Connect with us

NATO

România și-a fixat obiectivele pentru summitul NATO: Bucureștiul pledează pentru unitate transatlantică, apărare și descurajare pe flancul estic și stabilitate în Marea Neagră

Published

on

Consiliul Suprem de Apărare a Țării a validat miercuri obiectivele României pentru summitul NATO de la Bruxelles, care va avea loc pe 11-12 iulie la noul sediu al Alianței Nord-Atlantice, între acestea regăsindu-se consolidarea ”posturii de apărare și descurajare pe Flancul Estic al NATO”, dar și proiectarea stabilității către Est, îndeosebi în zona Mării Negre. Ședința CSAT fusese anunțată de președintele Klaus Iohannis la finalul reuniunii București 9 de la Varșovia, șeful statului precizând că este necesară pregătirea poziţiei României la summitul NATO de la Bruxelles, inclusiv la nivelul mesajelor politice.

Summitul NATO de la Bruxelles va ”reprezenta o oportunitate de exprimare concretă a unităţii și solidarității aliate, respectiv a relației transatlantice şi a determinării aliate în faţa ameninţărilor globale sporite”, se arată în decizia CSAT, conform unui comunicat remis CaleaEuropeana.ro.

Pentru țara noastră, Summitul prezintă o importanţă deosebită din perspectiva avansării proiectelor de consolidare a posturii de apărare şi descurajare pe Flancul Estic al NATO, dar şi a proiectării stabilităţii în vecinătatea estică, mai cu seamă în regiunea Mării Negre”, mai menționează sursa citată.

Reuniunea a fost prezidată de Klaus Iohannis, președintele fiind și cel care va conduce delegația României la summitul la care vor lua parte cei 29 de lideri euro-atlantici, între care președinții american și francez, Donald Trump, respectiv Emmanuel Macron, cancelarul german Angela Merkel, dar și premierul britanic Theresa May.

FOTO: Administrația Prezidențială

În privința obiectivului avansării proiectelor de consolidare a posturii de apărare şi descurajare pe flancul estic al Alianței, liderii vor decide asupra măsurilor agreate de miniștrii Apărării la începutul lunii, miniștrii Apărării din țările membre ale NATO au adoptat cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective la nivelul Alianței după Războiul Rece. 

Măsurile agreate de aceștia și care vor fi supuse unei decizii formale la summitul din 11-12 iulie vizează realizarea unei posturi de descurajare și apărare eficiente, coerente și credibile pe baza adaptării Structurii de Comandă a NATO, consolidarea capacității de reacție a forțelor ținând cont de Inițiativa de creștere a gradului de operativitate și răspuns, întărirea posturii maritime, precum și îmbunătățirea abordării strategice a dimensiunii sudice a Alianței.

Măsurile vizează amplasarea a două noi comandamente pentru Atlantic și pentru logistică și mobilitate militară la Norfolk în Statele Unite, respectiv la Ulm în Germania. Totodată, țările aliate au decis să sporească măsurile pentru descurajare și apărare colectivă prin adoptarea Readiness Initiative, un plan prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile.

În privința acordării unei importanțe sporite regiunii Mării Negre pe agenda NATO – o preocupare constantă a României de la anexarea Crimeei de către Federația Rusă – obiectivele țării noastre au fost enunțate și în contextul în care, într-un interviu pentru Associated Press, ministrul Apărării Mihai Fifor a precizat că România se confruntă zilnic cu agresivitatea Rusiei în zona Mării Negre, precum şi cu un val de atacuri cibernetice şi interferenţe politice.

Forțele militare românești în operații internaționale, suplimentate cu 11,7%

În cadrul ședinței CSAT, membrii Consiliului au analizat şi aprobat, totodată, forțele armate ale României care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, în anul 2019. Comparativ cu anul 2018, acestea sunt mai mari cu 305 militari din Armata României, ceea ce reprezintă o creştere de 11,7%. Astfel, Armata României va participa cu un efectiv de 2.098 militari și civili la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, iar Ministerul Afacerilor Interne va participa cu 932 militari și polițiști.  

FOTO: Administrația Prezidențială

Anterior, ministrul Apărării anunțase că România își va suplimenta efectivele contingentului din cadrul misiunii Resolute Support din Afganistan, de la 700 de soldaţi în prezent la 900 de soldaţi, o temă discutată și în cadrul CSAT, dar și o prioritate a summitul NATO din 11-12 iulie.

Citiți și 

Țările NATO au adoptat cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece: Două noi comandamente în SUA și în Germania și 90 de dispozitive militare gata de luptă până în 2020

Nume de cod: ”Readiness Initiative”. Cum arată noul plan militar al NATO pentru descurajarea Rusiei în flancul estic, inclusiv în România

Noua prezență avansată a NATO în Europa. Jens Stoltenberg explică cum au evoluat angajamentele Alianței pentru securitatea flancului estic și a României după anexarea Crimeei de către Rusia

Secretarul general al NATO anunță că România va fi un beneficiar major al deciziilor Alianței pentru flancul estic, inclusiv prin inițiativa de desfășurare a 30 de batalioane, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave în caz de alertă

România va fi un beneficiar major al deciziilor pe care NATO le-a anunțat la reuniunea miniștrilor Apărării și care vor fi adoptate la masa summitului celor 29 de lideri euro-atlantici din 11-12 iulie de la Bruxelles, a arătat secretarul general al NATO într-o declarație pentru CaleaEuropeana.ro.

Referitor la modul cum transformarea structurii de comandă a NATO va asigura un lanț de comandă eficient și coerent pe flancul estic, Jens Stoltenberg a făcut trei referiri explicite la România și cum va beneficia țara noastră de deciziile care vizează înființarea a două noi structuri de comandă, cea pentru comandă maritimă care va avea sediul în SUA (Norfolk, Virginia) și cea logistică și pentru mobilitate militară din Germania (Ulm), dar și de planul ”celor patru 30”.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Secretarul general adjunct al NATO, decorat cu Ordinul Național ”Steaua României”. Rose Gottemoeller va fi înlocuită în funcție de Mircea Geoană în această săptămâna

Published

on

© NATO

Secretarul general adjunct al NATO, Rose Gottemoeller, a primit la finalul săptămânii trecute Ordinul Naţional ”Steaua României” în grad de Mare Ofiţer, în cadrul unei ceremonii care a avut loc la sediul Delegației Permanente a României la Alianța Nord-Atlantică.

Distincția, acordată de președintele Klaus Iohannis printr-un decret semnat la 8 aprilie, a fost oferită ”în semn de apreciere pentru excepționalul profesionalism dovedit de-a lungul timpului în domeniul securității internaționale, pentru deschiderea deosebită manifestată faţă de România, pentru promovarea cooperării la nivel internațional în vederea abordării cu succes a provocărilor noului mileniu”.

Distincția a fost înmânată lui Rose Gottemoeller de către ambasadorul României la NATO, Stelian Stoian.

 

Rose Gottemoeller își va încheia în această săptămână mandatul de secretar general adjunct al NATO, poziție care va fi preluată imediat de Mircea Geoană, fost ministru de Externe al României, conform unei decizii anunțate de secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, la 17 iulie. Geoană va deveni, astfel, primul român și primul reprezentant din Europa de Est numit în a doua cea mai înaltă funcție din conducerea Alianței Nord-Atlantice.

Rose Gottemoeller este prima femeie secretarul general adjunct din istoria NATO, aceasta înlocuindu-l în funcție în octombrie 2016 pe ambasadorul Alexander Vershbow.

Înainte de a ocupa a doua cea mai importantă poziție civilă din cadrul Alianței, Gottemoeller a fost subsecretarul de stat al SUA pentru controlul armamentelor și securitate internațională.

În calitatea deținută în cadrul Departamentului de Stat, Gottemoeller avea în aria de activități subiecte și chestiuni ce țin de afaceri politico-militare, non-proliferare și control al armelor, transmițând recomandări în aceste direcții Secretarului de stat.

Totodată, aceasta a fost și negociator-șef al Noului Tratat privind Reducerea Armelor Strategice (New START) semnat în 2009 de Statele Unite și Federația Rusă. Înainte de a face parte din diplomația americană, Gottemoeller a lucrat la Carnegie Center de la Moscova și Institutul Internațional pentru Studii Strategice de la Londra.

Anul acesta, NATO aniversează șapte decenii de la înființare, iar România 15 ani de la aderarea la Alianța Nord-Atlantică.

Puteți citi pe larg despre
Aniversarea a 70 ani de la înființarea NATO
Aniversarea a 15 ani de la aderarea României la NATO

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

SUA suplimentează prezența militară în Polonia cu încă 1.000 de soldați. Donald Trump și Andrzej Duda au semnat, la New York, o nouă declarație de cooperare

Published

on

© President of Poland official website

Preşedintele Statelor Unite Donald Trump a semnat luni, la New York, o declarație de cooperare în domeniul militar cu omologul său polonez Andrzej Duda, care va determina creşterea numărului forțe americane staționate pe teritoriul statului central european.

“Este de aşteptat o creştere cu aproximativ 1.000 de militari americani în viitorul apropiat” a personalului actual, conform declaraţiei de cooperare, citată de DPA, potrivit Agerpres

De asemenea, cele două părţi au identificat şase locuri în care prezenţa militară va fi suplimentată, urmând să fie discutată, de asemenea, identificarea locului potrivit pentru dislocarea unei echipe de luptă a brigăzii armate, mai arată sursa citată.

”Vom coopera în multe domenii, în special în domeniul militar. Vom transfera soldați acolo, iar Polonia va suporta costurile. Ei vor construi facilitățile”, a spus Donald Trump, după semnarea acordului, conform transcrierii furnizate de Casa Albă.

Prezent la întâlnirea Trump – Duda, șeful diplomației americane, Mike Pompeo, a precizat că documentul semnat va fi publicat ulterior.

Declaraţia urma să fie semnată la 1 septembrie la Varşovia, când Donald Trump era așteptat să participe la ceremoniile de comemorare a 80 de ani de la începutul celui de-al Doilea Război Mondial. Atunci, liderul SUA şi-a anulat vizita din cauza uraganului Dorian, care se apropia de coastele Floridei.

De altfel, cei doi lideri ar putea anunţa noua dată a vizitei lui Trump în Polonia, a declarat luni dimineaţă şi Andrzej Dera, un oficial din cadrul preşedinţiei poloneze. Polonia speră că Trump va efectua o vizită în acest an.

Semnarea acestui acord la New York vine după ce Donald Trump și Andrzej Duda s-au întâlnit anul acesta la Washington, la 12 iunie 2019, prilej cu care SUA și Polonia au convenit să crească prezenţa militară americană în Polonia cu 1.000 de militari, până la 5.500.

Atunci, cei doi președinți au semnat un acord-cadru de susţinere a cooperării militare bilaterale.

În context, preşedintele Donald Trump s-a angajat în faţa omologului său polonez Andrzej Duda să desfăşoare 1.000 de soldaţi americani în Polonia la solicitarea autorităţilor de la Varşovia, care urmăresc să descurajeze o potenţială agresiune din partea Rusiei și care doreau inițial stabilirea unei prezențe militare permanente a Statelor Unite pe teritoriul țării, fiind dispuse să aloce 2 miliarde de dolari pentru o astfel de investiție.

Citiți mai multe despre cooperarea strategică americano-poloneză

Continue Reading

NATO

Fost comandant al forțelor SUA în Europa: Rusia încearcă să ridice o nouă ”cortină de fier” în Marea Neagră, între aliații NATO și țările non-NATO

Published

on

Rusia încearcă să ridice o nouă ”cortină de fier”, care trece prin Marea Neagră, cu România, Turcia, Bulgaria, pe de o parte, şi cu Georgia, Ucraina şi Republica Moldova, pe de altă parte, pentru a-şi putea folosi forţa împotriva ţărilor care nu fac parte din NATO, a declarat generalul în rezervă american Ben Hodges, care între 2014 şi 2017 a fost comandant al Forţelor terestre americane în Europa (USAREUR), într-un interviu acordat duminică publicaţiei ucrainene Segodnia și citat de Agerpres.

De aceea, în opinia sa, este necesar ca NATO să-şi sporească prezenţa în Marea Neagră pentru ca ea să dispună de mai multe posibilităţi de a asigura libertatea de navigaţie, de a proteja Alianţa, precum şi de a descuraja Rusia de la acţiuni agresive împotriva ”partenerilor noştri”.

În acest interviu, generalul american şi-a exprimat preocuparea faţă de situaţia legată de Odesa. ”Ceea ce a făcut Rusia în Crimeea s-ar putea extinde şi în Odessa”, a spus Hodges, actualmente responsabil cu domeniul studiilor strategice în cadrul Centrului pentru Analiza Politicilor Europene (CEPA), singurul think tank din capitala SUA concentrat pe problematica securității în Europa Centrală și de Est

”Atunci când noi anunţăm locul unor viitoare exerciţii (în Marea Neagră), ei (ruşii) închid accesul spre aceste zone. Aceasta reprezintă o formă de blocadă temporară împotriva Odesei. Nu este o întâmplare. De aceea, România şi alţi aliaţi ai noştri sunt atât de îngrijoraţi”, a mai afirmat Ben Hodges.

În urmă cu câteva luni, aflat la un eveniment la Praga, generalul american preciza NATO trebuie să își întărească prezența la Marea Neagră. ”Dacă Occidentul nu face nimic în legătură cu anexarea Crimeii, este foarte posibil ca Odessa să fie următorul oraş ocupat şi, probabil, şi România“, a afirmat în luna martie fostul comandant al forţelor americane în Europa.

Anul trecut, Hodges susținea că România reprezintă centrul de gravitație al Occidentului în contracararea agresiunii Rusiei, punând accentul în aserțiunile sale pe acțiunile Rusiei de a ”înghiți Marea Neagră” și de a nu se opri până când ”nu va sufoca Ucraina”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending