Ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, a participat vineri, 16 ianuarie 2026, la conferința „Snow Meeting”, eveniment anual organizat la Vilnius, în Lituania.

Ministrul român a avut o intervenție în cadrul panelului „On the Road Again: NATO Summit în Ankara”, alături de Hakan Fidan, ministrul de externe al Republicii Turcia, Nick Catsaras, asistent al Secretarului General NATO, Steve Biegun, fost adjunct al secretarului de stat al SUA și Keir Giles (Chatham House).

În intervenția sa, ministrul Oana Țoiu a prezentat prioritățile României în perspectiva viitorului Summit NATO de la Ankara. Acestea vizează consolidarea posturii NATO pe Flancul Estic, cu accent pe regiunea Mării Negre, asigurarea progreselor în alocarea resurselor financiare pentru apărare, în conformitate cu angajamentele asumate la Haga, precum și continuarea sprijinului acordat Ucrainei, inclusiv prin intermediul „Listei de achiziții prioritare necesare apărării Ucrainei” (PURL).

Potrivit unui comunicat MAE remis CaleaEuropeană.ro, ministrul român a subliniat, totodată, necesitatea unor garanții de securitate robuste, care să prevină orice viitoare agresiune rusă împotriva Ucrainei, în linie cu concluziile ultimei reuniuni a Coaliției de Voință, desfășurată la Paris, la 6 ianuarie 2026.

În marja „Snow Meeting”, ministrul afacerilor externe a avut întrevederi bilaterale cu omologul lituanian, Kęstutis Budrys, și cu omologul eston, Margus Tsahkna.

În întrevederea cu ministrul Kęstutis Budrys s-a conturat interesul comun pentru consolidarea posturii de apărare și descurajare pe Flancul Estic al NATO, pentru obținerea unei păci juste și durabile în Ucraina și pentru sprijinirea Republicii Moldova.

De asemenea, cei doi miniștri au agreat continuarea coordonării în cadrul UE pe dosarele de interes comun, precum extinderea, Cadrul Financiar Multianual și sancțiunile. Ministrul Oana Țoiu a transmis oficialului lituanian apreciere pentru organizarea conferinței „Snow Meeting”, un forum important de dialog pe teme de securitate și politică externă.

Întâlnirea cu ministrul afacerilor externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a evidențiat interesul comun pentru conlucrarea la nivel regional, inclusiv prin Summit-ul formatului București 9, care va fi găzduit de România în 2026, precum și prin Inițiativa celor Trei Mări, pentru a promova conectivitatea, reziliența și infrastructura strategică. Au fost abordate și teme ale cooperării sectoriale, inclusiv schimbul de bune practici în educație, cu accent pe integrarea noilor tehnologii și transformarea digitală.

Aflat la cea de-a 19-a ediție, „Snow Meeting” este un eveniment de tradiție organizat anual de Ministerul Afacerilor Externe al Lituaniei începând cu anul 2007. Forumul deschide seria de dezbateri europene dedicate securității și este recunoscut pentru formatul său de ținută, cu sesiuni publice și închise, care facilitează dialoguri informale și directe între demnitari și experți.

Marea Britanie și Norvegia susțin public ideea unei misiuni NATO de tip „Santinela Arctică”, o cooperare militară care ar avea ca obiectiv contracararea amenințărilor rusești, dar și reasigurarea președintelui american Donald Trump cu privire la angajamentul Europei față de regiune, au declarat miniștrii de externe ai celor două țări, Yvette Cooper și Espen Barth Eide pentru Politico Europe.

Susținerea vine după ce țările europene au discutat planuri de consolidare a prezenței militare în Groenlanda, inclusiv o misiune de tip Santinela Arctică sugerată de Belgia, pentru a demonstra președintelui american că aliații de pe continentul european iau în serios securitatea Arcticii. În paralel, Danemarca și mai multe țări aliate – Suedia, Germania, Canada, Franța și Țările de Jos, au anunțat miercuri că își vor intensifica prezența militară în Groenlanda, ca parte a unor exerciții extinse din cadrul Operation Arctic Endurance, pe fondul presiunilor tot mai mari exercitate de Washington în legătură cu suveranitatea insulei arctice. 

Ministrul britanic de externe, Yvette Cooper, a declarat că își imaginează această misiune ca acoperind „întregul nord îndepărtat”, inclusiv Groenlanda, Islanda, Finlanda și rutele maritime din jurul acestora, din ce în ce mai aglomerate. Ea nu a exclus posibilitatea organizării unor exerciții militare ale trupelor NATO în Groenlanda.

„Vrem să vedem un rol NATO mai puternic și ca NATO să își intensifice cu adevărat implicarea în securitatea arctică și să dezvolte această abordare de tip Santinela Arctică”, a spus Cooper în timpul ultimei opriri din cadrul turneului său de mai multe zile în regiunea nordică.

Această inițiativă este cea mai recentă dintr-o serie de pași făcuți de liderii europeni pentru a evidenția investițiile lor în securizarea Arcticii nu doar împotriva amenințărilor rusești, ci și a celor chineze. De altfel, Ministerul german al Apărării a anunțat joi trimiterea unei echipe de recunoaștere în Groenlanda, justificând misiunea prin „amenințările ruse și chineze” în Arctica, potrivit unui comunicat care nu menționează ambițiile teritoriale ale Statelor Unite.

Ministrul norvegian de externe, Espen Barth Eide, care a vizitat joi împreună cu Cooper zona de instruire arctică Camp Viking a Pușcașilor Marini Regali britanici, în nordul îndepărtat al Norvegiei, și-a exprimat, la rândul său, sprijinul pentru această idee.

Intervențiile lor au avut loc la o zi după ce vicepreședintele SUA, JD Vance, s-a întâlnit la Casa Albă cu reprezentanți danezi și groenlandezi, pe fondul tensiunilor tot mai mari generate de intenția exprimată în mod repetat de Trump de a prelua controlul asupra Groenlandei. În urma întâlnirii, ministrul de externe al Danemarcei a declarat că există în continuare un „dezacord fundamental” cu Statele Unite. Totuși, cele două părți au convenit să creeze un grup de lucru pentru a discuta modalități de depășire a diferențelor.

Citiți și

Delegație bipartizană a Congresului SUA, la Copenhaga, pentru a calma tensiunile privind Groenlanda: „Trebuie să ne apropiem de aliații noștri, nu să-i îndepărtăm”

Nordul Îndepărtat, noul test al solidarității și unității NATO. De ce România nu poate lipsi

Ideea unei „Santinele Arctice” ca angajament pe termen lung a câștigat teren în ultimele zile. Cooper a spus că intenția ar fi de a „reflecta” misiunea NATO „Santinela Baltică”, lansată în urmă cu un an cu fregate și aeronave de patrulare maritimă pentru monitorizarea infrastructurii critice, precum și „Santinela Estică”, lansată în septembrie de-a lungul flancului estic al Alianței, după incursiunea unei drone rusești în Polonia.

În astfel de misiuni, „o coordonare NATO mai puternică — care reunește statele în jurul comunicațiilor, operațiunilor și coordonării — reprezintă o modalitate de a consolida răspunsul nostru la amenințarea rusă, dar și de a întări descurajarea”, a afirmat Cooper.

Este ceva la care Marea Britanie a lucrat de ceva timp împreună cu Norvegia și suntem în proces de extindere a acestui demers, dar ceea ce ne dorim este un cadru mai larg, ca parte a NATO. Iar abordarea Santinelei Arctice este menită să reflecte ceea ce NATO a făcut deja cu succes prin Santinela Baltică și Santinela Estică”, a adăugat ea.

Președintele Nicușor Dan a afirmat joi că România își va consolida participarea la politicile NATO pentru întărirea securității naționale, cu un accent special pe rolul țării noastre pe Flancul Estic al Alianței și la Marea Neagră, anunțând că țara noastră va găzdui în acest an summitul formatului București 9 și subliniind că articolul 5 al Tratatului NATO reprezintă coloana vertebrală a securității României și a celei aliate.

Declarațiile au fost făcute în cadrul reuniunii anuale cu șefii misiunilor diplomatice acreditați în România, unde șeful statului a prezentat principalele direcții ale politicii externe și de securitate ale României.

„Pentru întărirea securității naționale, România își va consolida participarea la politicile NATO și, în mod specific, va investi în rolul nostru pe Flancul Estic al Alianței și la Marea Neagră”, a afirmat șeful statului în primul său discurs anual de politică externă în fața ambasadorilor străini.

Nicușor Dan a subliniat că România va continua să fie „un aliat angajat și de încredere”, menținând investițiile în apărarea națională și în securitatea colectivă. „România va rămâne un aliat angajat și de încredere, continuând investițiile în apărarea națională și în securitatea colectivă, conform angajamentelor adoptate la Summitul de la Haga”, a spus președintele.

În plan regional, șeful statului a anunțat că România va găzdui în 2026 Summitul Formatului București 9 – B9, în strânsă colaborare cu Polonia. „În strânsă colaborare cu partenerii noștri polonezi, România va găzdui în 2026 Summitul Formatului București 9 – B9”, a declarat Nicușor Dan.

Totodată, România va accelera demersurile pentru întărirea securității la Marea Neagră. „România va accelera eforturile susținute pentru crearea hub-ului de securitate maritimă în Marea Neagră și va contribui și în viitor la securitatea energetică a Europei ca furnizor și rută de tranzit”, a precizat șeful statului.

În încheiere, președintele a exprimat recunoștința României față de sprijinul aliaților și a reafirmat importanța garanțiilor de securitate oferite de NATO. „Credem cu tărie că Articolul 5 al Tratatului de la Washington rămâne coloana vertebrală a securității noastre naționale și colective”, a conchis Nicușor Dan.

Teza centrală a discursului președintelui a fost aceea că scena internațională este marcată de crize multiple și suprapuse, de revenirea logicii sferelor de influență și de competiția dintre marile puteri, context în care România va continua să fie „un partener de încredere” pe o scenă globală „adesea haotică”, urmărind aceeași politică externă întemeiată pe triada Uniunea Europeană – NATO – Parteneriatul Strategic cu Statele Unite.

El a justificat că aceasta este esența conceptului de independență solidară pe care l-a introdus în noua Strategie de Apărare, respectiv o Românie puternică și autonomă care poate da valoare adăugată alianțelor, parteneriatelor și relațiilor de cooperare în care este angajată.

Discursul a debutat cu o reflecție a președintelui despre situația internă a țării, evidențiind că România este la începutul unui proces profund de reconciliere națională în cadrul societății și de reconsolidare a echilibrului între puterile statului și menționând că întărirea statului de drept și lupta anticorupție sunt priorități ale acestui mandat.

„În plan intern, anul 2025 e anul în care țara noastră a încheiat un ciclu electoral prelungit, care n-a fost lipsit de dificultăți, în care am avut de înfruntat un război hibrid. Totuși, democrația românească a reușit să facă față acestui test de maturitate, aplicând legea și asigurând funcționarea instituțiilor democratice. Suntem la începutul unui proces profund de reconciliere națională în cadrul societății și de reconsolidare a echilibrului între puterile statului”, a afirmat Nicușor Dan.

Potrivit acestuia, un mediu politic mai bun va oferi predictibilitate, inclusiv partenerilor externi, stimulând cooperarea politică, comerțul internațional și investițiile, mai ales că România a reușit să încheie anul 2025 cu o reducere consistentă a deficitului și cu o ușoară creștere economică.