că perioada stagiului este considerată vechime în muncă:”Pentru a sprijini tinerii absolvenți, dar și angajatorii deschiși să găzduiască stagii de practică, în timpul acestei guvernări am completat legea internship-ului, majorând indemnizația lunară acordată tinerilor și considerând perioada stagiului vechime în muncă.”

De asemnea, studenții care au fost selectați în acest program sunt considerați de premierul României a fi ”tineri deosebiți, cu performanțe academice și spirit inovator, absolvenți ai unor facultăți de prestigiu din România și din străinătate”.

A șaptea ediție a Programului de Internship al Guvernului începe luni şi va dura până pe 13 septembrie, acesta fiind destinat tinerilor români, studenţi sau absolvenţi ai unei universităţi din România ori din străinătate.

Potrivit Executivului, tinerii interesaţi au astfel posibilitatea să se familiarizeze cu modul de lucru din administraţia publică centrală şi să aplice cunoştinţele dobândite în cadrul programelor de studii.

Pe perioada programului, internii vor beneficia de o indemnizaţie lunară, în cuantum de 2.080 lei brut, iar la finalul perioadei de internship vor primi un certificat din partea Guvernului şi, la cerere, o scrisoare de recomandare din partea coordonatorilor.

Citiți și: Începe a 7-a ediție a Programului de Internship al Guvernului. În premieră, perioada stagiului de practică va fi considerată vechime în muncă

Continue Reading

ROMÂNIA

Eurostat: România, pe primul loc în UE la creșterea numărului de pasageri în transportul aerian

Published

on

© Calea Europeană

În România, numărul pasagerilor transportului aerian a crescut cu 123% din 2008 până în prezent, primul loc în UE. Fluxul a ajuns la 18 milioane de persoane în 2017, potrivit Eurostat.

În 2017, în UE au fost înregistrate peste 1 miliard de pasageri. Aproape jumătate (47%) erau pasageri care au călători în interiorul UE, 36% au avut destinații din afara UE, în timp ce restul de 17% au efectuat zboruri interne în țara de origine.

Numărul total de pasageri aerieni din UE a crescut cu 30% între 2008 și 2017. Cu excepția Slovaciei (-7%), toate statele membre au înregistrat o creștere a numărului de pasageri, cele mai mari creșteri înregistrate au fost în România (+123% ), Luxemburg (+107%), Lituania (+106%) și Polonia (+101%).

Cum arată traficul aerian pe cel mai mare aeroport din România, Henri Coandă:

© Eurostat

Potrivit surselor eurostat, cetățenii români au efectuat cele mai multe zboruri în interiorul Uniunii Europene, ceea ce înseamnă un procent de 74,7%, 15,2% au fost în afara Uniunii Europene, iar 10,1% au fost zboruri interne.

Mai multe informații despre traficul aerian, aici.

Reamintim că primul simulator românesc pentru instruirea controlorilor de trafic aerian ce poate fi utilizat şi de la distanţă, de pe o tabletă, a fost realizat la Cluj-Napoca, finanţarea pentru acesta depăşind un milion de euro, majoritatea banilor venind din fonduri europene.

Citiți și: Premieră în România: Prin finanțare cu fonduri europene, o firmă din Cluj lansează primul simulator românesc pentru instruirea controlorilor de trafic aerian

Continue Reading

POLITICĂ

Ludovic Orban: Alegerea Ursulei von der Leyen ca președinte al Comisiei Europene este o victorie pentru PNL. Vom putea susține interesele României

Published

on

Preşedintele liberal Ludovic Orban a declarat, marţi, că pentru PNL este o victorie alegerea Ursulei von der Leyen la preşedinţia Comisiei Europene, arătând că astfel pot fi susţinute interesele României.

“Pentru noi este o victorie. (…) Este o alegere care va ajuta PNL să aibă o relaţie de parteneriat cu preşedintele Comisiei Europene, să poată să susţină interesele României, să poată să influenţeze deciziile la nivel european astfel încât România să obţină avantaje. De exemplu, să crească subvenţiile la hectar pentru fermierii din România, să menţinem în bugetul Uniunii Europene alocările pe fondurile de coeziune, lucru care iarăşi e important, pentru că România având un nivel de dezvoltare mai redus beneficiază de foarte multe fonduri de coeziune, să obţinem un acces mai facil de exemplu la finanţările care sunt direct de la nivelul Uniunii Europene, suntem pe ultimul loc în domeniul cercetării şi inovării, unde dacă reuşim să obţinem finanţări, reuşim să dezvoltăm un segment”, a declarat Orban, la TVR 1, potrivit Agerpres.

Ursula von der Leyen a devenit marți prima femeie președintă a Comisiei Europene după ce a fost aleasă de membrii Parlamentului European, cu o majoritate la limită de 383 de voturi, 327 împotrivă și 22 de abțineri. Au votat în total 733 de eurodeputați. Pentru a deveni președinte al Comisiei Europene, von der Leyen avea nevoie de minim 374 de voturi în favoarea sa.

Votul eurodeputaților, al cărui rezultat a fost incert în prealabil, a venit în urma unei dezbateri de peste cinci ore între candidata propusă de Consiliul European în urma negocierilor maraton dintre șefii de stat sau de guvern și noul Parlament European, al cărui mandat a început la 2 iulie 2019.

Spre deosebire de precedenta alegere a președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a primit mai puține voturi decât Jean-Claude Juncker în 2014, confirmat președinte al executivului european cu 422 de voturi pentru, 250 împotrivă și 47 de abțineri.

Ursula von der Leyen este numele de vârf din pachetul agreat de Consiliul European după un summit cu negocieri maraton și încheiat cu respingerea candidaților instituiți prin intermediul principiului Spitzenkandidat, lui Manfred Weber fiindu-i reproșată lipsa de experiență executivă la nivel înalt, iar Frans Timmermans întâmpinând opoziția țărilor grupului de la Vișegrad, a Italiei, dar și a liderilor PPE care nu au fost de acord ca popularii europeni să cedeze șefia Comisiei Europene.

Din acest pachet mai fac parte Charles Michel (ALDE) – ales președinte al Consiliului European, Josep Borrell (S&D) – propus pentru poziția de Înalt Reprezentant și Christine Lagarde (Franța, PPE) – pentru șefia Băncii Centrale Europene. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending