Connect with us

U.E.

Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, cere Ucrainei să colaboreze ”constructiv” cu FMI și să respecte statul de drept pentru a-şi asigura 1,2 miliarde de euro de la Uniunea Europeană

Published

on

©Josep Borrell Fontelles/ Twitter

Ucraina trebuie să colaboreze ”constructiv” cu Fondul Monetar Internațional pentru a-și asigura 1,2 miliarde de euro de la Uniunea Europeană, a declarat marți la Kiev Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, informează Reuters, citat de Agerpres.

”Suntem gata să acordăm asistenţă macro-financiară în valoare de 1,2 miliarde de euro pentru a contribui la limitarea căderii economice provocate de coronavirus”, a precizat Borrell în  cadrul unei vizite la Kiev. ”Iar Ucraina trebuie să se angajeze constructiv și cu Fondul Monetar Internațional și sp respecte condițiile privind statul de drept legate de acest ajutor”, a completat Înaltul Reprezentant al UE, potrivit unui comunicat al Serviciului European de Acțiune Externă. 

Răspunzând unei întrebări referitoare la regimul de vize pentru ucraineni, oficialul european a precizat că, după ultima revizuire, care a avut loc în luna iulie, Uniunea Europeană a ajuns la concluzia că Ucraina îndeplinește în continuare criteriile necesare. Borrell a mai spus însă că este nevoie de asigurarea ”independenței, eficienței și durabilității cadrului instituțional anticorupți” și este nevoie să fie evitată ”politizarea activității instituțiilor implicare în aplicarea legii”.

Ameninţările la adresa independenţei autorităţilor judiciare şi de ordine publică ucrainene au îngreunat acordul în valoare de cinci miliarde de dolari cu FMI, necesar Ucrainei pentru a face faţă problemelor economice create de criza coronavirusului. Partenerii occidentali ai Kievului sunt îngrijoraţi de progresul reformelor.

Adjunctul şefului cancelariei preşedintelui Volodimir Zelenski a declarat că acţionează pentru îndeplinirea condiţiilor FMI şi speră să poarte un dialog online cu misiunea Fondului.

Criticile la adresa procedurii de selecţie a noului procuror anticorupţie din Ucraina l-au determinat pe un membru al comisiei de politică externă a Parlamentului European să pună la îndoială libertatea de circulaţie a ucrainenilor în UE, fără vize.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE: Producția vaccinurilor COVID-19 reprezintă astăzi o povocare industrială

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

În cadrul audierii din Parlamentul European a directorilor companiilor farmaceutice, în calitate de co-președinte al audierii, eurodeputatul Cristian Bușoi a subliniat că scopul strategiei europene de vaccinare rămâne ca vaccinul împotriva COVID-19 dezvoltat și distribuit în UE să fie eficient și sigur.

Dezvoltarea și distribuția unui vaccin eficient și sigur împotriva COVID-19 se află în centrul strategiei de recuperare a UE. Această audiere este foarte oportună pentru a corecta faptele întâmplate și, de asemenea, pentru a discuta soluții pentru îmbunătățirea implementării vaccinurilor COVID-19 în Europa”, a menționat deputatul în discursul său introductiv.

De asemenea, Cristian Bușoi atrage atenția că strategia de vaccinare nu poate fi doar un dialog bilateral între industria farmaceutică și Comisia Europeană: „Publicul ar trebui să rămână la curent. Vrem să vedem ce poate fi îmbunătățit și ce s-ar fi putut face mai bine.”

Potrivit deputatului european, problema cu care se confruntă UE în acest moment este producția în masă a vaccinurilor: „Producerea a miliarde de doze pentru oameni din întreaga Europă și din întreaga lume este o provocare fără precedent care are consecințe asupra capacității de producție, dar și asupra accesibilității materiilor prime și a produselor de unică folosință necesare în cantități suficiente pentru fabricarea vaccinurilor COVID-19 fără a compromite disponibilitatea acestor ingrediente la alte vaccinuri (pentru imunizarea de rutină) sau la alte medicamente. Provocarea de astăzi este cum să producem vaccinuri extrem de complexe pe o scară absolut fără precedent. Aceasta este o provocare industrială”, a mai adăugat acesta.

Nu în ultimul rând, Cristian Bușoi susține că vaccinurile se bazează pe un lanț de aprovizionare global complex, cu ingrediente provenite din toată: „Este necesară o logistică complexă, care să se bazeze pe libera circulație globală a mărfurilor și pe competența națională, dar și pe schimbarea producției pentru a pune capăt crizei, deoarece criza se va termina numai atunci când majoritatea oamenilor vor fi vaccinați.”


Parlamentul European a organizat mai multe dezbateri în diferite comisii, precum și în cadrul sesiunilor plenare cu privire la diferite aspecte ale strategiei de vaccinare COVID-19. În cadrul ultimei dezbateri plenare din februarie 2021, deputații europeni au subliniat că UE trebuie să își continue eforturile concertate de combatere a pandemiei COVID-19 și să ia măsuri urgente pentru a crește producția de vaccinuri pentru a satisface așteptările cetățenilor.

Conform strategiei UE de vaccinare, trei vaccinuri împotriva COVID-19 au fost autorizate pentru utilizare în UE în urma recomandărilor științifice pozitive de către Agenția Europeană pentru Medicamente (BioNTech-Pfizer, Moderna și AstraZeneca). Au fost încheiate trei contracte suplimentare care vor permite achiziționarea vaccinurilor după ce s-au dovedit sigure și eficiente: Johnson & Johnson (a fost depusă o cerere de autorizare condiționată de introducere pe piață), Sanofi-GSK și CureVac (ambele în curs de revizuire) Au fost încheiate discuții exploratorii cu două companii, Novavax și Valneva.

Audierea companiilor farmaceutice are loc înaintea unei videoconferințe lunare a șefilor de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale UE consacrată răspunsului comun la pandemie.

Conform unei informări din partea Consiliului European, în problematica COVID-19, liderii statelor membre se vor concentra pe autorizarea, producția și distribuția de vaccinuri și libertatea de circulație a persoanelor.

În acest context, liderii vor lua în considerare, de asemenea, pachetul Comisiei privind Uniunea sănătății și posibilii pași următori, cum ar fi: îmbunătățirea pregătirii UE, a sistemelor de avertizare timpurie și de prevenire, instrumente de gestionare a crizei și de răspuns, utilizarea mai bună a datelor de sănătate și a modelării datelor, sprijinirea cercetării și inovării pentru producția de vaccinuri și consumabile medicale critice, diversificarea și reziliența lanțurilor globale de aprovizionare medicală.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Forța de muncă din domeniul sănătății și îngrijirii pe termen lung în UE va trebui să crească cu 11 milioane de lucrători până în 2030 pentru a gestiona nevoile unei populații în curs de îmbătrânire

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Forța de muncă din domeniul sănătății și îngrijirii pe termen lung în UE va trebui să crească cu 11 milioane de lucrători între 2018 și 2030 pentru a răspunde cerințelor unei populații care îmbătrânește, potrivit unui raport al Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene (JRC).

Raportul, care analizează demografia în schimbare a UE și impactul asupra cererii din domeniul sănătății și îngrijirii pe termen lung, constată că sporirea numărului persoanelor în vârstă a crescut cererea pentru acest tip de servicii, generând o cerere în creștere pentru o forță de muncă calificată.

O mare parte din această cerere este satisfăcută prin educația și formarea internă, în timp ce migrația din țări terțe și mobilitatea intra-UE au de asemenea un rol din ce în ce mai important de jucat.

În 2018, în UE erau aproape două milioane de lucrători în domeniul sănătății și îngrijirii pe termen lung care lucrau într-o țară diferită de cea în care s-au născut.

În timp ce numărul acestor lucrători născuți în străinătate a crescut în ultimii ani, ca procent din totalul lucrătorilor din domeniul sănătății (13,2%), este semnificativ mai mic decât în ​​alte țări, cum ar fi Marea Britanie sau SUA. De asemenea, acești lucrători nu sunt răspândiți uniform, mai mult de două treimi din angajați regăsindu-se în doar cinci țări ale UE: Germania, Italia, Suedia, Franța și Spania.

Raportul identifică mai multe provocări care, dacă sunt abordate, pot contribui la încurajarea mobilității și la deblocarea întregului potențial al migrației din țările terțe pentru a contribui la atenuarea presiunii deficitului de forță de muncă din aceste sectoare. Aceste provocări includ:

  • În prezent, nu există un instrument sectorial specific pentru migrația forței de muncă din UE sau un instrument care să atragă lucrători străini din domeniul sănătății și îngrijirii pe termen lung. Acest lucru înseamnă că lucrătorii potențiali trebuie să navigheze între diversele competențe și profiluri de ocupare a forței de muncă care există în întreaga UE și că nu există canale specifice de migrație pentru lucrătorii din domeniul îngrijirii pe termen lung;
  • Cerințele privind migrația includ adesea recunoașterea calificărilor ca o condiție prealabilă pentru exercitarea profesiilor reglementate din domeniul sănătății. Procedurile complexe asociate cu aceasta reprezintă o provocare într-un context în care programele de educație și formare în domeniul sănătății diferă considerabil de cele din UE;
  • Lucrătorii din domeniul îngrijirii pe termen lung, deși uneori nu au nevoie de calificări formale, îndeplinesc sarcini care implică un set de abilități informale greu de evaluat. Absența instrumentelor de evaluare specifice poate, de asemenea, descuraja recrutarea;
  • Parteneriatele internaționale pentru recrutarea personalului medical și de îngrijire pe termen lung rămân în continuare limitate ca număr și acoperire.

Autorii raportului recomandă integrarea canalelor actuale de migrație a forței de muncă cu considerații mai specifice pentru sănătatea și sistemele de îngrijire pe termen lung, rămânând în același timp în conformitate cu Codul de practică global al OMS.

Acest lucru ar putea favoriza migrația înainte și înapoi, producând beneficii atât pentru țările de origine, cât și pentru cele de destinație. Ar implica, de asemenea, facilitarea recunoașterii calificărilor și activarea deplină a competențelor forței de muncă migrante și mobile din UE.

Continue Reading

S&D

Raportul eurodeputatului Victor Negrescu privind educația digitală a fost aprobat cu o largă majoritate în Comisia pentru Educație din Parlamentul European

Published

on

© European Union 2016 - Source : EP

Raportul meu privind educația digitală a fost aprobat cu o largă majoritate în Comisia pentru Educație din Parlamentul European. 26 de voturi pentru și niciun vot împotrivă, transmite eurodeputatul Victor Negrescu (PSD, S&D), vicepreședintele Comisiei pentru Educație și Cultură din Parlamentul European, într-un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Documentul coordonat de Victor Negrescu este un raport complex care prezintă soluții pentru ca educația digitală să nu mai fie un privilegiu, prin care definim ce înseamnă cu adevărat învățământul digitalizat, de la metode și platforme până la protecția datelor și un curriculum adaptat în funcție de vârstă.
Vicepreședintele Comisiei pentru Educație din PE atenționează că „educația digitală nu are nicio legătură cu ce s-a întâmplat în România”.
„Nu înseamnă să dai o tabletă unui copil sau să faci cursurile prin aplicații gratuite de mesagerie. Ce s-a întâmplat timp de un an în România, când circa 1 milion de copii nu au avut acces la educație, nu a mai avut loc nicăieri în Europa într-o asemenea proporție și nu mai trebuie să se întâmple niciodată. Decidenții din România trebuie să înțeleagă că digitalizarea educației nu se poate fără implicarea profesorilor, elevilor, studenților, părinților, autorităților locale, experților sau societății civile”, spune Negrescu.
În context, el mai atenționează că modul în care se decid alocările din Planul Național de Redresare și Reziliență și cum se definesc proiectele pentru educație riscă să conducă la pierderea acestei oportunități uriașe pentru educație.
„Digitalizarea educației presupune o infrastructură adecvată, dezvoltarea competențelor transversale și digitale, protejarea utilizatorilor, metode, practici și materiale educaționale adaptate”, explică politicianul social-democrat.
Mai departe, Negrescu prezintă câteva din punctele importante obținute în cadrul raportului:
  • solicităm alocarea a minim 10% din instrumentul de redresare și reziliență pentru educație și a 20% pentru transformare digitală;
  • definim educația digitală de calitate și setăm instrumentele pentru aplicarea unor standarde în domeniu: metode, instrumente, platforme, dispozitive, practici, materiale educaționale;
  • fixăm obiectivul accesibilizării pentru toți a educației digitale și combaterea activă a inegalităților și discrepanțelor de orice natură: programe de formare pentru profesori, elevi, studenți și părinți; definim accesul la educația digitală și infrastructura digitală ca fiind un drept universal; solicităm alocarea de resurse financiare suplimentare; menționăm programele care pot sau au avut succes; vorbim de nevoia de adaptare a învățământului tehnic, a educației continue sau a învățământului pentru persoane cu dizabilități; subliniem importanța corelării educației digitale cu grupa de vârstă sau tipul de educație;
  • susținem dezvoltarea unor huburi dedicate educației digitale și a unui dialog permanent cu actorii relevanți din educație pentru a deveni co-creatori ai educației;
  • lansăm proiectul Universității Online Europene, o platformă ce permite digitalizarea învățământului superior;
  • inițiem un proiect privind educația despre inteligența artificială și robotică, cu scopul de a fi accesibil la nivel european;
  • întărim nevoia creșterii competențelor digitale și media și atragem atenția asupra nevoii de a preîntâmpina riscurile existente online;
Prin acest raport, precizează Victor Negrescu, eurodeputații propun întărirea rolul profesorilor, elevilor, studenților, părinților, autorităților locale și societății civile în definirea viitorului educației la nivel european, creând mecanisme active prin care aceștia pot participa și influența politicile și fondurile alocate în domeniu la nivel european.
De asemenea, un aspect obținut prin acest raport a fost întărirea faptului că Uniunea Europeană are o responsabilitate privind educația și că trebuie să aibă competențe pentru a interveni și a sprijini educația digitală de calitate. Eurodeputatul român menționează că pentru prima dată se vorbește de politici educaționale la nivel european și se întărește rolul educației în rapoartele de țară. Acest lucru se traduce prin fonduri europene suplimentare dar și norme și standarde comune.

În cele din urmă, Negrescu informează că le-a propus autorităților din România să luceze împreună în acest sens, „dar ei preferă să facă totul pe picior, fără un calendar clar, fără resurse folosite adecvat, fără metode sau consultări reale”.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

Cristian Bușoi3 mins ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE: Producția vaccinurilor COVID-19 reprezintă astăzi o povocare industrială

MAREA BRITANIE1 hour ago

Ministerul britanic de Interne: Peste 830.000 de români s-au înregistrat pentru a rămâne în Regatul Unit după ce acesta a părăsit Uniunea Europeană

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Forța de muncă din domeniul sănătății și îngrijirii pe termen lung în UE va trebui să crească cu 11 milioane de lucrători până în 2030 pentru a gestiona nevoile unei populații în curs de îmbătrânire

S&D1 hour ago

Raportul eurodeputatului Victor Negrescu privind educația digitală a fost aprobat cu o largă majoritate în Comisia pentru Educație din Parlamentul European

Cristian Bușoi2 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE: Vom reuși să învingem diabetul dacă vom folosi fondurile alocate prin programele Orizont Europa și EU4Health și dacă vom profita de oportunitățile pe care ni le oferă digitalizarea

Dan Motreanu3 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu atrage atenția că UE s-ar putea confrunta în următorii zece ani cu ”abandonul efectiv a 5 milioane de hectare de teren” agricol: România, printre țările cele mai afectate

RENEW EUROPE3 hours ago

Eurodeputatul Vlad Gheorghe a depus o serie de amendamente prin care solicită ca modificarea kilometrajului la mașini să fie infracțiune pedepsită în toate statele UE

Dragoș Pîslaru4 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Europa trebuie să facă mai mult pentru a combate sărăcia în rândul copiilor, iar Garanția pentru copii este soluția

INTERNAȚIONAL4 hours ago

18 companii au abandonat proiectul gazoductului Nord Stream 2 de teama sancțiunilor SUA

Corina Crețu4 hours ago

Corina Crețu salută propunerea CE de a prelungi cu 10 ani măsura privind eliminarea taxelor de roaming, astfel încât românii aflați la muncă în străinătate să poată comunica fără povara unor costuri suplimentare

Cristian Bușoi1 day ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, pledează pentru ”investiții masive în cercetare, inovare și tehnologii digitale”: Vor contribui la dezvoltarea economiilor statelor UE și la îmbunătățirea vieții cetățenilor

ROMÂNIA2 days ago

Valeriu Gheorghiță: România, pe locul 2 în UE la administrarea schemei complete de vaccinare anti-COVID

Dragoș Pîslaru3 days ago

Dragoș Pîslaru: Soliditatea PNRR constă în stimularea sinergiilor între măsurile celor șase piloni de reformă și dezvoltare ai Mecanismului de Redresare și Reziliență

INTERNAȚIONAL3 days ago

Israelul și Egiptul au convenit să construiască un gazoduct offshore pentru a creşte exporturile de gaze naturale lichefiate către Europa

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu i-a transmis omologului slovac intenția României de aprofundare a schimburilor comerciale cu Slovacia și a investițiilor reciproce

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, solicită Comisiei Europene să evalueze centrala nucleară de la Ostrovets pentru a asigura respectarea celor mai înalte standarde internaționale de securitate ecologică și nucleară

ENGLISH2 weeks ago

EPP Local Dialogue: Emil Boc and Markku Markkula pledge their commitment to employing the local innovation potential of their communities to build stronger regional cohesion post-COVID19 pandemic

PPE2 weeks ago

Eurodeputatul Vlad Nistor: Josep Borrell ar fi trebuit să se urce în avion și să plece la Bruxelles când a aflat despre expulzarea diplomaților europeni la Moscova

PPE2 weeks ago

Eurodeputatul Vlad Nistor: Vizita lui Josep Borrell la Moscova este umilitoare pentru UE, pentru standardele democratice pe care trebuie să le apere în lume

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru, co-raportor al PE pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență: Ne-am îndeplinit promisiunea de a evita ca următoarea generație să fie „carantinată” și am plasat copiii și tinerii în centrul redresării

Advertisement
Advertisement

Trending