Connect with us

GENERAL

In cine mai au incredere romanii? Vezi aici studiul realizat de GfK Custom Research

Published

on


Serviciul de pompieri continuă să se bucure de cel mai înalt nivel de încredere pe plan internaţional, se arata intr-un comunicat al Gfk-ro.com. S-a înregistrat o îmbunătăţire considerabilă în ceea ce priveşte reputaţia organizaţiilor de caritate şi cea a judecătorilor. În comparaţie cu anul anterior, o creştere a încrederii a fost înregistrată pentru majoritatea grupurilor profesionale, cu excepţia unei uşoare scăderi privind specialiştii în marketing şi cercetătorii de piaţă. Acestea sunt concluziile “GfK Index Trust 2011”, studiu care a fost efectuat în 19 ţări de către divizia GfK Custom Research.

Îmbunătăţirea reputaţiei judecătorilor pe plan internaţional

La nivel internaţional, reputaţia tuturor grupurilor profesionale s-a îmbunătăţit. In aceeaşi privinţă, serviciile de pompieri sunt în poziţia fruntaşă, cu o medie de 94% a populaţiei din toate ţările studiate care îşi plasează încrederea în ei. Un procent asemănător – 93% dintre români – au încredere în pompieri. Valoarea s-a stabilizat la un nivel foarte înalt şi această profesie este investită cu încredere de către cel puţin 90% dintre respondenţii din toate ţările europene, cu excepţia Bulgariei (89%). Cea mai mică valoare a fost înregistrată în India, unde doar 81% din populaţie are încredere în pompieri.

Următorii în clasament sunt doctorii (86% la nivel internaţional şi 79% în România), profesorii (85% atât la nivel internaţional, cât şi în România), poştaşii (84% la nivel internaţional şi 85% în România) şi armata (82% la nivel internaţional şi 88% în România).Ca şi în anii precedenţi, poliţia s-a situat pe locul al şaselea şi nivelul de încredere în această profesie chiar a crescut cu un punct procentual faţă de anul anterior. Cu toate acestea, există variaţii mari între diferite ţări: poliţia este văzută cu încredere de 89% din populaţia Suediei, înregistrându-se valori ridicate şi în Italia (86%) şi Germania (85%). În schimb, forţele de poliţie din Columbia au o reputaţie foarte proastă; doar 36% dintre columbieni au încredere în autorităţile responsabile de aplicarea legii. Nici România nu stă foarte bine la acest capitol, doar 55% dintre cetăţenii români declarându-şi încrederea în poliţişti. Judecătorii şi-au îmbunătăţit în mod semnificativ reputaţia pe plan internaţional până la 66%, ceea ce înseamnă cu patru puncte procentuale mai mult decât în 2010. Totuşi, au apărut diferenţe semnificative între diferite ţări implicate în sondaj: cel mai ridicat grad de încredere este în Suedia (82%). Judecătorii sunt, de asemenea, foarte preţuiţi în Germania şi Olanda (ambele cu 79%). De departe, cea mai mică valoare a fost înregistrată în Bulgaria, unde numai 34% consideră că judecătorii sunt de încredere.

Cea mai mare creştere a gradului de încredere a fost cea pentru organizaţiile de caritate, care a crescut cu cinci puncte procentuale faţă de anul precedent până la valoarea de 64%. În mod interesant, cea mai mare încredere acordată de către un procent considerabil a fost înregistrată în India (83%) şi Polonia (81%). Şi ponderea respondenţilor care au avut o imagine pozitivă a funcţionarilor publici, a crescut la nivel internaţional, de la 58% în anul anterior la 61% în 2011. Funcţionarii publici sunt cei mai respectaţi în India (74%); în schimb, aproape acelaşi procent dintre columbieni nu au încredere în acest grup profesional. În urma unui declin semnificativ în 2010, poziţia clerului s-a stabilizat între timp la 58%, iar cercetătorii de piaţă sunt consideraţi de încredere de 54% dintre respondenţi.

Nivelul de încredere în grupurile profesionale individuale, la nivel internaţional

Grup profesional Toate ţările 2011 Toate ţările 2010 Cel mai mare nivel de încredere În

%

Cel mai scazut nivel de încredere în

%

Pompieri 94 94 Suedia 99 India 81
Medici 86 84 Olanda 94 Bulgaria 78
Profesori 85 84 Turcia 94 India 81
Poştaşi 84 82 Ungaria 96 Columbia 67
Forţele armate 82 81 Turcia 90 Belgia 64
Poliţia 76 75 Suedia 89 Columbia 36
Judecători 66 62 Suedia 82 Bulgaria 34
ONG mediu 65 62 Brazilia 82 Bulgaria 54
Organizaţii de caritate 64 59 India 83 Bulgaria 35
Funcţionari publici 61 58 India 74 Columbia 27
Clerul 58 58 România 83 Belgia 28
Cercetători de piaţă 54 55 Ungaria 74 Turcia 44
Avocaţi 47 46 Germania 71 Bulgaria 34
Sindicate 45 42 Olanda, India 65 Bulgaria 28
Jurnalişti 44 41 Brazilia 79 Regatul Unit 24
Bancheri 43 42 India 80 Italia 22
Manageri 34 31 India 70 Germania 20
Specialişti în marketing 32 33 Brazilia 70 Turcia 16
Specialişti în publicitate 29 29 Brazilia 72 Suedia 19
Politicienii 17 14 Suedia 39 Cehia, România 8

Sursa: GfK Trust Index 2011, GfK Custom Research

Politicienii sunt mai apreciaţi, dar rămân pe ultimul loc

Mai mult de jumătate dintre respondenţi şi-au exprimat o părere critică faţă de avocaţi, sindicate, jurnalişti, bancheri, manageri, specialişti în marketing, specialişti în publicitate şi politicieni.

Criza financiară a intrat acum într-o nouă fază şi reputaţia bancherilor s-a îmbunătăţit uşor în comparaţie cu anul anterior, ajungând la 43% în primăvara anului 2011. Explicaţia ar putea fi aceea că evoluţia crizei financiare este acum către o criză a monedei euro şi a nivelului datoriei, în care bancherii nu mai sunt miezul problemei. Cu toate acestea, există diferenţe majore de la o ţară la alta. Indienii prezintă, de departe, cel mai mare nivel de încredere în bancherii lor (80%), în timp ce aproape aceeaşi proporţie, dar de neîncredere, este manifestată de italieni faţă de acest grup profesional (78%). Trei sferturi dintre români spun că nu au încredere în lucrătorii bancari. Aceştia au o imagine la fel de proastă în Marea Britanie, unde doar 27% din populaţie consideră această profesie demnă de încredere.

Deşi politicienii au fost capabili să-şi îmbunătăţească oarecum imaginea pe parcursul ultimului an, ei rămân în partea de jos a clasamentului, cu un grad de încredere, per ansamblu, de 17%. Stima pentru politicieni este cea mai crescută în Suedia (39%), în vreme ce în Cehia şi România (8% în fiecare caz), precum şi în Germania şi Italia (9%), politicienii au o problemă de imagine serioasă.

Studiul

GfK Custom Research a folosit GfK Trust Index în primăvara anului 2011 pentru a determina nivelul de încredere al cetăţenilor în următoarele 20 de grupuri profesionale şi organizaţii: doctori, bancheri, funcţionari publici, serviciul de pompieri, sindicate, jurnalişti, cler, profesori, manageri, specialişti în marketing, cercetători de piaţă, armată, politicieni, poliţie, lucrători poştali, avocaţi, judecători, organizaţii de protecţie a mediului, specialişti în publicitate şi organizaţii de caritate. Pentru GfK Trust Index din acest an au fost intervievaţi un total de 19.261 de respondenţi, din 15 ţări europene (Belgia, Bulgaria, Cehia, Franţa, Germania, Ungaria, Italia, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Spania, Suedia, Turcia şi Marea Britanie), Statele Unite ale Americii, Brazilia, Columbia şi India, în martie şi aprilie 2011. Acest sondaj a fost realizat anual, începând din 2003.

GfK Group

Grupul GfK oferă informaţii fundamentale de care industria, vânzătorii, companiile de servicii şi mass-media au nevoie pentru a lua decizii pe piaţă. Acesta oferă o gamă completă de servicii de informare şi consultanţă în trei sectoare de afaceri: Custom Research, Retail and Technology şi Media. Organizaţia nr. 4 de cercetare de piaţă la nivel mondial, Grupul GfK funcţionează în mai mult de 100 de ţări şi are peste 10.000 de angajaţi. În 2010, vânzările Grupului GfK s-au ridicat la 1,29 miliarde de euro. Pentru informaţii suplimentare, vizitaţi site-ul nostru: www.gfk.com.Urmăriţi-ne pe Twitter: www.twitter.com / gfk_group.

GENERAL

UE ia în calcul mai multe scenarii privind concentrarea de trupe ruse la granița Ucrainei, inclusiv ”integrarea de facto” în Rusia a regiunii Donbas

Published

on

© European Union 2021

Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, și-a manifestat îngrijorările cu privire la o ”integrare de facto” în Rusia a regiunilor Ucrainei necontrolate de Kiev, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Sunt din ce în ce mai îngrijorat de situaţia din regiunile care nu sunt controlate de Kiev, deoarece acestea se îndepărtează din ce în ce mai mult de Ucraina şi se apropie din ce în ce mai mult de Rusia”, a explicat Borrell în cursul unei audieri de către Comisia pentru Afaceri Externe din Parlamentul European, care consideră că această comasare de ”forțe ruse la frontieră este legată de integrarea” Donbasului.

Uniunea Europeană lucrează la ”cel puțin șapte scenarii diferite”, dar nu crede că ”vom trece imediat la cel mai rău scenariu, deși există mai multe în care situația ar putea fi suficient de periculoasă pentru a necesita o stare permanentă de alertă”.

”Un atac masiv în Ucraina nu este scenariul cel mai probabil, dar există și alte modalități de a ataca, precum atacurile cibernetice”, a completat Borrell, făcând trimitere la incidentul de săptămâna trecută, când mai multe site-uri ale Guvernului de la Kiev au fost afectate, gest condamnat de UE și NATO și despre care Ucraina spune că are ”dovezi” privind implicarea Rusiei.

Subiectul s-a aflat pe masa discuțiilor dintre Annalena Baerbock și Dmitro Kuleba, cu prilejul primei vizite a noului ministru german de externe la Kiev, ce i-a oferit acesteia oportunitatea de a reitera angajamentul față de securitatea Ucrainei și a Europei, dând asigurări că Rusia va avea de suferit ”un preț uriaș” dacă alege calea escaladării

Mai mult, Alianța Nord-Atlantică a venit în sprijinul Ucrainei și a semnat un acord de consolidare a cooperării pentru ca această țară să se poată apăra mai ușor de noile forme de agresiune din spațiul cibernetic

Atacul cibernetic a avut loc după trei întâlniri diplomatice la nivel înalt, desfășurate pe parcursul săptămânii trecute, care s-au încheiat fără un semnal clar dacă Putin va decide să avanseze cu invazia militară în Ucraina sau, din contră, va demara un dialog cu Statele Unite cu privire la controlul armelor în Europa, o agendă mai restrânsă decât apelul său de redesenare a arhitecturii de securitate a Europei.

Acestea au debutat la 10 ianuarie într-o atmosferă tensionată, în urma cărora Statele Unite au specificat cu fermitate că resping propunerile de securitate ale Moscovei, pe care le-au calificat drept inacceptabile, dovadă a unei poziții coordonate între aliați, și au anunțat că nu vor precupeți niciun angajament pentru a-și consolida ”prezența NATO în statele aliate din prima linie și să sporească asistența defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege ”calea unui nou conflict”.

De altfel, consolidarea flancului estic reprezintă unul dintre obiectivele de politică externă a României, enunțate de președintele Klaus Iohannis în discursul anual susținut în fața ambasadorilor acreditați la București.

Mesaje similare au fost transmise și de Jens Stoltenberg după reuniunea Consiliului NATO-Rusia, care a reafirmat ”politica ușilor deschise a NATO și dreptul fiecărei țări de a-și alege propriile acorduri de securitate”, respingând astfel solicitările Moscovei, ce dorește, printre altele, retragerea forțelor din estul Alianței și garanții că aceasta nu va mai accepta niciun nou membru.

În  cea de-a treia rundă a discuțiilor, desfășurate sub auspiciile Organizaţiei pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Statele Unite au respins ”șantajul” Rusiei, care amenință cu acțiuni în lipsa unui ”răspuns constructiv” din partea Occidentului asupra cererilor sale privind securitatea europeană, printre acestea aflându-se inclusiv desfăşurarea unei infrastructuri militare în Cuba şi Venezuela, potrivit mențiunilor ministrului adjunct de externe rus Serghei Riabkov. 

Săptămâna s-a încheiat cu reuniunea miniștrilor apărării și de externe, găzduită de orașul francez Brest, context în care Vasile Dîncu și Bogdan Aurescu au pledat pentru coordonarea UE cu NATO și SUA și pregătirea de măsuri ferme pentru descurajarea Rusiei.

Statele Unite au semnalat că dețin informații potrivit cărora Rusia ”pregătește terenul pentru opțiunea fabricării unui pretext pentru invazie în estul Ucrainei”, informează France24.

Să nu uităm că al doilea război cecen a pornit de la aruncarea în aer a unor blocuri locuite de ruși, în septembrie 1999, act atribuit de Guvernul de la Moscova teroriștilor ceceni, dar despre care nu a reușit să aducă dovezi pentru a-și proba acuzațiile, amintește John Dunlop în lucrarea ”The Moscow Bombings of September 1999: Examinations of Russian Terrorist Attacks at the Onset of Vladimir Putin’s Rule”. 

De altfel, Moscova a concentrat de mai multe luni peste 100.000 de soldaţi şi echipamente în apropiere de frontiera cu Ucraina, generând temeri, iar o parte a militarilor ruși a sosit deja în Belarus pentru a participa la o verificare a eficienței grupării regionale de trupe Belarus-Rusia, potrivit Agerpres.

Soluționarea politică a conflictului din regiunea Donbasului, șfâșiată de un război izbucnit acum șapte ani între Kiev și separatiștii pro-ruși ce a făcut peste 10.000 de victime și a rănit mai bine de 24.000 de persoane, pare că se află în impas, conform Council on Foreign Relations

Din februarie 2015, Franța, Germania, Rusia și Ucraina au încercat să medieze o încetare a violențelor prin intermediul acordurilor de la Minsk. Acordul include prevederi privind încetarea focului, retragerea armamentului greu și controlul deplin al guvernului ucrainean în întreaga zonă de conflict. Cu toate acestea, eforturile de a ajunge la o înțelegere diplomatică și la o rezoluție satisfăcătoare nu au avut succes.

Reluarea dialogului în cadrul formatului Normandia din care fac parte cele patru țări mai sus amintite va reprezenta una dintre temele discutate de ministrul german de externe, Annalena Baerbock, cu omologul rus, Serghei Lavrov, în cadrul primei sale vizite la Moscova. 

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

MIE Digital: Comisia Europeană lansează primele cereri de propuneri în valoare de 258 milioane euro pentru a îmbunătăți infrastructura de conectivitate digitală a UE

Published

on

© Digital EU/ Twitter

Comisia Europeană a lansat miercuri primele cereri de propuneri în cadrul componentei digitale a Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE Digital). Cu un buget planificat de 258 de milioane euro, cererile de propuneri vizează îmbunătățirea infrastructurilor de conectivitate digitală, în special a rețelelor Gigabit și 5G, în întreaga Uniune, contribuind la transformarea digitală a Europei.

Comisia va cofinanța acțiuni care vizează dotarea cu conectivitate 5G a principalelor rute de transport din Europa și a furnizorilor de servicii-cheie din comunitățile locale, precum și acțiuni de implementare sau modernizare a rețelelor bazate pe tehnologii avansate, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro

Propunerile se vor axa, de asemenea, pe infrastructura de conectare a serviciilor cloud federative, pe infrastructurile de bază pentru porțile digitale globale, cum ar fi cablurile submarine, precum și pe acțiunile pregătitoare pentru crearea de platforme digitale operaționale pentru infrastructurile de transport și cele energetice din întreaga UE.

Citiți și: La doi ani de la instalarea Comisiei von der Leyen, UE lansează „Global Gateway”, noua strategie europeană în materie de conectivitate în valoare de 300 de miliarde de euro

În decembrie, Comisia Europeană a adoptat primul program de lucru pentru componenta digitală a Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE Digital), care definește domeniul de aplicare și obiectivele acțiunilor sprijinite de UE care sunt necesare pentru îmbunătățirea infrastructurilor de conectivitate digitală ale Europei în 3 ani. Aceste acțiuni vor primi o finanțare de peste 1 miliard de euro (2021-2023).

Propunerile MIE Digital sunt deschise în principal entităților, inclusiv întreprinderilor, stabilite în statele membre. Solicitanții interesați pot afla mai multe despre cerere, evaluare și procesul de atribuire în cadrul zilei de informare online care va avea loc la 19 ianuarie.


Cu un buget planificat de până la 2 miliarde EUR până în 2027, Mecanismul pentru interconectarea Europei – Sectorul digital va sprijini transformarea digitală și obiectivele deceniului digital al Europei pentru conectivitatea fixă și mobilă. Acesta face parte din programul Mecanismul pentru interconectarea Europei, care sprijină investițiile în rețelele transeuropene digitale, de transport și energie, în valoare de 33,7 miliarde EUR în perioada 2021-2027.

Prima generație a Mecanismului pentru interconectarea Europei 2014-2020 a îmbunătățit infrastructurile care conectează statele membre și a adus Wi-Fi gratuit comunităților locale prin intermediul programului WiFi4EU. Mecanismul a sprijinit, de asemenea, dezvoltarea rețelelor de foarte mare capacitate în zonele rurale și semirurale din întreaga Europă prin intermediul Fondului pentru bandă largă din cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei (CEBF).

Continue Reading

GENERAL

Eurostat: Românii alocă cei mai mulți bani pentru mâncare și băuturi non-alcoolice, iar cel mai puțin cheltuie pe sănătate și educație

Published

on

© European Union, 2020

Potrivit datelor publicate luni, 27 decembrie, de Eurostat, românii au cheltuit cel mai mult în gospodăriile lor, în 2020, pe mâncare și băuturi non-alcoolice (26,4% din total), precum și pe întreținere și utilități (18,8% din total), cheltuind, în schimb, cel mai puțin pe sănătate (5,8% din total) și educație (1,2%).

Restul cheltuielilor au fost făcute pentru transport (11,3% din total), mobilier și amenajări interioare (7,2% din total), îmbrăcăminte și încălțăminte (6,4% din total), recreere și activități culturale (6,2% din total), băuturi alcoolice și tutun (6% din total), alte bunuri și servicii (3,7%), comunicații (3,5% din total) și restaurante și hoteluri (3,5% din total).

La nivelul UE, însă, costurile legate de locuințe, apă, electricitate, gaz și alți combustibili au reprezentat mai mult de un sfert (25,7 %) din cheltuielile gospodăriilor în 2020, în creștere cu 2,2 puncte procentuale (pp) față de 2019. ‘Alimentele și băuturile nealcoolice’ (+1,8 pp) și ‘Mobilierul și echipamentele de uz casnic’ (+0,5 pp) au înregistrat, de asemenea, creșteri în rândul categoriilor de cheltuieli ale gospodăriilor, reprezentând 14,8 % și, respectiv, 6,0 % din cheltuielile totale în 2020.

Aceste creșteri sunt în concordanță cu măsurile de restricție și de control al mobilității asociate cu pandemia COVID-19 în statele membre ale UE. Se pare că restricțiile au avut, de asemenea, un impact asupra altor elemente, mai ales asupra “Restaurantelor și hotelurilor” (-2,7 pp), “Transporturilor” (-1,5 pp) și “Activităților recreative și culturale” (-0,9 pp), aceste categorii reprezentând 6,0 %, 11,6 % și, respectiv, 7,8 % din cheltuielile totale în 2020.

Continue Reading

Facebook

POLITICĂ1 hour ago

Klaus Iohannis a lansat Planul național de combatere a cancerului: Nu putem construi o Românie a viitorului fără să fim atenţi la sănătatea cetăţenilor

ROMÂNIA2 hours ago

Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Sunt convins că putem implementa noul Plan Național de Combatere a Cancerului. Finanțarea europeană, un avantaj

Dan Motreanu2 hours ago

Dan Motreanu: Cele 835 milioane de euro din programul EU4Health vor putea aduce în 2022 un nivel fără precedent de investiții în domeniul sănătății

REPUBLICA MOLDOVA2 hours ago

Dan Cărbunaru: Guvernul a aprobat memorandumul prin care România va putea acorda în continuare asistență tehnică și financiară Republicii Moldova

CONSILIUL UE2 hours ago

Din plenul Parlamentului European, Emmanuel Macron susține că procedura aderării României la Schengen “merge mână în mână cu reformele care vor fi lansate în câteva săptămâni”

S&D3 hours ago

Președinta Grupului S&D din PE îi cere lui Emmanuel Macron să pună tinerii și categoriile vulnerabile în centrul președinției franceze a Consiliului UE: Avem nevoie de o Europă socială

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

România și alte 18 state membre și din Balcanii de Vest primesc aproape 385,5 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al UE pentru a face față crizei sanitare

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Olaf Scholz, la Forumul Economic Mondial de la Davos: Rusiei nu trebuie să i se permită să schimbe granițele naționale prin forță

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Noua Agenție a UE pentru Azil își începe activitatea. 500 de experți vor oferi sprijin pentru sistemele naționale de azil care se confruntă cu un număr mare de cazuri

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE4 hours ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN4 hours ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.4 hours ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN5 hours ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE5 hours ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.6 hours ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

CONSILIUL EUROPEAN6 hours ago

Emmanuel Macron vrea o “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri

RUSIA1 day ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

PARLAMENTUL EUROPEAN1 day ago

După 20 de ani, conducerea Parlamentului European este preluată de o femeie: Roberta Metsola, a treia femeie din istorie aleasă președinte al PE

Advertisement

Team2Share

Trending