Aliații europeni au defectele lor, dar Statele Unite au norocul de a avea România ca o potențială țară-ancoră pentru eforturi imediate în regiunea Mării Negre, afirmă generalul locotenent Ben Hodges, fost comandant al forțelor SUA în Europa, care reia teza sa potrivit căreia NATO ar trebui să desemneze România drept centrul său de greutate în regiune.

Hodges a făcut aceste remarci într-un nou raport intitulat “The Black Sea… or a Black hole?” și publicat de Center for European Policy Analysis (CEPA) din Washington, singurul think tank din capitala SUA dedicat problematicii Europei Centrale și de Est. Raportul propune un program în 12 pași prin care NATO poate prelua inițiativa în zona Mării Negre.

Potrivit acestuia, regiunea Mării Negre este esențială pentru securitatea și stabilitatea Occidentului, ea aflându-se la intersecția a patru forțe: democrație liberală la capătul său vestic, agresiune militară rusă la nord, agresiune financiară chineză la est și instabilitate în sud.

“Alianța trebuie să dezvolte o strategie care plasează regiunea Mării Negre în mijlocul hărții geostrategice. (…) În mod ideal, Turcia ar trebui să fie centrul de greutate al NATO în regiune”, consideră Hodges.

Constatând însă că Turcia este reticentă în a provoca Kremlinul sau în întrerupe status-quo-ul în regiunea Mării Negre, generalul american susține însă că România ar trebui să joace acest rol.

“Pe termen scurt și mediu, NATO ar trebui, prin urmare, să desemneze România drept centrul de greutate datorită poziției sale geografice, a proximității față de alți aliați, precum și de Ucraina și Moldova, a eforturilor sale de modernizare solide și a infrastructurii sale strategice de transport”, spune el.

Raportul lui Hodges reprezintă și o continuare a unor documente similar realizate în 2019 și 2020, tot sub coordonarea sa, intitulate ”Strengthening NATO’s Eastern Flank – A Strategy for Baltic – Black Sea Coherence” și “One Flank. One Threat. One presence”/ “Un singur flanc. O singură amenințare. O singură prezență”. În cel din urmă raport, Ben Hodges spune că România este centrul de greutate al posturii NATO de descurajare regională pe flancul estic și are nevoie consolidări militare semnificative prin îmbunătățirea infrastructurii rutiere și feroviare și completarea arhitecturii regionale de comandă și control aliat.

Ce conține noul raport?

Și în raportul prezent, Ben Hodges reia ideea consolidării apărării țărmului vestic al Mării Negre prin dezvoltarea în România a unor sisteme NATO A2/AD, alcătuite din sisteme maritime fără pilot și sisteme la sol, inclusiv rachete anti-navă, drone și rachete HIMARS. În vreme ce sistemele HIMARS au fost deja achiziționate și se așteaptă recepția lor, iar SUA au început să amplaseze drone MQ-9 Reaper la Baza de la Câmpia Turzii, Guvernul a solicitat Parlamentului să aprobe de urgență un contract cu Guvernul SUA pentru sistemele de rachetă anti-navă.

În noul raport, generalul american sugerează că “România ar trebui să propună înființarea și găzduirea unui Centru de excelență NATO pentru sistemele fără pilot datorită condițiilor sale de zbor ideale și a lungului litoral al Mării Negre, precum și prezenței fluviului Dunărea. În cele din urmă, România ar trebui să continue extinderea infrastructurii de formare și logistică la baza aeriană Mikhail Kogălniceanu (MK) și la zonele de antrenament Smârdan și Cincu, îmbunătățind capacitățile pentru exerciții comune, multinaționale, care să atingă standardele de calificare ale Armatei SUA şi ale Forţelor Aeriene ale SUA”.

În continuare, Ben Hodges propune un program în 12 pași prin care NATO poate prelua inițiativa în zona Mării Negre, care cuprinde și multiple referiri la România, inclusiv în ce privește domeniul mobilității militare. 

“Îmbunătățirea mobilității militare pentru a permite o desfășurare și o consolidare mai rapidă. NATO, UE și țările din regiune trebuie să abordeze provocările care rezultă din infrastructura de transport subdezvoltat și din traversarea Munților Carpați”, precizează Hodges, recomandând utilizarea fluviului Dunărea pentru transportul unor încărcături militare de volum mare, similar cu ceea ce se întâmplă în prezent pe Rin.

“Aliații europeni au defectele lor, dar Statele Unite au norocul de a avea România ca o potențială țară-ancoră pentru eforturi imediate în regiunea Mării Negre”, conchide generalul american.

Noul secretar american al apărării, Lloyd Austin, a avut vineri prima sa convorbire telefonică după preluarea mandatului, discutând cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, despre consolidarea legăturii transatlantice dintre Europa și America de Nord prin intermediul Alianței Nord-Atlantice.

“Am vorbit cu secretarul american al apărării Lloyd Austin și l-am felicitat pentru confirmarea sa în funcție. O discuție importantă despre valorile pe care le împărtășim și provocările cu care ne confruntăm. Aștept cu nerăbdare să lucrăm îndeaproape pentru consolidarea legăturii dintre Europa și America de Nord prin intermediul NATO”, a scris Jens Stoltenberg, pe Twitter.

Într-un comunicat separat, purtătorul de cuvânt al Pentagonului a subliniat că “discuția a fost primul său apel telefonic adresat unui lider străin în calitate de secretar al apărării” prin care “întărește importanța Alianței NATO pentru Statele Unite”.

Spoke with US Secretary of Defence @LloydAustin & congratulated him on his confirmation. Great discussion about the values we share & the challenges we face. I look forward to working closely with him to strenghten the bond between Europe & North America through #NATO. pic.twitter.com/2YtTAvFono

— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) January 22, 2021

Potrivit unui comunicat al Departamentului Apărării remis CaleaEuropeană.ro, cei doi lideri au discutat despre importanța valorilor noastre comune, a mediului actual de securitate, inclusiv a menținerii unei descurajări puternice a NATO și a unei poziții de apărare, precum și a misiunilor aflate în desfășurare în Afganistan și Irak.

De asemenea, au analizat pe scurt viitoarea reuniune a miniștrilor apărării din NATO și au fost de acord să discute din nou mai detaliat în următoarele săptămâni.

Secretarul apărării a declarat că așteaptă cu nerăbdare dezvoltarea unei relații de lucru strânse cu Stoltenberg și ambii lideri s-au angajat să se consulte în lunile următoare.

Senatul american l-a confirmat vineri pe generalul în retragere Lloyd Austin dreptul noul secretar al apărării, acesta devenind primul afro-american care conduce Pentagonul.

Nominalizarea lui Austin a fost aprobată cu o majoritate covârșitoare de 93 de voturi pentru și 2 împotrivă, în ciuda îngrijorărilor dintre democrați și republicani cu privire la numirea unui alt general recent pensionat pentru a conduce Departamentul Apărării.

Lloyd Austin, 67 de ani, este un general de patru stele în retragere, cu peste 40 de ani de serviciu militar. El a lucrat cu președintele ales Biden și a fost arhitect șef al campaniei militare de înfrângere a Statului Islamic în Irak și Siria. 

Lloyd Austin s-a angajat marţi , în timp audierii sale, să re-examineze deciziile privind retragerile militare din Germania adoptate în administraţia Trump, conform dorinţei fostului lider de la Casa Albă.

Pe de altă parte, Lloyd Austin a susţinut retragerea din Afganistan. “Mi-ar plăcea să văd că acest conflict se încheie cu o reglementare negociată”, a declarat el, adăugând că “ar fi utilă în viitor concentrarea asupra operaţiunilor de combatere a terorismului”.

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a inaugurat joi, în numele Alianței Nord-Atlantice, o nouă Capabilitate de Răspuns la Incidente Cibernetice pentru forţele armate din Republica Moldova, dezvoltată cu sprijinul Programului Ştiinţă pentru Pace şi Securitate al Alianţei Nord-Atlantice şi în cooperare cu Agenţia pentru informaţii şi comunicare a NATO în cadrul unui proiect multianual.

Această capabilitate va contribui la reducerea la nivel minim a oricărei ameninţări provenite din incidente cibernetice, va furniza mijloace pentru o restabilire rapidă şi eficientă şi va preveni incidente similare în viitor, informează un comunicat al Alianței.

Inaugurarea a fost marcată joi printr-o ceremonie de tăiere de panglică, la care au participat secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, şi ministrul apărării din Republica Moldova, Victor Gaiciuc.

“NATO şi Moldova sunt parteneri timp de peste 25 de ani. Operaţiunea noastră susţine eforturile Republicii Moldova de a-şi reforma şi moderniza apărarea, structurile de securitate şi instituţiile, respectând pe deplin neutralitatea constituţională a Moldovei”, a declarat Geoană la eveniment.

“Noua Capabilitate de Răspuns la Incidente Cibernetice înfiinţată cu sprijinul Programului Ştiinţă pentru Pace şi Securitate al NATO este un excelent exemplu pentru angajamentul NATO faţă de acest parteneriat”, a adăugat el.

“Prin finalizarea acestui proiect important am făcut un pas înainte spre creşterea capabilităţilor noastre de apărare cibernetică. Înfiinţarea Capabilităţii de Răspuns la Incidente Cibernetice a Forţelor armate a Republicii Moldova va consolida poziţia Ministerului Apărării şi capacitatea de a răspunde la ameninţări cibernetice”, a declarat Victor Gaiciuc.

Agenţia pentru informaţii şi comunicare a NATO (NCIA) a furnizat consiliere tehnică pentru conceperea laboratorului cibernetic şi infrastructura IT de sprijin.

“Suntem mândri să colaborăm cu naţiuni partenere precum Moldova pentru a le pregăti pentru provocări cibernetice cu care s-ar putea confrunta în viitor. Securitatea cibernetică este un sport de echipă. Trebuie să folosim cunoaşterea noastră comună pentru a asigura securitatea Aliaţilor şi partenerilor noştri”, a declarat şeful statului major al NCIA, general maiorul Goksel Sevindik.

Proiectul a fost conceput pentru a răspunde nevoilor identificate de guvernul Republicii Moldova, în strânsă coordonare cu experţii tehnici ai NATO. Acesta a inclus realizarea de cursuri şi de proceduri pentru a contracara ameninţări care ar putea afecta funcţionalitatea sistemului de informaţii computerizat al armatei, securitatea serviciilor şi infrastructurile critice, mai precizează comunicatul citat.