Președintele Franței, Emmanuel Macron, a reafirmat poziția oficială a țării sale privind situația tensionată din Orientul Mijlociu, subliniind angajamentul Parisului pentru o soluție durabilă bazată pe pace, securitate și respect reciproc între statele din regiune.

„Poziția Franței este destul de simplă. Suntem pentru pace, securitate și stabilitate pentru toți în regiune. Nu vrem un viitor Orient Mijlociu cu un Iran dotat cu arme nucleare”, a declarat liderul Franței.

Macron a atras atenția asupra crizei umanitare din Gaza și a reiterat opoziția Franței față de o eventuală ocupație de durată a teritoriului și față de abuzurile împotriva populației civile.

France’s position. pic.twitter.com/M4QmFhj6is

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) June 13, 2025

În același timp, președintele francez a subliniat că soluția de durată pentru regiune presupune existența a două state: „Credem că stabilitatea înseamnă un Israel care trăiește în pace alături de un stat palestinian, care trăiește în pace și siguranță și care recunoaște existența și dreptul Israelului de a se apăra în regiune. Acesta este obiectivul nostru.”

Macron a încheiat spunând că această viziune este „onestă, coerentă și, sper, realistă”, exprimând încrederea că dialogul și diplomația pot conduce la o soluție echilibrată.

Occidentul face apel la ”reținere” și ”întoarcere la diplomație” după atacurile israeliene asupra Iranului: ”Îndemnăm toate părțile să reducă tensiunile de urgență”

Operațiunea Israelului, la care au participat peste 200 de avioane de luptă, a vizat mai multe ținte, inclusiv instalațiile nucleare ale Iranului și lideri militari de rang înalt. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a descris atacul drept începutul unei ofensive de mai multe zile, informează Politico Europe.

Ca represalii, Iranul a lansat un roi de peste 100 de drone către Israel, potrivit unui purtător de cuvânt militar israelian.

Conform The Guardian, premierul israelian Benjamin Netanyahu l-a informat pe cancelarul german Friedrich Merz cu privire la atacul Israelului asupra Iranului într-o convorbire telefonică vineri dimineață, a declarat Merz într-o declarație, potrivit Reuters.

În declarație se precizează că Israelul are dreptul să se apere, iar Iranul nu ar trebui să dezvolte arme nucleare, însă Merz a făcut apel la ambele părți să se abțină de la escaladare.

Escaladarea dramatică a situației generează temeri că Orientul Mijlociu ar putea fi în pragul unui nou conflict regional devastator.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a discutat cu președintele Israelului, Isaac Herzon, cu privire la escaladarea situației din Orientul Mijlociu. 

Președinta Executivului European a reiterat dreptul Israelului de a se apăra și de a-și proteja poporul: „În același timp, menținerea stabilității regionale este vitală.”

În mesajul său, Ursula von der Leyen, a îndemnat toate părțile să acționeze cu maximă reținere și să depună eforturi pentru a detensiona situația: „Eforturile diplomatice sunt esențiale pentru a preveni o escaladare suplimentară.”

Spoke with President @Isaac_Herzog concerning the escalating situation in the Middle East.

I reiterated Israel’s right to defend itself and protect its people. At the same time, preserving regional stability is vital.

I urge all parties to act with maximum restraint and work…

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) June 13, 2025

Citiți și: UE, îngrijorată de situația din Orientul Mijlociu după atacurile israeliene asupra Iranului: Suntem gata să sprijinim orice eforturi diplomatice de dezescaladare

Occidentul face apel la ”reținere” și ”întoarcere la diplomație” după atacurile israeliene asupra Iranului: ”Îndemnăm toate părțile să reducă tensiunile de urgență”

Operațiunea Israelului, la care au participat peste 200 de avioane de luptă, a vizat mai multe ținte, inclusiv instalațiile nucleare ale Iranului și lideri militari de rang înalt. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a descris atacul drept începutul unei ofensive de mai multe zile, informează Politico Europe.

Ca represalii, Iranul a lansat un roi de peste 100 de drone către Israel, potrivit unui purtător de cuvânt militar israelian.

Conform The Guardian, premierul israelian Benjamin Netanyahu l-a informat pe cancelarul german Friedrich Merz cu privire la atacul Israelului asupra Iranului într-o convorbire telefonică vineri dimineață, a declarat Merz într-o declarație, potrivit Reuters.

În declarație se precizează că Israelul are dreptul să se apere, iar Iranul nu ar trebui să dezvolte arme nucleare, însă Merz a făcut apel la ambele părți să se abțină de la escaladare.

Escaladarea dramatică a situației generează temeri că Orientul Mijlociu ar putea fi în pragul unui nou conflict regional devastator.

Comisia Europeană a plătit cea de-a cincea tranșă din împrumutul excepțional de asistență macrofinanciară (AMF) acordat Ucrainei, în valoare de 1 miliard de euro.

Gestul, care vine înainte de summitul G7 din Canada, consolidează și mai mult rolul UE de cel mai mare donator al Ucrainei de la începutul războiului de agresiune al Rusiei, cu un sprijin total care se apropie de 150 de miliarde de euro.

Asistența macrofinanciară (AMF) în valoare de 18,1 miliarde de euro acordată de UE face parte din inițiativa privind accelerarea veniturilor extraordinare (ERA) condusă de G7, care urmărește să ofere Ucrainei sprijin în valoare de aproximativ 45 de miliarde de euro.

Aceste împrumuturi urmează să fie rambursate folosind veniturile provenite din inghețaea activelor statului rus deținute în UE, arată Comisia Europeană într-un comunicat. 

Cu această ultimă plată, totalul împrumuturilor acordate de Comisie Ucrainei în cadrul mecanismului mai sus menționat ajunge la 7 miliarde de euro de la începutul anului 2025.

După cum au convenit liderii europeni în cadrul Consiliului European extraordinar de la începutul lunii martie și după cum a reiterat președinta Ursula von der Leyen, Comisia este pregătită să suplimenteze contribuția UE la inițiativa împrumuturilor ERA, dacă este necesar. Comisia rămâne în contact strâns cu autoritățile ucrainene în ceea ce privește plățile viitoare.

În cazul în care Ucraina prezintă o cerere, Comisia este pregătită să răspundă rapid.

Acest lucru ar permite UE să sprijine orice creștere esențială a cheltuielilor militare în săptămânile și lunile următoare, contribuind la asigurarea unei poziții puternice a Ucrainei înaintea oricăror potențiale negocieri de pace.