COMISIA EUROPEANA
În epoca “geopoliticii hiper-tranzacționale”, von der Leyen îi transmite lui Trump că UE va urma “calea europeană” a protejării propriilor interese și numește relația transatlantică “piatra de temelie a prosperității”
Published
2 months agoon

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a apreciat marți că Europa și lumea întreagă se află într-o epocă “a geopoliticii hiper-competitive și hiper-tranzacționale”, pledând pentru o abordare echilibrată și pragmatică. Șefa executivului european a luat cuvântul la Conferința ambasadorilor UE și nu a ocolit provocările reprezentate de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă și amenințările acestuia cu impunere de tarife care echivalează cu un război comercial între SUA și UE.
“În această lume înfierbântată, cea mai bună abordare a Europei este să rămână echilibrată și să construiască o politică externă care să rămână fidelă față de ceea ce suntem și să ofere rezultate pentru cetățenii și partenerii noștri”, a spus von der Leyen.
Numind relația transatlantică “piatra de temelie a păcii și prosperității” și subliniind că “nicio altă economie din lume nu este atât de integrată, într-un mod atât de avansat”, reprezentând aproape 30 % din comerțul mondial, ea a declarat că se concentrează pe “a o face să funcționeze”.
Având în vedere că această sarcină s-ar putea să nu fie una facilă cu Donald Trump lider la Casa Albă, Ursula von der Leyen a prezentat schița unui plan.
“Prima noastră prioritate este acum să lucrăm în numeroasele domenii în care interesele noastre converg. Și există încă posibilitatea de a face mult mai mult – de la lanțuri de aprovizionare critice la tehnologii emergente. Vom fi pregătiți să purtăm negocieri dure acolo unde este necesar și să găsim soluții acolo unde este posibil pentru a soluționa orice nemulțumiri și pentru a pune bazele unui parteneriat mai puternic”, a punctat șefa Comisiei.
We are in the era of hyper-competitive and hyper-transactional geopolitics.
in this hot-headed world, Europe’s best approach is to remain level-headed.
And build a foreign policy that stays true to who we are and deliver for our people and partners ↓ https://t.co/SBeRnXGRGW
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) February 4, 2025
În timp ce UE se pregătește pentru un potențial război comercial cu Statele Unite ca urmare a amenințărilor lui Donald Trump că va impune tarife pentru produsele care provin din Uniune nu a fost de mirare că președinta Comisiei Europene a dedicat intervenția inițială din conferința de presă ce a urmat summitului de luni consacrat apărării europene relației cu Statele Unite, avertizând că Europa este pregătită pentru provocări.
Cu toate acestea, într-un comentariu destul de ferm la finalul discursului de la Conferința ambasadorilor, așa cum se întâmplă între cei mai apropiați prieteni, Ursula von der Leyen afirmat că vor exista limite în abordarea “deschisă și pragmatică” a UE.
“Vom spune la fel de clar că ne vom proteja întotdeauna propriile interese – oricum și oricând este necesar. Aceasta va fi întotdeauna calea europeană“, a conchis președinta Comisiei, în timp ce Italia a susținut, prin vocea ministrului de externe Antonio Tajani, că premierul Giorgia Meloni poate facilita dialogul între Trump și von der Leyen pentru a evita impunerea de taxe vamale.
Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, a declarat că, dacă SUA încep un război comercial cu Europa, “atunci cea care râde de pe margine este China”. “Suntem foarte interconectați. Avem nevoie de America, iar America are nevoie și de noi”, a spus ea.
Donald Trump le-a spus celor 27 de națiuni ale Uniunii Europene că acestea sunt următoarele la rând în urma deciziei sale de a impune tarife radicale Mexicului, Canadei și Chinei.
“Cu siguranță se va întâmpla cu Uniunea Europeană. Pot să vă spun asta pentru că ei chiar au profitat de noi. Ei nu ne iau mașinile, nu ne iau produsele agricole. Ei nu iau aproape nimic, iar noi luăm totul de la ei”, a declarat Trump reporterilor duminică, reiterând plângerile privind deficitul comercial.
Cancelarul german Olaf Scholz a adoptat un ton mai prudent, îndemnând UE și SUA să lucreze împreună.
“Este clar că, în calitate de zonă economică puternică, ne putem modela propriul viitor și putem reacționa la politicile tarifare … Dar perspectiva și obiectivul ar trebui să fie ca lucrurile să ducă la cooperare”, a spus el.
La rândul său, președintele francez Emmanuel Macron a declarat, înaintea summitului, că Europa va trebui să se facă respectată, dacă va fi atacată în interesele sale comerciale.
“Dacă am fi atacați pe probleme comerciale, Europa, ca putere care contează, va trebui să se facă respectată și, prin urmare, să reacționeze“, a spus Macron.
De altel, într-o reacție la decizia liderului american de a impune tarife Canadei, Mexicului și Chinei, Uniunea Europeană a avertizat că ”va riposta ferm” dacă va fi vizată de tarife americane ”nedrepte”.
Anticipând aceste mutări politice din partea lui Donald Trump, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a prevalat de discursul susținut la finele lunii trecute la Forumul Economic Mondial de la Davos pentru a avertiza că miza relațiilor dintre UE și SUA este mare de ambele părți.
“Nicio altă economie din lume nu este atât de integrată cum suntem noi. Companiile europene din SUA angajează 3,5 milioane de americani. Și încă un milion de locuri de muncă americane depind direct de comerțul cu Europa. Lanțuri întregi de aprovizionare se întind pe ambele maluri ale Atlanticului. De exemplu, un avion american este construit cu sisteme de control și fibre de carbon din Europa. Iar medicamentele americane sunt fabricate cu substanțe chimice și instrumente de laborator care provin din partea noastră a Atlanticului. În același timp, Europa importă de două ori mai multe servicii digitale din SUA decât o facem din întreaga regiune Asia-Pacific. Din totalul activelor americane din străinătate, două treimi sunt în Europa. Iar SUA ne furnizează peste 50% din GNL. Volumul schimburilor comerciale dintre noi este de 1,5 trilioane de euro, reprezentând 30% din comerțul mondial. Miza este mare pentru ambele părți. Prin urmare, prima noastră prioritate va fi să ne angajăm din timp, să discutăm interesele comune și să fim pregătiți să negociem. Vom fi pragmatici, dar ne vom baza întotdeauna pe principiile noastre pentru a ne proteja interesele și a ne susține valorile – aceasta este calea europeană“, a spus atunci von der Leyen.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
Ministrul român al apărării, primit la sediul NATO de Mark Rutte: Am discutat despre importanța strategică a Mării Negre și apărarea NATO pe flancul estic
Zelenski acceptă armistițiul în Marea Neagră și avertizează: Dacă Rusia îl încalcă, îi voi arăta lui Trump dovezile și voi cere sancțiuni și arme
Casa Albă anunță că Rusia și Ucraina au acceptat un armistițiu pentru o încetare a focului în Marea Neagră
Oficial: SUA revizuiesc desemnarea României în programul Visa Waiver. Premierul Ciolacu, convins că este o “măsură strict tehnică”. Precizările MAE
Premierul Danemarcei critică administrația Trump pentru că exercită „presiuni inacceptabile” asupra Groenlandei: „Ne vom opune”
Eurobarometru: Tinerii din România, printre cei mai optimiști din UE cu privire la viitorul proiectului european. Ce aștepări au de la Uniunea Europeană
COMISIA EUROPEANA
Comisia Europeană va finanța cu 615 milioane de euro trei proiecte strategice pentru viitorul economiei românești, anunță Marcel Ciolacu: „Trei investiții care vor exploata minerale pe care se bat toate marile puteri economice ale lumii”
Published
15 hours agoon
March 25, 2025By
Andreea Radu
Premierul Marcel Ciolacu și ministrul Economiei Bogdan Ivan au anunțat marți decizia Comisiei Europene de a aloca 615 milioane de euro pentru finanțarea a trei proiecte strategice care vor contribui la dezvoltarea economiei românești. Aceste proiecte, ce vor avea loc în județele Gorj, Hunedoara și Bihor, vizează exploatarea unor minerale extrem de valoroase pe piața globală, precum grafit, magneziu și cupru, resurse pentru care marile puteri economice ale lumii concurează intens.
„Comisia Europeană va finanţa cu 615 milioane de euro trei proiecte strategice pentru viitorul economiei românești, la Gorj, Hunedoara şi Bihor. Este vorba de trei investiţii care vor exploata minerale pe care se bat toate marile puteri economice ale lumii. Vorbim aici de grafit, de magneziu și de cupru. Aceste materii prime esenţiale și critice, totodată, sunt folosite în primul și în primul rând în energie, aviație și industria de apărare”, a precizat Marcel Ciolacu.
La rândul său, Bogdan Ivan a subliniat că proiectul de 200 de milioane de euro al SalRom, companie aflată în portofoliul Ministerului Economiei şi Digitalizării, este 100% românesc. Acesta va asigura exploatarea anuală a 15.000 de tone de grafit, care va fi utilizat în industriile auto, de apărare, precum și pentru stocarea de energie.
„Este un proiect care vine într-un context în care Europa are o nevoie tot mai mare de această resursă, iar această resursă se mai găsește în România și încă într-o țară din UE. De asemenea, atunci când vorbim despre verde magneziu, vorbim despre o investiție de 115 milioane de euro, vorbim despre o materie critică care este folosită în industria aeronautică și care poate fi utilizată și în industria farmaceutică”, a adăugat ministrul Economiei.
Bogdan Ivan a subliniat că acest proiect completează faptul că România este singura țară din UE care va exploata această resursă extrem de valoroasă. De asemenea, el a menționat că este cel mai mare dintre cele trei proiecte, având o valoare de 300 de milioane de euro, ce vizează extragerea și rafinarea cuprului și aurului din subsolul României, care va aduce automat o reducere a dependenței întregului ciclu pe tot ceea ce înseamnă procesarea finală a cuprului față de importuri.
„În momentul de față, România depinde de importurile de cupru din state din afacerea UE. Odată cu acest proiect, care va produce anual 20.000 de tone de cupru concentrat, vom asigura atât necesarul economiei românești pe tot ce înseamnă industrie prelucrătoare, cât și o parte semnificativă din cea europeană. Vom crește cu 2,3% producția la nivel european în materie de cupru, esențial în tot ce înseamnă microconductori, în tot ce înseamnă industria automotivelor, industria aerospatială și apărare. Vreau pe această cale să îi mulțumesc domnului prim-ministru pentru suportul dat în aceste proiecte și comisarului european Stéphane Séjourné”, a continuat ministrul Economiei.
În final, premierul Marcel Ciolacu a precizat că, la ultima întâlnire cu vicepreședintele Comisiei Europene Stéphane Séjourné, a discutat toate cele trei proiecte.
„Noi am avut șapte proiecte depuse, dintre care aceste trei au fost selectate. Automat, ele vor genera mii de locuri de muncă și vor contribui la dezvoltarea pe orizontală a întregii industrii”, a concluzionat prim-ministrul.
COMISIA EUROPEANA
Comisia Europeană va plăti parțial cea de-a treia cerere de plată din cadrul PNRR, după ce România nu a îndeplinit 6 jaloane
Published
16 hours agoon
March 25, 2025By
Andreea Radu
Comisia Europeană a emis o evaluare preliminară pozitivă a jalonului-cheie din cea de a treia cerere de plată a României în ceea ce privește reducerea regimului fiscal special pentru microîntreprinderi. Până în prezent, 68 dintre cele 74 de jaloane și ținte au fost evaluate pozitiv în cadrul acestei cereri, care se ridică la 2 miliarde euro (fără prefinanțare) în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, elementul central al NextGenerationEU, informează comunicatul oficial.
Evaluare preliminară pozitivă a tuturor jaloanelor, cu excepția a șase jaloane
A treia cerere de plată a României include etape-cheie în 37 de reforme și 17 investiții menite să genereze schimbări pozitive pentru cetățeni și întreprinderi, cu accent pe tranziția verde și cea digitală, transportul durabil, renovarea energetică, impozitarea și pensiile, mediul de afaceri, mobilitatea urbană, turismul și cultura, asistența medicală, reformele sociale, buna guvernanță, educația, precum și gestionarea deșeurilor de apă și a pădurilor.
Printre măsurile emblematice din prezenta cerere de plată se numără:
- Reforma pieței energiei electrice: În prezent, este în vigoare un nou cadrulegislativ pentru stimularea investițiilor în eficiența energetică în industrie. Aceasta elimină barierele din calea contractelor de performanță energetică, introduce supravegherea pieței și stabilește noi standarde pentru eficiența energetică și instrumentele financiare ecologice.
- Reforma regimului fiscal special pentru microîntreprinderi: O nouă lege reduce treptat regimul fiscal special, creând un sistem fiscal mai echitabil, mai simplu și mai transparent pentru microîntreprinderi.
Investiții în eficiența clădirilor: Au fost semnate contracte pentru renovarea în vederea eficienței energetice și renovarea integrată a clădirilor rezidențiale și publice.
Activarea procedurii de suspendare
De asemenea, Comisia Europeană a constatat că jalonului 215 („Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale” ) nu este îndeplinit în această etapă.
Acest jalon se adaugă altor cinci jaloane din cea de a treia cerere de plată a României, pe care Comisia le-a evaluat ca fiind nesatisfăcătoare în comunicarea sa din 15 octombrie 2024.
Aceste repere includ investiții pentru modernizarea infrastructurii feroviare și dezvoltarea rețelei de transport subteran din București și Cluj-Napoca, precum și reforme pentru managementul bazat pe performanță în domeniul transporturilor, îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor energetice de stat și operaționalizarea politicilor de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat.
Prin urmare, Comisia activează procedura de „suspendare a plăților”, astfel cum se subliniază în Regulamentul privind MRR. Această procedură oferă României mai mult timp pentru a îndeplini aceste jaloane restante, primind în același timp plăți parțiale pentru jaloanele care au fost finalizate cu succes.
Comisia Europeană a transmis evaluarea sa preliminară pozitivă a jaloanelor și a țintelor atinse Comitetului economic și financiar (CEF), care are la dispoziție patru săptămâni pentru a-și da avizul.
În același timp, Comisia Europeană a informat România cu privire la motivele pentru care consideră jalonul 215 nesatisfăcut. România are la dispoziție o lună pentru a-și prezenta observațiile Comisiei.
După primirea avizului CEF și examinarea observațiilor României, Comisia va adopta o decizie de plată, declanșând plata către România. În cazul în care Comisia, după examinarea observațiilor României, își menține evaluarea potrivit căreia anumite jaloane nu sunt îndeplinite, o parte din plată va fi suspendată.
Cuantumul suspendat va fi stabilit prin aplicarea metodologiei Comisiei pentru suspendările plăților (prezentată în anexa II la comunicarea publicată la 21 februarie 2023), care se aplică tuturor statelor membre. Din acel moment, România va avea la dispoziție o perioadă de șase luni pentru a îndeplini obiectivele de etapă restante. La sfârșitul acestei perioade, Comisia va evalua dacă aceste jaloane au fost atinse în mod satisfăcător. În caz afirmativ, aceasta va ridica suspendarea și va efectua plata sumei suspendate.
Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, România beneficiază de 28,5 miliarde euro (14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi, 13,6 miliarde euro sub formă de granturi) . Documentul acoperă 66 de reforme și 111 investiții (177 de măsuri), fiind structurat în jurul a 16 componente. Planul revizuit conține 518 ținte și jaloane.
Reformele din PNRR pot contribui la îndeplinirea obiectivului țării de a adera la OCDE, depunându-și cererea de accedere cu ocazia exercițiilor anterioare de extindere, respectiv în aprilie 2004 şi noiembrie 2012, şi a reînnoit-o anual începând cu 2016, potrivit MAE.
COMISIA EUROPEANA
Ministrul Marcel Boloș: România negociază cu Comisia Europeană relocarea în cadrul PNRR a două miliarde de euro pentru zona de competitivitate economică
Published
17 hours agoon
March 25, 2025By
Andreea Radu
România negociază cu Comisia Europeană relocarea în cadrul Planului de Redresare și Reziliență (PNRR) a două miliarde de euro pentru zona de competitivitate economică, a afirmat, marți, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, potrivit Agerpres.
Ministrul a menționat că „surpriza plăcută” va viza IMM-urile, deoarece fondurile rezultate din relocările prevăzute în cadrul PNRR, ca urmare a investițiilor cu ritm scăzut de implementare, vor fi propuse pentru redirecționare către sectorul de competitivitate economică. Se așteaptă ca propunerea să fie evaluată de Comisie pentru a vedea în ce măsură va fi acceptată.
„Peste două miliarde de euro vor fi propuse spre relocare. Am fost atenți și vom continua să fim atenți cu privire la partea de dezvoltare economică, deoarece considerăm că sprijinul pentru dezvoltarea economică a României și pentru susținerea competitivității economice este esențial în această perioadă, când toate statele membre ale UE își pregătesc mediul de afaceri pentru tranziția verde și digitală. Pilonii principali ai problemelor orizontale pe care le întâmpinăm în legătură cu mediul de afaceri sunt tranziția verde și digitală”, a spus Marcel Boloș.
De asemenea, el a menționat că, în cadrul politicii de coeziune, Ministerul va propune din nou două scheme de finanțare pentru IMM-uri. „Tocmai în contextul acesta în care activitățile de producție pe care noi le considerăm relevante sunt cele care trebuie să dea greutate sprijinului pe care îl alocăm pentru IMM-uri și pentru mediul de afaceri în general”, a explicat Marcel Boloș.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a precizat că, luni, a trimis primul draft de modificări către Comisie, ca urmare a discuțiilor avute cu premierul și cu fiecare coordonator de reformă și investiție.
„Sperăm să închidem în luna aprilie aceste discuții, astfel încât să putem avea forma oficială aprobată a modificărilor sau renegocierii PNRR-ului undeva în luna iunie, din păcate, deoarece procedurile de la nivelul Comisiei Europene sunt destul de greoaie, iar întregul proces de modificare a Planului Național de Redresare și Reziliență nu poate fi derulat rapid. În ceea ce privește politica de coeziune, unde avem propunerile pentru sprijinirea mediului de afaceri, cu încă 500 de milioane de euro, modificările programelor vor fi probabil mai rapide. Astfel, undeva în aprilie-mai vom avea aceste aprobări, pentru ca noile scheme de finanțare, orientate în principal spre IMM-uri și activitățile de producție, să poată fi lansate cât mai curând posibil”, a menționat Marcel Boloș.
Acesta a subliniat că a avut o serie de discuții foarte importante cu reprezentanții Comisiei Europene, atât în cadrul vizitei pe care au făcut-o în perioada 11-14 februarie 2025, cât și în prezent.
„Aproape zilnic avem aceste discuții privind renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență și chiar mâine (miercuri) ne vom deplasa la Bruxelles pentru a continua aceste discuții, inclusiv în privința deblocărilor de care avem nevoie, mai ales pentru cererile de plată III și IV, pe care le păstrăm în formatul clasic, la termenul scadent din luna iunie. Apoi, prin renegocierea PNRR-ului, încercăm să restructurăm cererile de plată astfel încât, până la 31 august 2026, să putem depune întreaga documentație necesară pentru accesarea celor 28 miliarde de euro” a adăuhat Marcel Boloș.
El a amintit că România are 113 obiective de investiții pe care le derulează prin Planul Național de Redresare și Reziliență. „Acestea beneficiază de 28,3 miliarde de euro alocați, iar din păcate, până acum am făcut plăți de patru miliarde de euro, în timp ce încasările din cele două cereri de plată depuse, împreună cu prefinanțarea necesară, au trecut de 9 miliarde de euro, mai precis 9,2 miliarde de euro”, a mai spus ministrul.
În ceea ce privește cererea de plată III, ministrul a afirmat că speră ca în aceste zile să primească scrisoarea oficială cu sumele pe care Comisia Europeană le suspendă și cele pe care le plătește.
Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, România beneficiază de 28,5 miliarde euro (14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi, 13,6 miliarde euro sub formă de granturi) . Documentul acoperă 66 de reforme și 111 investiții (177 de măsuri), fiind structurat în jurul a 16 componente. Planul revizuit conține 518 ținte și jaloane.
Reformele din PNRR pot contribui la îndeplinirea obiectivului țării de a adera la OCDE, depunându-și cererea de accedere cu ocazia exercițiilor anterioare de extindere, respectiv în aprilie 2004 şi noiembrie 2012, şi a reînnoit-o anual începând cu 2016, potrivit MAE.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Ministrul român al apărării, primit la sediul NATO de Mark Rutte: Am discutat despre importanța strategică a Mării Negre și apărarea NATO pe flancul estic

Zelenski acceptă armistițiul în Marea Neagră și avertizează: Dacă Rusia îl încalcă, îi voi arăta lui Trump dovezile și voi cere sancțiuni și arme

Casa Albă anunță că Rusia și Ucraina au acceptat un armistițiu pentru o încetare a focului în Marea Neagră

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: România devine un jucător strategic în domeniul metalelor rare, consolidând securitatea economică a Europei

Eurodeputatul Dan Motreanu a solicitat Comisiei Europene să precizeze ce măsuri are în vedere pentru asigurarea unor servicii de educație și îngrijire timpurie de înaltă calitate pentru toți copiii din UE

Oficial: SUA revizuiesc desemnarea României în programul Visa Waiver. Premierul Ciolacu, convins că este o “măsură strict tehnică”. Precizările MAE

Premierul Danemarcei critică administrația Trump pentru că exercită „presiuni inacceptabile” asupra Groenlandei: „Ne vom opune”

Eurobarometru: Tinerii din România, printre cei mai optimiști din UE cu privire la viitorul proiectului european. Ce aștepări au de la Uniunea Europeană

Comisia Europeană va finanța cu 615 milioane de euro trei proiecte strategice pentru viitorul economiei românești, anunță Marcel Ciolacu: „Trei investiții care vor exploata minerale pe care se bat toate marile puteri economice ale lumii”

Comisia Europeană va plăti parțial cea de-a treia cerere de plată din cadrul PNRR, după ce România nu a îndeplinit 6 jaloane

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Marcel Ciolacu: România nu-și permite experimente. Crin Antonescu este singura garanție reală că tot ce am construit într-un ritm nemaiîntâlnit de la Revoluție încoace va continua

OCDE anticipează o încetinire a creșterii economice globale în contextul tensiunilor tarifare: Este esențial să se mențină piețele deschise și un sistem comercial internațional bazat pe norme

Înaltul Reprezentant al UE se îndoiește de intenția Rusiei de a face pace în Ucraina: Condițiile prezentate ridică un mare semn de întrebare

Planurile “coaliției de voință” pentru un acord de pace în Ucraina trec la “faza operațională”, anunță Starmer: Putin și Rusia să lase “armele să tacă în Ucraina”

Premierul Marcel Ciolacu: Livrarea primelor automobile complet electrice fabricate de Ford Otosan este o realizare ce subliniază puterea unui parteneriat solid

Zelenski denunță manipularea Rusiei privind un armistițiu: Lui Putin îi este teamă să îi spună direct lui Trump că dorește să continue acest război

Extremismul și populismul nu aduc bani și nu construiesc spitale, subliniază vicepreședintele PE Victor Negrescu, prezentând eforturile depuse pentru a aduce mai multe fonduri UE în România

Președintele Consiliului Județean Cluj, după sosirea celor 34 de microbuze electrice achiziționate cu fonduri de redresare: Facilitează accesul tinerilor la școală, asigurându-le dreptul la educație

Vicepreședintele BEI, Thomas Östros, subliniază importanța parteneriatelor pentru a răspunde nevoii universale de acces echitabil la servicii medicale: Provocările în acest domeniu nu cunosc granițe

Ilie Bolojan: Semnarea acordului SUA-Ucraina privind mineralele, o “bază bună” pentru dialog transatlantic aprofundat către o soluție de pace
Trending
- INTERVIURI6 days ago
INTERVIU Un gigant tehnologic al Europei compară fragmentarea din domeniile militar și telecom și îndeamnă UE să aplice planul Draghi: Nu inovarea lipsește Europei, ci amploarea ei
- ROMÂNIA6 days ago
Camera Deputaților adoptă legislația care ușurează drumului pacienților care au nevoie de fizioterapie. Deputatul Alexandru Rogobete: Serviciile medicale trebuie să fie disponibile tuturor, fără obstacole
- INTERNAȚIONAL1 week ago
Erdogan dorește o întâlnire cu Trump la Casa Albă. În ajunul discuțiilor Trump-Putin, Turcia reafirmă opoziția față de anexarea ilegitimă a Crimeei de către Rusia: Nu recunoaștem situația de facto
- EDITORIALE2 days ago
Iulian Chifu: Prins între ciocan și nicovală: de ce nu poate Putin opri, dar nici continua războiul din Ucraina
- ROMÂNIA7 days ago
Prin lansarea EIT Community Hub România, Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) devine un nod strategic în ecosistemul european de inovare