Connect with us

NATO

România și-a fixat obiectivele pentru summitul NATO: Bucureștiul pledează pentru unitate transatlantică, apărare și descurajare pe flancul estic și stabilitate în Marea Neagră

Published

on

Consiliul Suprem de Apărare a Țării a validat miercuri obiectivele României pentru summitul NATO de la Bruxelles, care va avea loc pe 11-12 iulie la noul sediu al Alianței Nord-Atlantice, între acestea regăsindu-se consolidarea ”posturii de apărare și descurajare pe Flancul Estic al NATO”, dar și proiectarea stabilității către Est, îndeosebi în zona Mării Negre. Ședința CSAT fusese anunțată de președintele Klaus Iohannis la finalul reuniunii București 9 de la Varșovia, șeful statului precizând că este necesară pregătirea poziţiei României la summitul NATO de la Bruxelles, inclusiv la nivelul mesajelor politice.

Summitul NATO de la Bruxelles va ”reprezenta o oportunitate de exprimare concretă a unităţii și solidarității aliate, respectiv a relației transatlantice şi a determinării aliate în faţa ameninţărilor globale sporite”, se arată în decizia CSAT, conform unui comunicat remis CaleaEuropeana.ro.

Pentru țara noastră, Summitul prezintă o importanţă deosebită din perspectiva avansării proiectelor de consolidare a posturii de apărare şi descurajare pe Flancul Estic al NATO, dar şi a proiectării stabilităţii în vecinătatea estică, mai cu seamă în regiunea Mării Negre”, mai menționează sursa citată.

Reuniunea a fost prezidată de Klaus Iohannis, președintele fiind și cel care va conduce delegația României la summitul la care vor lua parte cei 29 de lideri euro-atlantici, între care președinții american și francez, Donald Trump, respectiv Emmanuel Macron, cancelarul german Angela Merkel, dar și premierul britanic Theresa May.

FOTO: Administrația Prezidențială

În privința obiectivului avansării proiectelor de consolidare a posturii de apărare şi descurajare pe flancul estic al Alianței, liderii vor decide asupra măsurilor agreate de miniștrii Apărării la începutul lunii, miniștrii Apărării din țările membre ale NATO au adoptat cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective la nivelul Alianței după Războiul Rece. 

Măsurile agreate de aceștia și care vor fi supuse unei decizii formale la summitul din 11-12 iulie vizează realizarea unei posturi de descurajare și apărare eficiente, coerente și credibile pe baza adaptării Structurii de Comandă a NATO, consolidarea capacității de reacție a forțelor ținând cont de Inițiativa de creștere a gradului de operativitate și răspuns, întărirea posturii maritime, precum și îmbunătățirea abordării strategice a dimensiunii sudice a Alianței.

Măsurile vizează amplasarea a două noi comandamente pentru Atlantic și pentru logistică și mobilitate militară la Norfolk în Statele Unite, respectiv la Ulm în Germania. Totodată, țările aliate au decis să sporească măsurile pentru descurajare și apărare colectivă prin adoptarea Readiness Initiative, un plan prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile.

În privința acordării unei importanțe sporite regiunii Mării Negre pe agenda NATO – o preocupare constantă a României de la anexarea Crimeei de către Federația Rusă – obiectivele țării noastre au fost enunțate și în contextul în care, într-un interviu pentru Associated Press, ministrul Apărării Mihai Fifor a precizat că România se confruntă zilnic cu agresivitatea Rusiei în zona Mării Negre, precum şi cu un val de atacuri cibernetice şi interferenţe politice.

Forțele militare românești în operații internaționale, suplimentate cu 11,7%

În cadrul ședinței CSAT, membrii Consiliului au analizat şi aprobat, totodată, forțele armate ale României care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, în anul 2019. Comparativ cu anul 2018, acestea sunt mai mari cu 305 militari din Armata României, ceea ce reprezintă o creştere de 11,7%. Astfel, Armata României va participa cu un efectiv de 2.098 militari și civili la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, iar Ministerul Afacerilor Interne va participa cu 932 militari și polițiști.  

FOTO: Administrația Prezidențială

Anterior, ministrul Apărării anunțase că România își va suplimenta efectivele contingentului din cadrul misiunii Resolute Support din Afganistan, de la 700 de soldaţi în prezent la 900 de soldaţi, o temă discutată și în cadrul CSAT, dar și o prioritate a summitul NATO din 11-12 iulie.

Citiți și 

Țările NATO au adoptat cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece: Două noi comandamente în SUA și în Germania și 90 de dispozitive militare gata de luptă până în 2020

Nume de cod: ”Readiness Initiative”. Cum arată noul plan militar al NATO pentru descurajarea Rusiei în flancul estic, inclusiv în România

Noua prezență avansată a NATO în Europa. Jens Stoltenberg explică cum au evoluat angajamentele Alianței pentru securitatea flancului estic și a României după anexarea Crimeei de către Rusia

Secretarul general al NATO anunță că România va fi un beneficiar major al deciziilor Alianței pentru flancul estic, inclusiv prin inițiativa de desfășurare a 30 de batalioane, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave în caz de alertă

România va fi un beneficiar major al deciziilor pe care NATO le-a anunțat la reuniunea miniștrilor Apărării și care vor fi adoptate la masa summitului celor 29 de lideri euro-atlantici din 11-12 iulie de la Bruxelles, a arătat secretarul general al NATO într-o declarație pentru CaleaEuropeana.ro.

Referitor la modul cum transformarea structurii de comandă a NATO va asigura un lanț de comandă eficient și coerent pe flancul estic, Jens Stoltenberg a făcut trei referiri explicite la România și cum va beneficia țara noastră de deciziile care vizează înființarea a două noi structuri de comandă, cea pentru comandă maritimă care va avea sediul în SUA (Norfolk, Virginia) și cea logistică și pentru mobilitate militară din Germania (Ulm), dar și de planul ”celor patru 30”.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

NATO continuă să se adapteze în pofida criticilor: Țările aliate au decis recunoașterea spațiul cosmic drept al cincilea domeniu operațional de luptă

Published

on

© Jean Yves Le Drian/ Twitter

Miniștrii de Externe din țările NATO au decis miercuri recunoașterea spaţiului cosmic ca domeniu operațional de luptă, care devine al cincilea astfel de domeniu, după cele trei spații tradiționale – aerian, terestru și maritim – și, ceva mai recent, spațiul cibernetic. Decizia asumată la ministeriala aliată urmează să fie formalizată la reuniunea șefilor de stat sau de guvern, din 3-4 decembrie, de la Londra.

“Spaţiul este esenţial pentru capacităţile de apărare şi descurajare ale Alianţei, pentru avertizarea timpurie şi navigaţie”, a explicat marţi la Bruxelles secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, după ce reprezentanţii celor 29 de aliaţi și-au dat acordul pentru această operaționalizare a spațiului cosmic.

Aproximativ dintre cei 2000 de sateliţi de pe orbita terestră aparţin statelor membre ale NATO, a mai menţionat Stoltenberg, dând asigurări că NATO nu are nicio intenție să trimite arme în spațiu și că abordarea Alianței privind spațiul cosmic va respecta dreptul internațional.

”Această decizie permite NATO să solicite aliaților furnizarea de servicii și capabilități, precum utilizarea sateliților de comunicații”, a mai explicat secretarul general al Alianței.

O asemenea decizie fusese speculată în presa internațională încă din vara acestui an. Ulterior, miniștrii Apărării din țările Alianței au adoptat prima politică spațială a NATO. Țările membre NATO deţin 65% din sateliţii din spaţiu, iar decizia privind o desemnare a spațiului cosmic ca domeniu operațional de luptă are loc la trei ani distanță după ce aliații, la summitul de la Varșovia, au recunoscut și spațiul cibernetic ca domeniu de apărare.

În egală măsură, decizia NATO vine în întâmpinarea noilor ambiții în spațiul cosmic din partea a doi importanți aliați, Statele Unite și Franța. Președintele american Donald Trump a lansat, în luna august, comandamentul militar al spațiului, precizând că această dimensiune ”este în centrul securităţii SUA”. Tot în vara lui 2019, de Ziua Națională a Franței, preşedintele Emmanuel Macron a anunţat crearea unui comandament militar spaţial. În continuarea acestui anunț, guvernul de la Paris a informat că va dezvolta arme cu laser și va desfășura sateliți de supraveghere până în anul 2023 ca parte a planului de a proteja infrastructura spațială.

Decizia de a declara spaţiul cosmic drept nouă frontieră pentru apărare vine în contextul în care criticile privind funcționarea NATO au căpătat o nouă amploare după afirmațiile președintelui francez privind ”moartea cerebrală a organizației”, iar ea ar aputa la a-l convinge pe președintele Statelor Unit că Alianţa Nord-Atlantică poate fi un aliat util în a descuraja dezvoltarea Chinei ca putere militară rivală, precum și forța în spațiu a Rusiei.

Continue Reading

NATO

Bogdan Aurescu, la ministeriala NATO: România nu împărtășește opiniile că Alianța este în criză și propune modernizarea conceptului strategic al NATO

Published

on

Ministrul Bogdan Aurescu a afirmat miercuri, la lucrările reuniunii miniştrilor de externe din statele membre NATO de la Bruxelles, că România nu împărtăşeşte opiniile conform cărora Alianţa este în criză, în contextul în care președintele francez a afirmat la începutul acestei luni că ”asistăm la moartea cerebrală a NATO”, iar Parisul a solicitat lansarea unui proces de reflecție privind viitorul Alianței, propunând inclusiv modificarea procesului decizional aliat.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe remis CaleaEuropeană.ro, şeful diplomaţiei române a precizat că “România nu împărtăşeşte opiniile conform cărora Alianţa este în criză şi a subliniat că procesul de adaptare a NATO trebuie să continue”.

“Orice proces de reflecţie pe tema viitorului Alianţei trebuie, în viziunea României, să poată identifica eventualele probleme interne şi provocările externe ale NATO, să faciliteze procesul de adaptare a Alianţei şi să înlăture orice percepţii – care sunt oricum eronate – cum că Alianţa ar fi în criză. Un astfel de proces ar putea conduce, în opinia ministrului român de externe, la modernizarea conceptului strategic al NATO“, se arată în comunicat.

De altfel, șeful diplomației române a susținut aceleași aspecte și în cadrul întrevederii pe care a avut-o, în marja ministerialei NATO, cu omologul său francez, Jean-Yves Le Drian. La Bruxelles, Aurescu a mai avut întrevederi cu alți șase omologi: secretarul de Stat al SUA și miniștrii de Externe ai Croației, Estoniei, Georgiei, Poloniei și Norvegiei.

Citiți și Întâlnire la nivel înalt România-SUA la NATO: Bogdan Aurescu și Mike Pompeo au discutat despre sporirea prezenței navale aliate la Marea Neagră
Citiți și Quo vadis NATO? La 70 de ani de existență, Alianța Nord-Atlantică are nevoie de un nou Concept Strategic
Citiți și Reacții prudente după ce miniștrii de Externe din țările NATO au discutat despre viitorul Alianței: Propunerea Germaniei a primit sprijin, viziunea Franței nu a generat entuziasm
Citiți și NATO continuă să se adapteze în pofida criticilor: Țările aliate au decis recunoașterea spațiul cosmic drept al cincilea domeniu operațional de luptă

La ministerială, Bogdan Aurescu a subliniat importanţa deosebită a unităţii şi solidarităţii statelor aliate, în perspectiva reuniunii la cel mai înalt nivel de la Londra, subliniind importanţa unui mesaj puternic de susţinere a Articolului 5 al Tratatului de la Washington. A prezentat contribuţiile concrete ale României în acest sens, materializate atât în asigurarea resurselor necesare pentru modernizarea forţelor armate naţionale, cât şi în contribuţiile semnificative la operaţiile şi misiunile aliate.

El a evidenţiat necesitatea continuării progreselor concrete în implementarea deciziilor adoptate, inclusiv cele vizând flancul estic al Alianţei în ansamblul său. În acest context, a subliniat importanţa implementării depline a deciziilor referitoare la regiunea Mării Negre şi a asigurării unor contribuţii sporite din partea aliaţilor, în vederea consolidării posturii aliate de descurajare şi apărare în această regiune, în plan terestru, maritim şi aerian.

Ministrul Bogdan Aurescu a punctat importanţa dezvoltării, în continuare, a dialogului şi cooperării practice cu Georgia, Ucraina şi Republica Moldova, pentru creşterea rezilienţei acestora în faţa provocărilor interne şi externe. De asemenea, a subliniat importanţa sinergiei şi complementarităţii depline între NATO şi UE în domeniul securităţii şi apărării, element foarte important în menţinerea unităţii transatlantice, menţionează MAE.

În cadrul dineului de lucru a avut loc un schimb de opinii cu privire la contextul global de securitate şi implicaţiile acestuia pentru Alianţă, pentru un răspuns eficient la provocările actuale şi viitoare. Miniştrii au discutat despre modalităţile de abordare coordonată a unor teme de interes strategic: Rusia, China şi controlul armamentelor.

În intervenţia sa, ministrul român de externe a exprimat convingerea că multiplicarea provocărilor şi ameninţărilor la nivel global fac cu atât mai necesară menţinerea unei abordări unitare din partea statelor aliate, atât în cadrul NATO, cât şi în alte formate la care participă acestea. Aurescu s-a referit la importanţa păstrării abordării actuale cu privire la Rusia, subliniind că o schimbare a acestei abordări nu poate avea loc decât în condiţiile revenirii la respectarea de către partea rusă a dreptului internaţional şi a angajamentelor asumate. El a precizat că principiile şi valorile euroatlantice trebuie să rămână reperele în interacţiunea NATO cu alţi actori internaţionali.

În acest context, Aurescu a evidenţiat necesitatea păstrării şi consolidării actualelor aranjamente în domeniul controlului armamentelor.

În egală măsură, ministrul Aurescu a prezentat evoluţiile recente din Republica Moldova şi a subliniat că orice evoluţie spre soluţionarea conflictului transnistrean trebuie să aibă loc cu respectarea frontierelor internaţional recunoscute ale Republicii Moldova şi fără afectarea vectorului său european de politică externă.

Reuniunea a reprezentat un moment important în pregătirea Reuniunii şefilor de stat şi de guvern aliaţi de la Londra, din 3-4 decembrie. Programul a inclus două sesiuni de lucru în format aliat: o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic şi un dineu de lucru.

Miniştrii au adoptat o serie de decizii referitoare la recunoaşterea spaţiului cosmic ca domeniu operaţional al Alianţei, la consolidarea rolului NATO în domeniul securităţii energetice şi la continuarea participării aliate la eforturile internaţionale privind combaterea terorismului.

În acelaşi timp, au fost evaluate progresele înregistrate în implementarea măsurilor referitoare la Marea Neagră decise la reuniunea ministerială de externe de la Washington, din 3-4 aprilie. De asemenea, a avut loc o discuţie cuprinzătoare despre situaţia de securitate în regiunile Mării Baltice, Mării Negre, Mării Mediterane şi Atlanticului de Nord şi deciziile adoptate de NATO pentru a răspunde riscurilor şi provocărilor care afectează aceste regiuni, mai informează MAE. 

Continue Reading

NATO

Reacții prudente după ce miniștrii de Externe din țările NATO au discutat despre viitorul Alianței: Propunerea Germaniei a primit sprijin, viziunea Franței nu a generat entuziasm

Published

on

© Germany at NATO/ Twitter

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a reliefat o abordare prudentă după reuniunea miniștrilor de Externe din țările aliate în care au fost discutate propunerile Franței și Germaniei privind transformarea NATO, viziunea Parisului fiind aceea a a modificării procesului decizional al NATO, iar cea a Berlinului vizând crearea unui comitet de experţi care să revitalizeze dezbaterea în cadrul Alianţei și care să conducă la ”recâştigarea încrederii” între aliaţi.

Întrebat în debutul conferinței de presă ce a urmat reuniunii, Jens Stoltenberg s-a referit doar la propunerea înaintată de șeful diplomației germane, Heiko Maas.

”Toți aliații și-au exprimat sprijinul puternic pentru NATO și unitatea transatlantică. Propunerea din partea ministrului Heiko Maas a primit sprijin din partea mai multor aliați și cred că are valoare și acum o vom analiza în timp ce ne pregătim pentru reuniunea liderilor și vom decide mai departe ce vom face”, a spus Stoltenberg, făcând trimitere la faptul că mai multe subiecte se vor afla pe agenda liderilor la reuniunea de la Londra, prilejuită de aniversarea a 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice.

Potrivit AFP și EFE, Iniţiativa Berlinului este crearea fi crearea unui comitet de experţi pentru revitalizarea ”dezbaterii politice și strategice” în cadrul Alianţei şi ”dezvoltarea unei viziuni în comun” ca măsură pentru ”recâştigarea încrederii” între aliaţi, conform unei declaraţii difuzate de ministrul de externe german Heiko Maas înaintea reuniunii. Berlinul pledează astfel pentru revitalizarea dezbaterii politice pentru ”a restabili încrederea acolo unde există insecuritate, dezvoltând o viziune în comun”.

În egală măsură, în cadrul reuniunii miniștrilor de Externe, șeful diplomației germane a susținut că ”NATO este un model de succes” și că aliații ”au interesul să păstreze acest lucru”, insistând că ”unitatea este un element cheie” în interiorul Alianței.

Pe de altă parte, secretarul de Stat al SUA Mike Pompeo, primul oficial american care a respins criticile Franței privind NATO, a reafirmat angajamentul SUA ”pentru o Alianță excepțională”, însă a cerut, din nou, creșterea investițiilor din partea aliaților europeni.

”Aliații noștri trebuie să își sporească investițiile în materie de apărare pentru ca NATO să se adapteze noilor riscuri de securitate”, a spus Pompeo, în cadrul reuniunii.

În ce-l privește pe Jens Stoltenberg, răspunzând unei noi întrebări pe subiectul propunerilor Franței și Germaniei, secretarul general al Alianței a evitat un răspuns clar.

A existat un puternic sprijin pentru consolidarea NATO și a dimensiunii sale politice. NATO există astăzi pentru că suntem singura platformă unde America de Nord și Europa stau împreună, decid împreună și fac lucruri împreună în privința problemelor strategice”, a spus Stoltenberg, dând ca exemple abordarea față de Rusia, poziția comună privind controlul armamentului și consolidarea apărării colective.

Întrebat ulterior la finalul conferinței de presă despre faptul că a evitat să comenteze propunerea Franței, Jens Stoltenberg a oferit un răspuns prudent.

Voi fi precaut în a intra în detalii. Am avut o discuție, iar mesajul principal este că suntem uniți în ce privește consolidarea NATO”, a spus secretarul general al Alianței, în condițiile în care marți a promis că va efectua săptămâna viitoare o vizită la Paris pentru a se întâlni cu Emmanuel Macron și ”pentru a-i înţelege mai bine mesajul şi motivele care se află în spatele criticilor” la adresa NATO.

Iniţiativa franceză vine în contextul în care preşedintele Emmanuel Macron a estimat că NATO este în ”moarte cerebrală”.

Într-un interviu pentru The Economistpublicat la 6 noiembrie, Macron a afirmat că ”asistăm la moartea cerebrală a NATO” și a spus la îndoială ”eficacitatea” Articolul 5 din Tratatul NATO, clauza care prevede apărarea colectivă a tuturor membrilor Alianței, explicându-şi opinia prin dezangajarea SUA şi comportamentul Turciei. După ce a afirmat că ”suntem pe punctul de a asista la moartea cerebrală a NATO”, președintele francez Emmanuel Macron a vorbit pe un ton sumbru și cu privire la viitorul Uniunii Europene, declarându-se îngrijorat de “fragilitatea extraordinară a Europei”, care “va dispărea dacă ea nu se va considera ca o putere în această lume”. Mai mult, Franța a reluat săptămâna trecută, prin vocea ministrului Apărării Florence Parly, teza construirii unui ”pilon european” în cadrul Alianței Nord-Atlantice și a precizat că Franța va cere lansarea unui proces de reflecție privind viitorul NATO la summitul de la Londra, apărând în egală măsură afirmațiile președintelui francez.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending