Interviu realizat de Robert Lupițu
Germania sprijină România cu “toate forțele” pe drumul aderării la spațiul Schengen și abordării în mod activ a reformelor în domeniul justiției, a declarat ministrul de stat pentru Europa și climă din cadrul Ministerului de Externe al Germaniei, Anna Lührmann, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro în marja vizitei sale de lucru la București. Membră a grupului Verzilor în Bundestag-ul german, Lührmann a explicat opoziția țării sale cu privire la introducerea energiei nucleare și a gazului natural în taxonomia UE, însă a afirmat că “securitatea aprovizionării cu energie este momentan prioritară” și a precizat că exemplul deciziei privind embargo-ul asupra petrolului din Rusia arată că nu Germania a stat în calea unor decizii mai dure ale UE împotriva Moscovei.
Deși vizita sa de lucru are loc în contextul aniversării a 30 de ani de la Tratatul de prietenie dintre cele două țări, Lührmann a subliniat că vizita “se derulează și în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, care ne confruntă pe toți cu o multitudine de provocări”. “Războiul de agresiune al Rusiei ne-a făcut să conștientizăm propria dependență energetică. Rusia nu mai este un furnizor de energie fiabil”, a spus oficialul german, înainte de a avea consultări și întrevederi cu oficialii români.
În privința energiei, ministrul de stat pentru Europa a evocat existența a două provocări concrete: pe termen scurt, garantarea securității energetice concomitent cu renunțarea treptată la importurile de energie din Rusia și, pe termen lung, realizarea unei tranziții energetice ambițioase.
Anna Lührmann a solicitat, pe această cale, ca statele membre care doresc să utilizeze energia nucleară să-și clarifice și problema dependenței de combustibili din Rusia. “Discuțiile în jurul unui embargo al UE asupra petrolului rusesc au arătat că nu noi am stat în calea unei reacții mai dure împotriva Rusiei”, a comentat ea.
Oficialul de la Berlin a arătat că Germania susține reformarea UE, iar multe dintre idei “pot fi puse în aplicare în cadrul actualelor tratate”. Ea a numit ca importante stabilirea unor liste transnaționale pentru Parlamentul European și o discuție despre extinderea votului cu majoritate calificată și în alte domenii de politici.
În ceea ce privește două dintre cele mai importante dosare pentru România – aderarea la Schengen și perspectiva europeană a Republicii Moldova – Anna Lührmann a manifestat susținere din partea Germaniei: “Este bine că România urmărește cu determinare obiectivul aderării la spațiul Schengen și că dorește să abordeze în mod activ reformele în domeniul justiției”.
În timp ce România se pregătește să găzduiască în luna iulie cea de-a doua reuniune a Platformei de sprijin pentru R. Moldova, lansată la Berlin de Germania, Franța și România, ministrul de stat pentru Europa a indicat că Republica Moldova are nevoie “de sprijinul nostru, cu precădere acum”.
Interviul integral:
CaleaEuropeană.ro: Vizita dumneavoastră în România are loc la o răscruce de momente – aniversarea a 30 de ani de la semnarea Tratatului româno-german de prietenie și parteneriat pentru Europa și consecințele agresiunii Rusiei în Ucraina. Care sunt principalele domenii în care vedeți ca fiind primordiale în parteneriatul cu România?
Anna Lührmann: Relațiile strânse și bazate pe încredere dintre țările noastre se întemeiază pe un fundament larg și o identitate europeană care devin și mai vizibile în acest an, în care aniversăm 30 de ani de la semnarea Tratatului de prietenie româno-germană. Sunt deosebit de încântată să mă aflu aici, în acest an aniversar!
Relațiile noastre economice joacă un rol prioritar – companiile germane se află pe primul loc între investitorii străini din România, iar Germania este cel mai mare partener comercial al României. Ambele țări profită de pe urma liberei circulații dinamice a forței de muncă. Consider că mai există potențial de creștere, tocmai în sectorul economic, mai ales în ceea ce privește teme ale viitorului precum energiile regenerabile și hidrogenul. În acest fel, țările noastre pot aduce o contribuție comună importantă la un viitor mai ecologic și neutru din punct de vedere climatic.
Relațiile noastre sociale și culturale strânse se reflectă în cooperarea noastră diversă în domeniul cultural, precum și în multiplele contacte la nivelul societăților civile. Vă dau ca exemplu numeroasele evenimente organizate de ambasadele noastre cu prilejul anului aniversar: expoziții, concerte, dezbateri care ne însuflețesc relațiile.
Minoritatea germană din România precum și numeroșii cetățeni români care trăiesc în Germania alcătuiesc o punte culturală, lingvistică, economică și umană unică între societățile noastre. Aici, în România, există un interes tot mai mare pentru limba germană și Germania. Dorim să răspundem în continuare cât mai bine acestei cereri, deoarece schimburile intense între țările noastre reprezintă un bun valoros care merită păstrat pentru generațiile viitoare.
Nu în ultimul rând, politica externă și de securitate reprezintă un domeniu principal de cooperare în care ne dorim o colaborare intensă și în viitor. Vizita mea în România se derulează și în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, care ne confruntă pe toți cu o multitudine de provocări. Cu precădere în aceste vremuri, unitatea și coordonarea strânsă sunt indispensabile pentru o Europă puternică.
Treizeci de ani de prietenie româno-germană reprezintă totodată un succes și un imbold: împreună dorim să ne consolidăm în continuare parteneriatul bilateral și să acționăm în vederea unei Uniuni Europene unite, rezistente, sigure și durabile. Împreună ne vom angaja în continuare pentru Europa, pentru prietenia noastră și pentru relații tot mai strânse între cetățenii noștri.
CaleaEuropeană.ro: Interzicerea a 90% din petrolul rusesc și reducerea masivă a dependenței de gazul rusesc și de alți combustibili fosili sunt decizii cheie pentru solidaritatea cu Ucraina, pentru a lovi economia rusă și mașina de război a lui Putin și pentru a stimula planul UE de tranziție climatică. Care sunt soluțiile și alternativele pe termen scurt, mediu și lung? Este acceptabilă pentru guvernul Germaniei pledoaria României pentru gaz și energie nucleară în taxonomia UE?
Anna Lührmann: Domeniul energetic și cel al politicilor climatice ne pune în fața a două provocări concrete: pe termen scurt, garantarea securității energetice concomitent cu renunțarea treptată la importurile de energie din Rusia și, pe termen lung, realizarea unei tranziții energetice ambițioase.
Războiul de agresiune al Rusiei ne-a făcut să conștientizăm propria dependență energetică. Rusia nu mai este un furnizor de energie fiabil. Din acest motiv, Germania, România și întreaga Uniune Europeană preconizează reducerea cât mai rapidă a importurilor de energie din Rusia. Până la începutul lunii mai, am reușit să reducem în Germania importurile de energie din Rusia la 15% (de la 36%) ca pondere în consumul total de energie. Discuțiile în jurul unui embargo al UE asupra petrolului rusesc au arătat că nu noi am stat în calea unei reacții mai dure împotriva Rusiei.
Cu toate acestea, sub aspectul politicilor climatice, ceea ce preconizăm pe termen scurt în contextul situației actuale nu corespunde principiilor generale – însă securitatea aprovizionării cu energie este momentan prioritară. În cadrul acestui proces, în Germania vom consuma din ce în ce mai mult GNL cu emisii mari de CO2 și parțial va trebui acum să folosim mai intens centralele pe cărbune. Cu toate acestea, știm cu certitudine că trebuie să evităm efectele dăunătoare de captivitate (lock-in), astfel încât, în cazul noilor terminale GNL, să fie direct asigurată compatibilitatea cu hidrogenul. Un lucru este cert: criza climatică nu a dispărut și nici nu a devenit mai puțin urgentă – simțim acest lucru în fiecare zi, din ce în ce mai mult, prin creșterea temperaturilor și apariția fenomenelor meteorologice extreme! Chintesența acestei crize sub aspectul politicii privind schimbările climatice reprezintă astfel un semnal puternic pentru a continua tranziția energetică – acum mai ferm ca niciodată. Numai energiile regenerabile și eficiența energetică vor reduce sustenabil dependența economiei noastre de importurile de resurse fosile. Cred că această interpretare a tranziției energetice a convins și în România.
În ceea ce privește Regulamentul UE privind taxonomia: Germania s-a opus în Consiliu propunerii respective, deoarece nu împărtășim opinia că energia nucleară este sustenabilă. Pentru noi este importantă mai ales consolidarea comună a energiilor regenerabile ca fiind cea mai ieftină și mai puțin riscantă sursă de energie. Până la decarbonizarea Uniunii Europene, cele 27 de state membre ar trebui să-și urmărească propriile strategii – atâta timp cât se respectă obiectivele comune, nu ar trebui să stabilească între ele anumite cerințe privind mixul energetic. Cu toate acestea, statele membre care doresc să utilizeze energia nucleară, ar trebui să-și clarifice și problema dependenței de combustibili din Rusia.
CaleaEuropeană.ro: România, alături de Bulgaria și Croația, se află de mai mulți ani la ușa spațiului Schengen, îndeplinind toate criteriile tehnice necesare. Dar votul din Consiliu este o chestiune de opțiune politică. Considerați că gestionarea de către România a situației refugiaților ucraineni și a hub-ului umanitar și utilizarea Portului Constanța pentru a contribui la securitatea alimentară sunt exemple suficiente pentru a permite intrarea României în spațiul Schengen? Cum va vota Germania în această privință?
Anna Lührmann: Ucraina este victima unei agresiuni inimaginabile, pe care nimeni în Europa secolului 21 nu o credea posibilă și pe care o condamnăm cu fermitate. Ucraina și refugiații ucraineni merită, prin urmare, întreaga noastră solidaritate și susținere. Am un respect enorm pentru sprijinul și inițiativa din România față de refugiații ucraineni. M-a impresionat profund reacția rapidă și solidaritatea cu care cei afectați de război au fost primiți, acordându-li-se ușor și rapid ajutor. O expresie a solidarității care de altfel este comună țărilor noastre. Și sprijinul acordat de porturile românești pentru exporturile de cereale din Ucraina reprezintă o contribuție importantă – nu numai pentru Ucraina, ci și pentru securitatea alimentară la nivel global. Mă bucur că, împreună cu UE, s-a ajuns la un acord privind simplificarea controalelor vamale în vederea accelerării exporturilor de cereale. Vineri a avut loc o conferință internațională la Berlin cu privire la securitatea alimentară globală. În acest context, trebuie spus clar cine poartă vina pentru situația alimentară din ce în ce mai catastrofală: este vorba despre Putin și războiul său de agresiune, ale cărui consecințe se fac simțite în lumea întreagă.
Este bine că România urmărește cu determinare obiectivul aderării la spațiul Schengen și că dorește să abordeze în mod activ reformele în domeniul justiției. Sprijinim în continuare cu toate forțele România pe acest drum.
CaleaEuropeană.ro: Conferința privind viitorul Europei a început în timpul președinției germane a Consiliului UE și s-a încheiat cu discursul domnului Macron în timpul președinției franceze. Pe ordinea de zi au apărut mai multe teme noi sau vechi – o comunitate politică europeană pentru țările care nu sunt membre ale UE, revizuirea tratatelor, dreptul de veto în Consiliu, liste transnaționale pentru alegerile UE. În ceea ce privește revizuirea tratatelor, de exemplu, poziția României a fost pragmatică și echilibrată. Ce ne puteți spune despre poziția Germaniei în ceea ce privește reforma UE?
Anna Lührmann: Conferința privind viitorul Europei ne-a oferit numeroase idei concrete despre cum putem dezvolta Europa în continuare, cum o putem apropia de cetățeni, cum ne putem crește capacitatea de acțiune și cum ne putem consolida solidaritatea. Aceste lucruri sunt importante și în ceea ce privește potențialele noi state membre. Acum depinde de noi să dăm curs ideilor formulate de cetățeni. Acum trebuie să aibă loc o dezbatere ambițioasă în Consiliu și în celelalte instituții europene.
Multe reforme bazate pe aceste idei pot fi puse în aplicare în cadrul actualelor tratate. Ar trebui să profităm de această ocazie, însă totodată să fim deschiși dacă o propunere referitoare la întărirea capacității de acțiune la nivel european necesită modificări ale tratatelor. Trebuie să ținem pasul cu timpurile pe care le trăim.
Printre propunerile Conferinței se numără și extinderea votului cu majoritate calificată în Consiliu și asupra altor domenii politice. Acest lucru este important în vederea îmbunătățirii capacității UE de a luat decizii rapide și eficiente.
Propunerile includ și idei concrete despre cum poate fi consolidată democrația în Europa, precum și despre cum UE poate deveni mai transparentă și mai apropiată de cetățeni. Considerăm că legea electorală europeană, care prevede inclusiv liste transnaționale, este un pas important în această direcție. Ar trebui să promovăm acest subiect, astfel încât propunerea să fie implementată în timp util, pentru alegerile europene din 2024.
Foarte important pentru mine este faptul că cetățenii se află în centrul Conferinței. Ei trebuie implicați în continuare îndeaproape în acest proces și să primească o reacție rapidă la numeroasele idei formulate.
CaleaEuropeană.ro: România, care are o cauză istorică în acest sens, și Germania joacă un rol important în susținerea drumului Republicii Moldova spre Uniunea Europeană. Platforma de sprijin lansată la Berlin este un exemplu. Ce pot face România și Germania în continuare și împreună pentru a ajuta Republica Moldova să devină într-o bună zi membră a UE?
Anna Lührmann: Comisia Europeană a recomandat ca Republicii Moldova să i se garanteze o perspectivă europeană și să i se acorde statutul de țară candidată la aderarea la UE. În acest context, există așteptarea ca Republica Moldova să înceapă acum reformele numite de Comisia Europeană. Consiliul European s-a alăturat săptămâna trecută acestei evaluări, transmițând astfel un semnal puternic, și anume „Vrem să vedem Republica Moldova în UE!”
Procesul de aderare este îndelungat și legat de multe condiții. Cu siguranță că mulți oameni din România își aduc încă aminte de acest lucru. UE sprijină deja Republica Moldova din multe puncte de vedere, atât cu expertiză, cât și financiar. Aflată în vecinătatea imediată, România este și mai aproape de situația reală, în teren, și știe cât de multă nevoie are Republica Moldova de sprijinul nostru, cu precădere acum.
De aceea Germania, Franța și România au creat așa-numita Platformă de sprijin pentru Republica Moldova. Primul eveniment a avut loc în data de 5 aprilie, la Berlin, sub forma unei conferințe de sprijin pentru Republica Moldova. 45 de delegații din partea a 39 de state și a 6 organizații internaționale au pus atunci bazele sprijinului comun pentru reziliența Republicii Moldova. Mă bucur că următoarea conferință va avea loc în luna iulie la București, la invitația ministrului român de externe Aurescu. Sper ca și alte țări să-și ofere sprijinul pentru Republica Moldova și pentru poporul moldovean în această situație dificilă.
