Aflat la București în prima sa vizită oficială în calitate de secretar general al NATO, Mark Rutte a subliniat, într-un interviu acordat în exclusivitate CaleaEuropeană.ro, angajamentul deplin al Statelor Unite și al Alianței Nord-Atlantice față de România și flancul estic, respingând orice speculații privind o eventuală „decuplare” între Europa și SUA privind securitatea europeană, pe fondul anunțului reducerii forțelor americane prezente în România.
„SUA sunt complet implicate în NATO, complet implicate în România. Ați văzut prezența președintelui Trump la Summitul de la Haga. (…) Această decizie are absolut nimic de-a face cu România. Sunteți un aliat NATO foarte respectat, foarte apreciat”, a declarat Mark Rutte.
Oficialul NATO a evidențiat totodată importanța sprijinului continuu pentru Ucraina, avertizând că o eventuală renunțare la acest sprijin ar amplifica direct amenințarea asupra României și asupra întregii Alianțe.
„Dacă Ucraina nu ar fi sprijinită, amenințarea la adresa României ar fi mult mai mare”, a adăugat el, sugerând că în acest caz România și aliații ar trebui să facă mult mai mult pentru apărare.
„Când vorbim despre NATO, vorbim despre România. Când vorbim despre România, vorbim despre NATO. Este unul și același lucru”, a completat el, precizând că amenințarea la adresa României și la adresa NATO ar fi una și aceeași.
Rutte a adăugat că Alianța se adaptează noilor realități de securitate prin integrarea apărării flancului estic în cadrul noului concept „Eastern Sentry”, care pornește din Marea Neagră și se extinde până în Nordul Îndepărtat. „Marea Neagră este de importanță strategică vitală pentru NATO. Ceea ce face România pentru a o menține sigură și liberă este crucial”, a afirmat el.
Secretarul general al NATO a mulțumit României și pentru modul în care sprijină Republica Moldova, subliniind că împărtășește „sentimentul de urgență” exprimat de președintele Nicușor Dan cu privire la amenințările hibride din partea Rusiei.
CaleaEuropeană.ro: Domnule secretar general al NATO, Mark Rutte, bun venit în România la prima dumneavoastră vizită aici în calitate de înalt oficial al NATO și, în mod special, bun venit la Calea Europeană!
Mark Rutte: Mulțumesc că m-ați invitat pe platformă.
CaleaEuropeană.ro: Domnule Secretar General, vizita dumneavoastră coincide cu anunțul Washingtonului privind repoziționarea forțelor americane rotaționale din România. Cum ar trebui să perceapă românii – un popor cu o înaltă încredere atât în NATO, cât și în Parteneriatul Strategic bilateral cu Statele Unite – această decizie?
Mark Rutte: Ei bine, permiteți-mi să fiu foarte explicit. Americanii au o prezență semnificativă în Europa. Ceea ce fac constant este să își ajusteze prezența, asigurându-se că utilizează cât mai bine trupele lor din Europa, iar această decizie a fost luată în acest sens. Nu are nicio legătură cu România, nicio legătură cu NATO sau cu angajamentul lor. Are legătură cu faptul că vor să se asigure că folosesc la maximum resursele pe care le au. Iar România este extrem de bine protejată de propriile sale forțe armate, de forța aliată terestră, dar și, desigur, de faptul că avem acest acord în NATO, potrivit căruia, dacă veți fi atacați, vom interveni colectiv pentru a vă apăra. Și toate acestea rămân valabile.
CaleaEuropeană.ro: Puteți confirma dacă alți aliați NATO – având în vedere că grupul de luptă NATO din România, condus de Franța, va fi extins la nivel de brigadă – vor compensa această ajustare a SUA în România?
Mark Rutte: Aceasta este o ajustare, pentru că americanii au ajuns la concluzia că pot utiliza mai bine acele trupe în alt mod. Avem această activitate numită Eastern Sentry, care începe din Marea Neagră și se termină în nordul îndepărtat, integrând tot ceea ce facem pentru a proteja flancul estic. Dacă, în acest context, va fi nevoie de mai multe trupe sau resurse în România, ele vor fi acolo.
CaleaEuropeană.ro: Fie că sunt ele europene sau americane?
Mark Rutte: Da. Întreaga NATO apără în mod colectiv flancul estic. Asta înseamnă că nu este niciodată vorba doar de un singur drapel pe o misiune, ci mereu de un efort colectiv NATO. Dar întotdeauna pornind, desigur, de la propriile forțe armate române. Și tocmai de aceea sunt atât de bucuros că România investește cu adevărat în această apărare colectivă.
CaleaEuropeană.ro: Motivul pentru care insistăm pe acest subiect este că, în partea estică a NATO, există o sensibilitate sau o teamă privind o eventuală decuplare a Europei de SUA sau invers. Credeți că această reducere a trupelor americane va schimba echilibrul României de la o prezență militară echilibrată SUA–Europa către una mai europeană?
Mark Rutte: Permiteți-mi să vă spun încă o dată – interpretați prea mult această decizie. Statele Unite sunt complet angajate în NATO, complet angajate în România. L-ați văzut pe președintele Trump la summitul de la Haga. A avut o singură iritare față de NATO, și pe bună dreptate. Și anume faptul că noi, europenii, nu plăteam la fel ca americanii. Și aceasta este o problemă care datează din vremea când Eisenhower era președinte al SUA. Acest președinte american a reușit să corecteze această situație.
Odată cu summitul NATO de la Haga, europenii – inclusiv România – au decis că vom plăti la fel ca americanii. Nu doar pentru a ne egaliza cu SUA, ci pentru că avem nevoie de aceste investiții pentru propria noastră apărare colectivă, având în vedere acumularea militară masivă a Rusiei din ultimii ani, care continuă și acum. Așadar, SUA sunt complet implicate în NATO, complet implicate în România. Aceasta este activitatea zilnică normală a fiecărui stat – să se asigure că își utilizează trupele cât mai eficient. Au ajuns la concluzia că pot face o mică ajustare, așa cum au făcut. Absolut nimic din această decizie nu are legătură cu această țară. Sunteți foarte apreciați, pentru că „punch above your weight” – aveți o influență mai mare decât s-ar crede. Sunteți activi în întreaga zonă NATO. Sunteți un aliat NATO extrem de respectat. Și nu o spun doar eu. Aud acest lucru din toate colțurile NATO: România este respectată.
CaleaEuropeană.ro: În memoriile sale recente, predecesorul dumneavoastră, Jens Stoltenberg, vorbește despre summitul tensionat din 2018, când ați avut un rol în calmarea președintelui american Donald Trump. De asemenea, una dintre calitățile cu care ați fost portretizat de presă în cursa pentru funcția de Secretar General a fost aceea de „îmblânzitor al lui Trump”. Este dificil să câștigi inima și mintea lui Donald Trump?
Mark Rutte: Nimeni nu este un „îmblânzitor”. Nici pentru dumneavoastră, nici pentru mine, nici pentru președintele Trump. Să rămânem la fapte. Ceea ce a făcut el în timpul primei sale președinții, Trump 45, a fost să le spună europenilor: v-ați angajat la 2%. Era faimosul angajament de la Cardiff. Dar nu îl respectați.
Astfel, în 2018, am văzut într-adevăr o creștere a cheltuielilor europene pentru apărare, dar aceasta era minoră comparativ cu ceea ce se întâmplă acum, în timpul Trump 47. Pentru că acum vom trece la 3,5%. Germanii, de exemplu, dacă comparăm 2021 cu 2029, vor adăuga încă 100 de miliarde de euro – adică 115 miliarde de dolari – anual, la cheltuielile lor de apărare. Da, aceasta se datorează amenințării ruse, dar și faptului că americanii, pe bună dreptate, ne-au spus: „Vrem să rămânem implicați, vrem să fim angajați, dar trebuie să vă aliniați cheltuielile la nivelul nostru.” Și am făcut-o. Acesta a fost summitul de la Haga. Eu încă cred că acesta a fost unul dintre cele mai mari succese de politică externă ale președintelui Trump. Așa că nu are nevoie de un îmblânzitor. Faptele sunt acolo. El livrează rezultate, iar noi suntem alături de el.
CaleaEuropeană.ro: Mulțumesc. Trecând acum la România, pentru că ați menționat rolul important pe care îl avem în Alianță… Știm că România a devenit centrală pentru prezența NATO în Marea Neagră, iar faptul că România promovează un rol mai important al regiunii Mării Negre în NATO nu mai este un secret, mai ales după invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina. Totuși, oficialii NATO sunt adesea întrebați despre diferența dintre o prezență aliată mai articulată în regiunea Baltică și una mai redusă în Marea Neagră. Cum contracarăm această percepție?
Mark Rutte: Nu se discută așa ceva. Poate uneori există bârfe – sunteți jurnalist, știți cum e. Când mergeți la UE sau la NATO, întotdeauna există oameni care discută astfel de chestiuni. Dar nu asta se întâmplă în realitate. Faptul că acum integrăm apărarea flancului estic în cadrul activității Eastern Sentry – aceasta începe în Marea Neagră. De ce? Pentru că Marea Neagră are o importanță strategică vitală pentru NATO.
Ceea ce faceți voi, ceea ce face Turcia, ceea ce fac alții pentru a menține Marea Neagră sigură și liberă este crucial. Dar, desigur, trebuie să apărăm și nordul îndepărtat, așa că întregul flanc estic este esențial. Iar aspectul extraordinar al acestei noi activități, Eastern Sentry, este că reunim toate aceste acțiuni. Asta, pe de o parte, ne face mai flexibili. Putem, așa cum am spus înainte, să creștem prezența în România sau oriunde și oricând este necesar.
Dar, de asemenea, când vine vorba de noile tehnologii – știm despre dronele care au pătruns în spațiul aerian NATO în ultimele săptămâni. A fost un act foarte imprudent, chiar dacă nu intenționat. A fost cel puțin imprudent și inacceptabil. Dar dezvoltarea propriilor noastre tehnologii anti-drone va face parte din această platformă, pentru a putea accelera și extinde ceea ce facem în privința combaterii acestor activități cu drone. Un astfel de proiect este Eastern Sentry.
CaleaEuropeană.ro: Iar prin acest proiect Eastern Sentry, care a pornit oarecum de la ideea Baltic Sentry, vedeți Marea Neagră evoluând către un cadru mai permanent de coordonare maritimă NATO – inclusiv pentru drone, anti-drone, drone aeriene și navale și așa mai departe?
Mark Rutte: Baltic Sentry este specific pentru regiunea Baltică. A fost creat din cauza amenințărilor hibride – tăierea cablurilor de comunicații, etc. De aceea l-am lansat pe 5 ianuarie anul acesta, la zece zile după ultimul incident dintre Finlanda și Estonia, din 25 decembrie. Așadar, Baltic Sentry este dedicat Mării Baltice. Dar Eastern Sentry integrează întreaga apărare a flancului estic – aeriană și de orice alt tip – începând din Marea Neagră și până în nordul îndepărtat, dacă este necesar. De fapt, nu cred că există un „dincolo” de nordul îndepărtat. Deci este de la Marea Neagră până la nordul îndepărtat.
Da, scopul este să devenim mai flexibili, să integrăm tot ceea ce facem, dar și, așa cum ați spus, să ne asigurăm că putem implementa cele mai noi tehnologii, în special cele privind amenințările hibride, dronele etc. În același timp, învățăm de la ucraineni și tragem concluzii din ceea ce s-a întâmplat recent în Danemarca, iar belgienii se confruntă acum cu drone deasupra aeroporturilor lor. Lucrăm împreună, ca state NATO, pentru a ne sprijini reciproc, dar și pentru a învăța, astfel încât să devenim tot mai buni în contracararea lor.
CaleaEuropeană.ro: Ați dat startul aici, la București, împreună cu președintele Nicușor Dan, Forumului NATO pentru Industrie. Ați plasat creșterea producției militare și atingerea obiectivelor de capabilități în centrul mandatului dumneavoastră – ați vorbit despre „un salt cuantic”. Dar care este mai urgent: punerea industriei în mișcare pentru a livra capabilități aliaților, sprijinul pentru Ucraina, care intră într-o nouă iarnă de război, sau perspectiva ca Rusia să testeze agilitatea NATO și poate chiar articolul 5?
Mark Rutte: Când vine vorba de Ucraina, vreau să transmit un mesaj special telespectatorilor dumneavoastră, dacă îmi permiteți. Știu că există o dezbatere în fiecare țară – și în România – dacă ar trebui să continuăm să sprijinim Ucraina. Vă rog să înțelegeți: dacă Ucraina nu ar fi sprijinită, amenințarea la adresa României ar fi mult mai mare decât este acum, cu ucrainenii care continuă lupta.
CaleaEuropeană.ro: Și pentru NATO, de asemenea.
Mark Rutte: Da, dar România este NATO, NATO este România. Nu există nicio diferență. Când vorbiți despre NATO, vorbiți despre România. Când vorbiți despre România, vorbiți despre NATO. Așa cum vedeți aici – steagul României, NATO – este același lucru. Trebuie să ne asigurăm că ucrainenii rezistă, nu doar pentru valorile noastre, ci pentru că este o amenințare directă la adresa securității României și a întregii NATO dacă ei nu ar continua lupta. Dacă nu ar rezista. Și uitați de ideea că ați putea cheltui doar 3,5% din PIB pentru apărare – și vă mulțumesc, România, pentru că o faceți, chiar înainte de 2035. Dar dacă Ucraina ar cădea, ar trebui să ajungeți la 5, 6, 7% din PIB pentru apărare. Ar avea efecte masive asupra societăților noastre. Pentru că rușii ar fi atunci încurajați și mult mai puternici.
Trebuie să creștem producția de apărare, absolut, pentru că este o parte integrantă a apărării noastre disuasive. Dar trebuie, de asemenea, să ne asigurăm că Ucraina rămâne cât mai puternică în luptă.
CaleaEuropeană.ro: Exact acum un an, democrația României a fost supusă presiunii unei campanii sofisticate care a vizat alegerile prezidențiale. Referindu-se la activitățile destabilizatoare ale Rusiei în România, președintele Nicușor Dan a citat declarația Consiliului Nord-Atlantic care condamna activitățile cibernetice malițioase ale Moscovei în România și consideră că, în ceea ce privește războiul hibrid, suntem cu un pas în urma Rusiei. Cum putem schimba această tendință?
Mark Rutte: Nu sunt sigur că suntem cu un pas în urmă. Nu sunt sigur că aș subscrie complet la ceea ce a spus, dacă l-ați citat corect. Dar, desigur, împărtășesc sentimentul de urgență al președintelui, care se reflectă în acea declarație. Vă pot asigura că întreaga NATO, inclusiv România, suntem cu toții foarte conștienți de amenințarea hibridă. Ea are multe fețe. Este multifațetată. Nu putem vorbi întotdeauna public despre ceea ce facem pentru a o contracara, pentru a ne asigura că alții nu vor încerca din nou. Dar este o parte integrantă a apărării noastre. Să fiu foarte clar: am văzut acest lucru și la alegerile recente din Republica Moldova. Și, din nou, mulțumiri României pentru tot ceea ce faceți pentru Moldova. Este crucial. Este extrem de important ca alegerile să fie cât mai libere posibil.
CaleaEuropeană.ro: Vă mulțumim foarte mult, domnule secretar general al NATO.
Mark Rutte: Vă mulțumesc foarte mult. Mulțumesc.
