Connect with us

ROMÂNIA

Eurostat. România are al treilea cel mai mic salariu minim pe economie din UE. Ce stat are cel mai mare venit

Published

on

În luna ianuarie a anului 2018, Bulgaria avea cel mai mic salariu minim pe economie din Uniunea Europeană, cu 261 de euro pe lună, urmată de Lituania, 400 de euro, şi România, 408 euro, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat.

Foto: Eurostat

La nivel general, salariul minim pe economie este mai mic de 500 de euro pe lună în statele membre din estul UE şi de peste 1.000 de euro în nord-vestul UE, în frunte fiind Luxemburg (1.999 de euro pe lună), Irlanda (1.614 euro), Olanda (1.578 euro), Belgia (1.563 euro), Germania şi Franţa (ambele cu 1.498 de euro pe lună).

Comparativ, salariul minim federal în SUA era de 1.048 de euro pe lună în ianuarie 2018.

În UE, doar 22 dintre cele 28 de state membre au un salariu minim pe economie, ţările care nu au un astfel de salariu fiind: Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda şi Suedia.

Eurostat precizează că cel mai mare salariu minim din UE este de aproape opt ori mai mare decât cel mai mic. Însă decalajele salariale în rândul statelor membre sunt mai mici dacă sunt eliminate diferenţele de preţuri. Exprimate la paritatea standard a puterii de cumpărare (PPS), salariul minim din Bulgaria este de 546 PPS şi de 1.597 PPS în Luxemburg ceea ce înseamnă că cel mai mare salariu minim din UE este de aproape trei ori mai mare decât cel mai mic. În România, salariul minim exprimat în paritatea standard a puterii de cumpărare este de 808 PPS, mai mare decât cel de 787 PPS din Portugalia.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

ROMÂNIA

Premierul Viorica Dăncilă, vizită de lucru în SUA. Mai multe întrevederi și semnarea unui acord de împrumut, pe agenda primei zile

Published

on

Prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, începe luni o vizită de lucru în Statele Unite, unde are prevăzute mai multe întâlniri cu oficiali americani.

Potrivit agendei publicate pe site-ul Guvernului României, premierul Viorica Dăncilă va avea întrevederi cu autorităţi locale, cu membri ai conducerii Băncii Mondiale. Aceasta urmează să participe și la ceremonia de semnare a Acordului de împrumut destinat ”Programului pe bază de rezultate (tip PforR) în sectorul sanitar” dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Totodată, şefa Guvernului va participa, la sediul ONU, la Dialogul liderilor pe tema răspunsurilor strategice pentru combaterea terorismului, anunță Agerpres.

Dăncilă va avea, luni, în cadrul vizitei de lucru în SUA, la ora 11,00 (ora locală), o întrevedere cu Steven Fulop, primarul oraşului Jersey, la sediul Misiunii Permanente a României la ONU. Ulterior, Dăncilă se va întâlni cu Ezra Friedlander, preşedintele Comisiei de Comemorare a Acordului de Pace de la Camp David între Egipt şi Israel.

Șefa Guvernului de la București va avea o întrevedere și cu conducerea Băncii Mondiale, după care va participa la ceremonia de semnare a Acordului de împrumut destinat ”Programului pe bază de rezultate (tip PforR) în sectorul sanitar”, dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

Documentul va fi semnat, din partea României, de ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, şi din partea Băncii Mondiale de Tatiana Proskuryakova, manager de ţară pentru România şi Ungaria, în regiunea Europa şi Asia Centrală a Băncii Mondiale.

Viorica Dăncilă se va întâlni și cu președintele Consiliului de Administrație al American Jewish Committee (AJC) David Harris, şi va participa la un prânz de lucru organizat de AJC.

Ulterior, premierul român va fi prezent la Dialogul liderilor pe tema răspunsurilor strategice pentru combaterea terorismului şi la “Gala Dinner” oferită de Arthur Schneier, rabinul şef al SUA.

Continue Reading

ROMÂNIA

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de conștientizare privind schimbările climatice: ”Protejarea mediului înconjurător devine obligația și responsabilitatea noastră, a tuturor”

Published

on

© Klaus Iohannis/ Facebook

În contextul în care această săptămână este dedicată climei, președintele Klaus Iohannis a scris un mesaj pe pagina de Facebook prin care transmite că protejarea mediului trebuie să devină o responsabilitate pentru toți.

”Într-o lume afectată tot mai mult de schimbările climatice cauzate de poluare, protejarea mediului înconjurător devine obligația și responsabilitatea noastră, a tuturor.”

Cel mai recent barometru INSCOP arată că 83,6% dintre români consideră schimbările climatice reale, producând efecte vizibile, în timp ce 11% cred contrariul, iar 5,4% nu știu sau nu răspund. 

Întrebați dacă schimbările climatice (încălzirea globală) sunt un fenomen real, vizibil deja pe toată planeta, sau unul fals, inventat în scopul promovării comerciale a unor tehnologii,  83,6% dintre români consideră schimbările climatice reale, producând efecte vizibile, în timp ce 11% cred contrariul, iar 5,4% nu știu sau nu răspund. 

Citiți și: Barometru INSCOP: 83,6% dintre români consideră încâlzirea globală un fenomen real, vizibil deja pe toată planeta

Tot astăzi, 22 septembrie, este Ziua mondială fără maşini.

Această săptămână este dedicată climei, iar milioane de oameni, mai ales tineri, au ieșit vineri în stradă și au solicitat schimbări concrete pentru a stopa încălzirea globală.

Potrivit cunoscutei activistei pentru mediu, Greta Thunberg, care s-a aflat la New York în această zi importantă, #FridaysForFuture, au participat peste 4 milioane de oameni în 163 de țări.

Această acţiune de protest organizată la nivel global a debutat în insulele din Pacific, cele mai ameninţate locuri de creşterea nivelului oceanului planetar, şi a continuat în Australia, Japonia, Asia de Sud-Est şi până în Europa, Africa şi Orientul Mijlociu.

Tinerii români s-au alăturat protestelor și au scandat în mai multe orașe din țară.

Mai multe persoane s-au strâns în fața Bibliotecii Naționale din Capitală. Se pleaca imediat in marș către Ministerul Mediului. “Vrem aer curat, nu poluat”, ”Vrem schimbări politice, nu climatice”, “Trăim intr-o criza climatică” câteva mesaje din mesajele manifestamților.

Aproape 1.000 de persoane și-au anunțat prezența la Global Climate Strike numai în București.

Continue Reading

NEWS

Statistică: Peste 51% dintre români au încredere mare și foarte mare în NATO și Uniunea Europeană

Published

on

© Mihai Fifor/ Facebook

Potrivit barometrului INSCOP, românii au cea mai mare încredere la nivel internațional în două instituții: NATO cu 52,5% încredere mare și foarte mare și  Uniunea Europeana  cu 51,4%.

La nivel națioanl, Armata este instituția în care românii au cel mai ridicat nivel de încredere, 64% declarând că au încredere mare și foarte mare în această instituție, urmată de Biserica cu 55,2%.

 Pe următoarele poziții se situează Academia Română cu 45,3%, Președinția cu 39,9%, Presa cu 33,7% și Poliția cu 33,2%. În Guvern au încredere multă și foarte multă 12,6% dintre români.  Pe ultimele poziții se află Parlamentul cu 9,2% încredere multă și foarte multă și partidele politice cu 9%.

În opinia a 63,8% dintre respondenți, aderarea la Uniunea Europeană a adus pentru România mai degrabă avantaje, în timp ce 27,7% sunt de părere că a adus mai degrabă dezavantaje. 8,5% reprezintă non-răspunsurile, arată cele mai recente publicate de INSCOP.

61,8% dintre români consideră că, în calitate de stat membru al UE, România are drepturi egale cu restul statelor membre. 30,5% împărtășesc opinia contrarie iar 7,7% nu știu sau nu răspund.

Într-un procent de 77,3%. cetățenii români consideră că România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, are obligații egale cu celelalte state membre.

În contextul în care România și SUA au încheiat cu parteneriat strategic în urmă cu peste 20 de ani, 51,6% dintre respondenți sunt de părere că relațiile dintre cele două țări ar trebui să devină și mai apropiate, 37,4% cred că ar trebui să rămână așa cum sunt, 4% să fie mai puțin apropiate și 7% nu știu sau nu răspund.

65,5% dintre români sunt de părere că alianța cu SUA este cea mai bună garanție de securitate pentru România, 22,9% își exprimă dezacordul cu această afirmație, iar 11,6% nu știu sau nu răspund.

Un procent de 64,7% dintre români este de părere că România și Ungaria ar trebui să facă mai multe eforturi pentru a-și îmbunătăți relațiile, în timp ce 27,5% sunt în dezacord cu această afirmație și 7,8% nu știu sau nu răspund. Aproape jumătate (47,9%) dintre respondenți consideră că Ungaria nu respectă suveranitatea și unitatea României, 37% sunt în dezacord cu această afirmație și 15,1% nu știu sau nu răspund.

42,7% dintre români consideră că relațiile României cu UE, respectiv cu SUA sunt la fel de importante. 33% dintre respondenți sunt de părere că cea mai importantă relație de colaborare pe plan extern pentru România este cea Uniunea Europeană, în timp ce 19% preferă relația SUA. 5,3% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending