Liderul grupului PPE din Parlamentul European, Manfred Weber, a transmis duminică un mesaj aniversar României cu ocazia împlinirii a 162 de ani de la Unirea Principatelor Române.

“La mulți ani tuturor românilor care celebrează astăzi Unirea Principatelor Române”, a transmis Weber, pe Facebook.

“La mulți ani, România!”, a scris el, în limba română.

În fiecare an, la 24 ianuarie, în întreaga ţară este sărbătorită Ziua Unirii Principatelor Române, fiind marcat momentul unirii Moldovei cu Ţara Românească (1859) sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Acest eveniment major în istoria ţării noastre a reprezentat primul pas făcut pentru realizarea unui stat naţional unitar român. La 1 decembrie 1918, ţelul comun de unire a românilor într-un singur stat a fost atins, prin Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România. De asemenea, anul acesta se împlinesc și 200 de ani de la Revoluția din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu, unul dintre evenimentele care au marcat începutul procesului de renaștere națională a României. 

Eurodeputatul PMP Eugen Tomac a transmis duminică, cu ocazia Zilei Unirii Principatelor Române, un mesaj prin care a subliniat că “obiectivul Unirii rămâne în continuare actual”.

“De câteva secole, nu există pentru noi, românii, un alt obiectiv mai înălțător și mai important decât acela de a promova UNIREA tuturor românilor într-o singură ȚARĂ! Moldovenii și muntenii au făcut primul pas pe 24 ianuarie 1859! La mulți ani de ziua Unirii Principatelor Române!”, a scris Tomac, pe pagina sa de Facebook.

“Obiectivul Unirii rămâne în continuare actual, pentru că și Moldova de la Est de Prut este România, iar noi avem obligația sa îndeplinim acest vis al națiunii române”, a subliniat acesta.

În fiecare an, la 24 ianuarie, în întreaga ţară este sărbătorită Ziua Unirii Principatelor Române, fiind marcat momentul unirii Moldovei cu Ţara Românească (1859) sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Acest eveniment major în istoria ţării noastre a reprezentat primul pas făcut pentru realizarea unui stat naţional unitar român. La 1 decembrie 1918, ţelul comun de unire a românilor într-un singur stat a fost atins, prin Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România. De asemenea, anul acesta se împlinesc și 200 de ani de la Revoluția din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu, unul dintre evenimentele care au marcat începutul procesului de renaștere națională a României. 

Liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, Dacian Cioloș, a solicitat sâmbătă “un semnal clar” din partea miniștrilor de externe din țările UE privind instituirea unor sancțiuni împotriva Rusiei pe fondul arestării opozantului Aleksei Navalnîi, revenit în țara natală după otrăvirea sa cu agent chimic de tip Noviciok.

“Poporul rus și-a exprimat puternic năzuința sa pentru libertate și democrație“, a scris Cioloș, pe Twitter, după ce peste 40.000 de cetățeni au protestat la Moscova la îndemnul lui Navalnîi și mai multe mii în restul țării, în timp ce 2.500 de manifestanți au fost arestați de autoritățile ruse.

În acest context, Cioloș a făcut un apel la miniștrii de externe europeni care se vor reuni luni.

“Aștept un semnal clar din partea miniștrilor de externe UE privind sancțiuni care să țintească inima regimului autoritar al domnului Putin. Arestările abuzive trebuie să înceteze, iar domnul Navalnîi trebuie eliberat“, a spus liderul Renew Europe.

The Russian people have today strongly expressed their longing for freedom & democracy.

I expect a clear signal from EU Foreign Ministers on sanctions targeting the heart of Mr Putin’s authoritarian regime.

Arbitrary arrests must stop & Mr #Navalny released.

— Dacian Cioloş (@CiolosDacian) January 23, 2021

Opozantul rus Alexei Navalnîi a fost arestat duminica trecută la punctul de control al paşapoartelor de pe aeroportul Şeremetievo din Moscova. Navalnîi a revenit de la Berlin, unde fusese internat din august pentru a fi tratat după otrăvirea cu agent neurotoxic Noviciok, deşi ştia că ar putea fi arestat.

Occidentul și-a manifestat solidaritatea cu opozantul rus, a criticat deciziile autorităților de la Moscova de a-l reține pe Navalnîi, solicitând eliberarea imediată a acestuia. Atunci, Dacian Cioloș s-a numărat printre primii lideri europeni care au reacționat, condamnând “arestarea mișelească” a opozantului rus și solicitând o dezbatere de urgență în Parlamentul European pe acest subiect.

Pe cale de consecință, în urma dezbaterii, Parlamentul European a cerut “oprirea imediată” a finalizării gazoductului Nord Stream 2 și revizuirea relațiilor UE-Rusia în acest context.