Connect with us

GENERAL

In cine mai au incredere romanii? Vezi aici studiul realizat de GfK Custom Research

Published

on


Serviciul de pompieri continuă să se bucure de cel mai înalt nivel de încredere pe plan internaţional, se arata intr-un comunicat al Gfk-ro.com. S-a înregistrat o îmbunătăţire considerabilă în ceea ce priveşte reputaţia organizaţiilor de caritate şi cea a judecătorilor. În comparaţie cu anul anterior, o creştere a încrederii a fost înregistrată pentru majoritatea grupurilor profesionale, cu excepţia unei uşoare scăderi privind specialiştii în marketing şi cercetătorii de piaţă. Acestea sunt concluziile “GfK Index Trust 2011”, studiu care a fost efectuat în 19 ţări de către divizia GfK Custom Research.

Îmbunătăţirea reputaţiei judecătorilor pe plan internaţional

La nivel internaţional, reputaţia tuturor grupurilor profesionale s-a îmbunătăţit. In aceeaşi privinţă, serviciile de pompieri sunt în poziţia fruntaşă, cu o medie de 94% a populaţiei din toate ţările studiate care îşi plasează încrederea în ei. Un procent asemănător – 93% dintre români – au încredere în pompieri. Valoarea s-a stabilizat la un nivel foarte înalt şi această profesie este investită cu încredere de către cel puţin 90% dintre respondenţii din toate ţările europene, cu excepţia Bulgariei (89%). Cea mai mică valoare a fost înregistrată în India, unde doar 81% din populaţie are încredere în pompieri.

Următorii în clasament sunt doctorii (86% la nivel internaţional şi 79% în România), profesorii (85% atât la nivel internaţional, cât şi în România), poştaşii (84% la nivel internaţional şi 85% în România) şi armata (82% la nivel internaţional şi 88% în România).Ca şi în anii precedenţi, poliţia s-a situat pe locul al şaselea şi nivelul de încredere în această profesie chiar a crescut cu un punct procentual faţă de anul anterior. Cu toate acestea, există variaţii mari între diferite ţări: poliţia este văzută cu încredere de 89% din populaţia Suediei, înregistrându-se valori ridicate şi în Italia (86%) şi Germania (85%). În schimb, forţele de poliţie din Columbia au o reputaţie foarte proastă; doar 36% dintre columbieni au încredere în autorităţile responsabile de aplicarea legii. Nici România nu stă foarte bine la acest capitol, doar 55% dintre cetăţenii români declarându-şi încrederea în poliţişti. Judecătorii şi-au îmbunătăţit în mod semnificativ reputaţia pe plan internaţional până la 66%, ceea ce înseamnă cu patru puncte procentuale mai mult decât în 2010. Totuşi, au apărut diferenţe semnificative între diferite ţări implicate în sondaj: cel mai ridicat grad de încredere este în Suedia (82%). Judecătorii sunt, de asemenea, foarte preţuiţi în Germania şi Olanda (ambele cu 79%). De departe, cea mai mică valoare a fost înregistrată în Bulgaria, unde numai 34% consideră că judecătorii sunt de încredere.

Cea mai mare creştere a gradului de încredere a fost cea pentru organizaţiile de caritate, care a crescut cu cinci puncte procentuale faţă de anul precedent până la valoarea de 64%. În mod interesant, cea mai mare încredere acordată de către un procent considerabil a fost înregistrată în India (83%) şi Polonia (81%). Şi ponderea respondenţilor care au avut o imagine pozitivă a funcţionarilor publici, a crescut la nivel internaţional, de la 58% în anul anterior la 61% în 2011. Funcţionarii publici sunt cei mai respectaţi în India (74%); în schimb, aproape acelaşi procent dintre columbieni nu au încredere în acest grup profesional. În urma unui declin semnificativ în 2010, poziţia clerului s-a stabilizat între timp la 58%, iar cercetătorii de piaţă sunt consideraţi de încredere de 54% dintre respondenţi.

Nivelul de încredere în grupurile profesionale individuale, la nivel internaţional

Grup profesional Toate ţările 2011 Toate ţările 2010 Cel mai mare nivel de încredere În

%

Cel mai scazut nivel de încredere în

%

Pompieri 94 94 Suedia 99 India 81
Medici 86 84 Olanda 94 Bulgaria 78
Profesori 85 84 Turcia 94 India 81
Poştaşi 84 82 Ungaria 96 Columbia 67
Forţele armate 82 81 Turcia 90 Belgia 64
Poliţia 76 75 Suedia 89 Columbia 36
Judecători 66 62 Suedia 82 Bulgaria 34
ONG mediu 65 62 Brazilia 82 Bulgaria 54
Organizaţii de caritate 64 59 India 83 Bulgaria 35
Funcţionari publici 61 58 India 74 Columbia 27
Clerul 58 58 România 83 Belgia 28
Cercetători de piaţă 54 55 Ungaria 74 Turcia 44
Avocaţi 47 46 Germania 71 Bulgaria 34
Sindicate 45 42 Olanda, India 65 Bulgaria 28
Jurnalişti 44 41 Brazilia 79 Regatul Unit 24
Bancheri 43 42 India 80 Italia 22
Manageri 34 31 India 70 Germania 20
Specialişti în marketing 32 33 Brazilia 70 Turcia 16
Specialişti în publicitate 29 29 Brazilia 72 Suedia 19
Politicienii 17 14 Suedia 39 Cehia, România 8

Sursa: GfK Trust Index 2011, GfK Custom Research

Politicienii sunt mai apreciaţi, dar rămân pe ultimul loc

Mai mult de jumătate dintre respondenţi şi-au exprimat o părere critică faţă de avocaţi, sindicate, jurnalişti, bancheri, manageri, specialişti în marketing, specialişti în publicitate şi politicieni.

Criza financiară a intrat acum într-o nouă fază şi reputaţia bancherilor s-a îmbunătăţit uşor în comparaţie cu anul anterior, ajungând la 43% în primăvara anului 2011. Explicaţia ar putea fi aceea că evoluţia crizei financiare este acum către o criză a monedei euro şi a nivelului datoriei, în care bancherii nu mai sunt miezul problemei. Cu toate acestea, există diferenţe majore de la o ţară la alta. Indienii prezintă, de departe, cel mai mare nivel de încredere în bancherii lor (80%), în timp ce aproape aceeaşi proporţie, dar de neîncredere, este manifestată de italieni faţă de acest grup profesional (78%). Trei sferturi dintre români spun că nu au încredere în lucrătorii bancari. Aceştia au o imagine la fel de proastă în Marea Britanie, unde doar 27% din populaţie consideră această profesie demnă de încredere.

Deşi politicienii au fost capabili să-şi îmbunătăţească oarecum imaginea pe parcursul ultimului an, ei rămân în partea de jos a clasamentului, cu un grad de încredere, per ansamblu, de 17%. Stima pentru politicieni este cea mai crescută în Suedia (39%), în vreme ce în Cehia şi România (8% în fiecare caz), precum şi în Germania şi Italia (9%), politicienii au o problemă de imagine serioasă.

Studiul

GfK Custom Research a folosit GfK Trust Index în primăvara anului 2011 pentru a determina nivelul de încredere al cetăţenilor în următoarele 20 de grupuri profesionale şi organizaţii: doctori, bancheri, funcţionari publici, serviciul de pompieri, sindicate, jurnalişti, cler, profesori, manageri, specialişti în marketing, cercetători de piaţă, armată, politicieni, poliţie, lucrători poştali, avocaţi, judecători, organizaţii de protecţie a mediului, specialişti în publicitate şi organizaţii de caritate. Pentru GfK Trust Index din acest an au fost intervievaţi un total de 19.261 de respondenţi, din 15 ţări europene (Belgia, Bulgaria, Cehia, Franţa, Germania, Ungaria, Italia, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Spania, Suedia, Turcia şi Marea Britanie), Statele Unite ale Americii, Brazilia, Columbia şi India, în martie şi aprilie 2011. Acest sondaj a fost realizat anual, începând din 2003.

GfK Group

Grupul GfK oferă informaţii fundamentale de care industria, vânzătorii, companiile de servicii şi mass-media au nevoie pentru a lua decizii pe piaţă. Acesta oferă o gamă completă de servicii de informare şi consultanţă în trei sectoare de afaceri: Custom Research, Retail and Technology şi Media. Organizaţia nr. 4 de cercetare de piaţă la nivel mondial, Grupul GfK funcţionează în mai mult de 100 de ţări şi are peste 10.000 de angajaţi. În 2010, vânzările Grupului GfK s-au ridicat la 1,29 miliarde de euro. Pentru informaţii suplimentare, vizitaţi site-ul nostru: www.gfk.com.Urmăriţi-ne pe Twitter: www.twitter.com / gfk_group.

GENERAL

România a găzduit prima ediție a Săptămânii Mondiale a Francofoniei Științifice. Ministrul Sorin Cîmpeanu, ales președinte al celei mai mari organizații academice internaționale, Agenția Universitară a Francofoniei

Published

on

© Sorin Cîmpeanu/ Facebook

România a găzduit în perioada 21-24 septembrie, sub înaltul patronaj al președintelui României, prima ediție a Săptămânii Mondiale a Francofoniei Științifice, în cadrul căreia au avut loc mai multe evenimente majore ale Agenției Universitare a Francofoniei (AUF).

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, Universitatea Politehnica din București a găzduit a XVIII-a Adunare Generală a AUF, reuniune care, după Summitul Francofoniei organizat de România (2006), este cel mai amplu eveniment francofon desfășurat în România.

Cu această ocazie, Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul român al Educației, a fost ales președinte al AUF, fiind ales în același timp și noul Consiliu de Administrație al AUF, format din 32 de membri repartizați astfel:

Cu această ocazie, Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul român al Educației, a fost ales președinte al AUF, fiind ales în același timp și noul Consiliu de Administrație al AUF, format din 32 de membri repartizați astfel:

– 18 reprezentanți ai universităților din cele 10 regiuni (Africa Centrală și Regiunea Marilor Lacuri, Africa de Vest, Magreb, Europa Occidentală, Europa Centrală și Orientală, Asia-Pacific, America, Caraibe, Orientul Mijlociu și Oceanul Indian). Rectorul Universității Politehnica din București, Mihnea Costoiu, a fost ales pentru a reprezenta întreaga regiune a Europei Centrale și Orientale;

– 13 reprezentanți ai statelor/guvernelor, printre care se numără și România, reprezentată de Ruxandra Mangu.

Astfel, România se bucură de o prezență importantă în instanțele AUF, având 3 reprezentanți: președintele AUF, reprezentantul Guvernului României și reprezentantul universităților din Europa Centrală și Orientală.

În intervenția sa, ministrul Educației, Sorin Mihai Cîmpeanu, președinte ales al Agenției Universitare a Francofoniei, a mulțumit tuturor delegaților instituțiilor membre AUF pentru încrederea acordată (prin vot secret), subliniind importanța continuității ce poate facilita tranziția între obiectivele majore ale Strategiei AUF 2017-2021 și Strategia AIF 2021-2025. AUF va continua sa susțină calitatea în educație și cercetare, angajabilitatea tinerilor absolvenți prin încurajarea parteneriatelor între mediul universitar și mediul socio-economic, precum și consolidarea rolului universităților de motor al dezvoltării locale și regionale.

În egală măsură, acesta a apreciat sprijinul pe care președintele României îl acordă francofoniei și educației, referindu-se la proiectul „România Educată”, un proiect care, în funcție de ariile specifice de interes, poate fi preluat şi de alte țări francofone ca răspuns la multiplele provocări aflate acum în fața oricărui sistem de educație din lume.

Cîmpeanu a adresat mulțumiri și secretarului general OIF (Organizația Internațională a Francofoniei), Louise Mushikiwabo, pentru cooperarea excepțională din ultimii ani între OIF, AUF, APF (Adunarea Parlamentară a Francofoniei), CONFEMEN (Conferința miniștrilor educației din țările francofone) și alți operatori ai francofoniei. În același timp a apreciat intervenția comisarului european pentru educație, cercetare, tineret și cultură – Maryia Gabriel.

De asemenea, ministrul Educației a subliniat și contribuția României la dezvoltarea francofoniei universitare, îndeosebi prin cele 980 de burse doctorale și postdoctorale „Eugen Ionescu”, acordate începând cu 2007. România a contribuit astfel în fiecare an cu un buget care a variat între 350.000 euro și 1.000.000 euro.

Adunarea Generală a celor 1005 instituții membre AUF (provenind din 119 state) a prilejuit și organizarea conferinței miniștrilor educației/pentru învățământ superior și cercetare din țările francofone. Au participat 40 de miniștri, înregistrându-se astfel cea mai extinsă reprezentare ministerială dintre cele 18 ediții ale Adunării Generale AUF în cei 60 de ani de existență.

Noua strategie se va concentra pe profesionalizarea guvernanței universităților și va viza dezvoltarea unor instrumente adecvate și adaptate specificului nevoilor reale și actuale ale statelor și universităților membre, așa cum au rezultat din amplul proces de consultare mondială derulată de AUF.

AUF va continua sa susțină proiectul IDNEUF (Initiative pour le Développement du Numérique dans l’Espace Universitaire Francophone) – inițiativă a miniștrilor educației din țările francofone – care datează din anul 2015 (Paris), proiect prin intermediul căruia AUF a reușit să dea dovadă de viziune, anticipând importanța digitalizării educației.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac: Ca stat membru al NATO și al UE, România are în față multe oportunități oferite de Parteneriatul Strategic cu SUA

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Săptămâna aceasta s-au împlinit zece ani de la semnarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru secolul XXI între România și SUA, iar angajamentul semnat de către președintele Traian Băsescu și președintele Barack Obama este unul dintre cele mai importante acorduri pe care le are România, a transmis duminică europarlamentarul Eugen Tomac.

„Am avut privilegiul să fac parte din Delegația oficială a României la Washington și sunt mândru că administrația din care am făcut parte a lăsat țării un parteneriat care ne asigură securitatea și contribuie decisiv la consolidarea rolului pe care România îl are în calitate de stat furnizor de securitate în regiune”, a scris acesta, pe Facebook.

Mai mult, Eugen Tomac a subliniat că România, ca stat membru al NATO și al Uniunii Europene, are în față o ușă larg deschisă și plină de oportunități oferite de acest Parteneriat pentru secolul XXI, „pe care trebuie doar să le fructificăm inteligent pentru ca națiunea noastră să devină mai prosperă și mai unită”.

„România și Statele Unite ale Americii, împreună pentru o lume mai sigură și mai bună!”, a conchis eurodeputatul.

Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite, lansat la 11 iulie 1997, a atins săptămâna trecută o nouă bornă politico-diplomatică și aniversară: s-au împlinit zece ani de la adoptarea Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii și de la semnarea Acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România.

Documentele au fost adoptate în cadrul unei vizite pe care președintele de atunci al României, Traian Băsescu, a efectuat-o la Washington, la invitația omologului american, Barack Obama. Declarația comună adoptată de cei doi președinți la Casa Albă a fost urmată de semnarea Acordului privind sistemul antirachetă, la sediul Departamentului de Stat, de către secretarul de stat al SUA, Hillary Clinton, și ministrul de externe român, Teodor Baconschi.

Momentul a fost marcat luni, 13 septembrie, și de Ambasada Statelor Unite în România, printr-un mesaj transmis de însărcinatul cu afaceri, David Muniz, care a subliniat că “Statele Unite și România sunt aliați, democrații care împărtășesc aceleași valori și, pe deasupra, prieteni”.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

SOTEU2021. Ursula von der Leyen anunță că UE va prezenta o nouă strategie de conectivitate, denumită „Global Gateway”, pentru a investi în infrastructură de calitate

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Pentru ca Europa să devină un actor mai activ la nivel mondial, trebuie să își îndrepte atenția și asupra următoarei generații de parteneriate, iar în acest sens,  noua Strategie indo-pacifică a UE este un reper foarte important, reflectând însemnătatea tot mai mare a regiunii pentru prosperitatea și securitatea Uniunii, a transmis miercuri președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în discursul său privind Starea Uniunii Europene.

„Europa trebuie să fie mai prezentă și mai activă în regiune. Prin urmare, vom lucra împreună pentru a aprofunda legăturile comerciale, pentru a consolida lanțurile de aprovizionare globale și pentru a dezvolta noi proiecte de investiții în domeniul tehnologiilor ecologice și digitale. Ne pricepem foarte bine să finanțăm construcția de drumuri. Dar nu are sens ca Europa să construiască o șosea perfectă între o mină de cupru deținută de China și un port deținut de China. Trebuie să acționăm mai inteligent în privința acestor tipuri de investiții”, a punctat aceasta. 

În acest sens, Ursula von der Leyen a declarat că Uniunea Europeană va prezenta în curând noua strategie de conectivitate, denumită „Global Gateway”, pentru a investi în infrastructură de calitate, care să conecteze bunuri, persoane și servicii în întreaga lume. 

„Vom adopta o abordare bazată pe valori, oferindu-le partenerilor noștri transparență și o bună guvernanță. Dorim să creăm legături și nu dependențe! Știm cum poate funcționa acest lucru.  Începând din această vară, un nou cablu din fibră optică subacvatic conectează Brazilia și Portugalia. Vom investi împreună cu Africa în vederea creării unei piețe pentru hidrogenul verde care să conecteze cele două țărmuri ale Mediteranei”, a spus ea, în ce-al doilea său discurs privind Starea UE, susținut în plenul Parlamentului European de la Strasbourg.

Mai mult, von der Leyen a pledat pentru o abordare de tipul „Team Europe” pentru ca Global Gateway să devină o realizare și a adăugat că Uniunea Europeană va conecta instituțiile și investițiile, băncile și comunitatea de afaceri, făcând din acest aspect o prioritate pentru summit-urile regionale, începând cu următorul summit UE-Africa din februarie.

„Vrem să facem ca Global Gateway să devină o marcă de încredere în întreaga lume. Activitățile economice desfășurate în întreaga lume – comerțul mondial – sunt foarte bune și necesare, dar nu pot să se înfăptuiască niciodată cu prețul demnității și al libertății oamenilor. Există 25 de milioane de oameni care sunt amenințați sau forțați să muncească. Nu putem accepta niciodată ca aceștia să fie forțați să fabrice produse – și ca aceste produse să ajungă apoi să fie vândute în magazinele din Europa. Prin urmare, vom propune interzicerea pe piața noastră a produselor care au fost fabricate prin muncă forțată. Drepturile omului nu sunt de vânzare – indiferent preț”, a conchis președinta Comisiei Europene.

UE a recurs încă din 2019 la o abordare balansată, care include sancțiuni pentru a amenda derapajele cu privire la drepturile omului și un control mai strict al subvențiilor străine, sporind în egală măsură cooperarea în domenii precum combaterea schimbărilor climatice și stimulând legăturile economice. 

Să nu uităm că Josep Borrell i-a transmis șefului diplomației chineze la începutul acestui an că “UE și SUA au legături puternice”, dar l-a invitat ca “UE, China și SUA să își unească forțele” în fața provocărilor globale.

În ultima vreme însă, Uniunea a adoptat o poziție mai dură.

Relațiile dintre cele două părți au căpătat noi valențe tensionate după ce Uniunea Europeană a decis în luna martie măsuri restrictive împotriva a 11 persoane și patru entități responsabile pentru încălcări grave ale drepturilor omului și de abuzuri grave împotriva acestora în diferite țări din întreaga lume, printre încălcările vizate în prezent numărându-se și detențiile arbitrare ale uigurilor din Xinjiang în China.

Beijingul a răspuns imediat la sancțiunile UE, incluzând pe lista sa de sancțiuni cinci membri ai Parlamentului European, Subcomisia pentru drepturile omului din Parlamentul European, dar și Comitetul politic și de securitate al UE (COPS), fapt ce a atras critici din partea Parlamentului European și avertismente că Legislativul European nu va lua în considerare nicio discuție privind ratificarea acordului UE-China, atât timp cât sancțiunile rămân în vigoare.

De altfel, Comisia Europeană anunțase deja cu două săptămâni înainte de acest moment că a suspendat ratificarea acordului economic între UE şi China asupra investiţiilor, motivând că mediul politic ”nu este propice”. Un avertisment în acestă direcție a venit și din partea cancelarului german, Angela Merkel, care a cerut Chinei să facă progrese în ceea ce privește drepturile lucrătorilor pentru ca UE să dea undă verde acestui tratat.

Mai mult, liderii G7, format ce reunește cele mai puternice democrații ale lumii, au convenit asupra unei abordări dure față de China și au condamnat comportamentul destabilizator al Rusiei, angajându-se totodată la măsuri menite să pună capăt pandemiei de COVID-19, să consolideze sistemele globale de sănătate, să reclădească economiile lor pe baze reziliente și să promoveze valorile democratice și parteneriatele globale.

Poziția țărilor G7 cu privire la China a devenit extrem de nuanțată, reliefând deopotrivă stările de concurență sistemică și de cooperare. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Eugen Tomac5 hours ago

Eugen Tomac: Este vital ca PNRR să fie folosit pentru investiții şi reforme: Ar fi însă un nonsens să neglijăm absorbția fondurilor europene nerambursabile

SUA5 hours ago

Mark Gitenstein, viitorul ambasador al SUA la UE, promite să utilizeze experiența de ambasador în România pentru a combate “eforturile Rusiei destinate dezbinării UE și îndepărtării sale de SUA”

SUA5 hours ago

Oficial: SUA au eliminat vizele pentru Croația. România, între ultimele trei state din Uniunea Europeană care nu fac parte din programul Visa Waiver

POLITICĂ12 hours ago

Deputata Gabriela Horga, reprezentantă a României în APCE, susține impozitarea veniturilor giganților tehnologici cu o prezență digitală substanțială în Europa

ROMÂNIA12 hours ago

Președintele ANFP anunță că Universitatea Babeş-Bolyai va pregăti 7,500 de funcționari publici în digitalizare şi management de resurse umane

POLITICĂ12 hours ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: România are nevoie de un nou Guvern care poate genera în mod credibil un pact național pentru implementarea PNRR 

Cristian Bușoi14 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE: Vaccinurile sunt eficiente împotriva tuturor variantelor de COVID-19 și sunt singurele care acționează împotriva complicațiilor

Dan Motreanu14 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu a primit confirmarea Ministerului francez de interne că au fost luate măsuri pentru prevenirea agresiunilor împotriva șoferilor de camioane

POLITICĂ14 hours ago

PMP anunță că va fi ”jandarmul PNRR”: Vom înființa un departament specializat care va monitoriza derularea proiectelor

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Emmanuel Macron: De mai bine de 10 ani, SUA au interese strategice care se orientează către China și Pacific. Europenii trebuie să își asigure propria lor protecție

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen, despre implementarea PNRR: Există relații de lucru excelente și multă încredere între Comisie și administrația de la București

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Președinta Comisiei Europene „felicită sincer” România pentru lucrul la venitul minim de incluziune care va sprijini persoanele cele mai vulnerabile și gospodăriile cu venituri mici

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Moment istoric pentru apartenența României la UE: Președinta Comisiei Europene a dat undă verde, la București, PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Klaus Iohannis a primit-o pe Ursula von der Leyen la Palatul Cotroceni. Președinta Comisiei Europene este în România pentru a semna PNRR

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Rareș Bogdan a fost ales prim-vicepreședinte al PNL pentru comunicare și relații internaționale: România are nevoie de reforme. Nimeni nu ne va ierta dacă nu facem investiții

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Gheorghe Falcă a fost ales vicepreședinte al PNL pentru fonduri europene și dezvoltare regională: Modernizarea României, al treilea mare proiect de țară, după aderarea la UE și NATO

POLITICĂ3 days ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

ONU6 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru6 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU6 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

Team2Share

Trending