Premierul Ilie Bolojan a avertizat vineri că amânarea unei decizii a Curții Constituționale privind legea pensiilor magistraților poate duce la pierderea a peste 230 de milioane de euro din fondurile alocate României prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Într-o scrisoare transmisă vineri Curții Constituționale, șeful Guvernului arată că ministrul investițiilor și proiectelor europene, Dragoș Pîslaru, a fost informat de oficialii Comisiei Europene, în cadrul unei întâlniri formale, că Bruxelles-ul consideră neîndeplinit jalonul referitor la reforma pensiilor speciale. Potrivit premierului, consecința directă ar fi pierderea de către România a sumei de 231 de milioane de euro din PNRR.

Ilie Bolojan precizează însă că Executivul european nu va transmite o scrisoare oficială de informare privind rezultatul evaluării înainte de data de 11 februarie 2026.

„Totuşi, Comisia nu va transmite o scrisoare oficială de informare privind rezultatele evaluării înainte de data de 11 februarie 2026. De asemenea, Comisia va transmite aceste informaţii public doar după această dată, urmând să ia o decizie definitivă pe baza informaţiilor transmise de către autorităţile române”, se arată în scrisoarea citată.

Premierul mai menționează că a decis să informeze Curtea Constituțională în acest context „al necesităţii punerii în aplicare a dispoziţiilor articolului 148, alineatul 4, din Constituţia României, referitoare la rolul autorităţilor statului român în îndeplinirea obligaţiilor asumate de România în raport cu Uniunea Europeană”.

Anterior, miercuri seară, Ilie Bolojan a declarat într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria că unul dintre jaloanele esențiale pentru absorbția fondurilor europene este legat de pensiile magistraților.

„În condiţiile în care nu se va lua o decizie şi se va merge din nou pe amânare, probabilitatea să pierdem aceşti bani este foarte mare. Şi cred că fiecare instituţie trebuie să fie informată cu privire la consecinţele unor anumite decizii. Pentru noi este important să închidem toate aspectele care ţin de aceste clarificări, pentru că avem de încasat 2,6 miliarde de euro”, a afirmat premierul.

Curtea Constituțională a amânat pe 16 ianuarie, pentru a patra oară, pronunțarea asupra obiecției de neconstituționalitate privind Legea pensiilor speciale ale magistraților, stabilind un nou termen pentru 11 februarie 2026.

„Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, precum și a documentelor depuse de autorul sesizării în data de 15 ianuarie 2026 (expertiză contabilă extrajudiciară pro causa) și a unor prevederi legale incidente (art.211 alin.(6) din Legea nr.303/2022), în temeiul dispozițiilor art.57 și art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 11 februarie 2026”, se arată în decizia CCR.

Guvernul a făcut primul pas formal în procesul de analiză și revizuire a legislației din domeniul justiției, prin convocarea, marți, la Palatul Victoria, a primei întruniri a Comitetului dedicat acestui demers, cu participarea reprezentanților sistemului judiciar, ai societății civile și ai principalelor instituții implicate, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit comunicatului de presă, ședința din 23 decembrie 2025 a debutat cu o intervenție a prim-ministrului Ilie Bolojan, care a subliniat importanța dialogului instituțional și a cooperării cu reprezentanții sistemului judiciar și ai societății civile. Premierul a precizat că participarea sa la începutul lucrărilor comitetului reflectă respectul față de toți cei implicați și seriozitatea guvernului față de acest demers. În același context, Ilie Bolojan a arătat că scopul întâlnirilor este identificarea aspectelor legislative care pot fi îmbunătățite, subliniind totodată că justiția trebuie abordată ca un serviciu public în beneficiul cetățeanului.

Obiectivul Comitetului este stabilirea unor soluții normative concrete pentru problemele identificate în dezbaterea publică, inclusiv prin investigații jurnalistice și petiții asumate de magistrați. Printre temele frecvent invocate în cadrul discuțiilor s-au numărat procedurile de desemnare a conducerilor instanțelor și parchetelor, procedurile de delegare și detașare a magistraților, modul de modificare a componenței completurilor de judecată, precum și competența privind cercetarea faptelor de corupție în interiorul sistemului judiciar.

În cadrul întâlnirii au fost semnalate și problemele legate de volumul ridicat de muncă al magistraților, generat de deficitul de personal, condițiile de lucru din instanțe și parchete, precum și lipsa de predictibilitate a legislației. De asemenea, a fost discutată demararea procedurilor pentru realizarea unui audit independent privind repartizarea dosarelor în cadrul sistemului judiciar.

Având în vedere necesitatea adoptării unor măsuri rapide, cu respectarea tuturor procedurilor legale, Comitetul a agreat un calendar de lucru care prevede formularea, de către membrii săi, a unor soluții legislative concrete. Conform comunicatului, o nouă întrunire este programată pentru data de 5 ianuarie 2026, iar un act normativ urmează să fie redactat până la începerea noii sesiuni parlamentare, având în vedere inclusiv propunerile formulate de magistrați.

Citiți și Nicușor Dan va iniția un referendum în corpul magistraților în luna ianuarie: Dacă CSM nu reprezintă interesul public, atunci CSM va pleca de urgență

La reuniunea de marți au participat, din partea Cancelariei Prim-ministrului, Andrei Lupu, Oana Cambera și Bianca Bodnar, iar din partea Administrației Prezidențiale, consilierul prezidențial Cosmin Soare Filatov. Consiliul Superior al Magistraturii a fost reprezentat de procurorul Bogdan Staicu, iar Ministerul Justiției de Roxana Momeu, Alina Rădoi și Mihai Cucu.

Asociațiile profesionale ale magistraților au fost reprezentate de Dragoș Călin, din partea Asociației Forumul Judecătorilor din România, Alexandra Lăncrănjan, din partea Asociației Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor, și Bogdan Pîrlog, din partea Asociației Inițiativa pentru Justiție. La discuții au fost prezenți și reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale, respectiv Laura Ștefan din partea Expert Forum, Roxana Pencea-Brădățan și Diana Ionescu din partea Declic, precum și Elena Calistru și Adrian Ristea din partea Funky Citizens.

În format online au participat Andreea Ciucă din partea Asociației Magistraților din România, Dana Gîrbovan din partea Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, precum și avocatul Traian Briciu din partea Uniunii Naționale a Barourilor din România.

Președintele Nicușor Dan a anunțat duminică, într-o declarație de presă susținută la Palatul Cotroceni, că va iniția în luna ianuarie un referendum în rândul magistraților, având o singură întrebare referitoare la activitatea Consiliului Superior al Magistraturii.

„Voi iniția în ianuarie, imediat după sărbători, un referendum în cadrul corpului magistraților cu o singură întrebare: Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public sau acționează în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”, a declarat Nicușor Dan. El a precizat că, în funcție de rezultatul consultării, vor exista consecințe directe asupra viitorului CSM. „Și dacă magistrații în ansamblul lor vor spune că da, CSM acționează în interes public, vom continua discuțiile legislative, dar dacă însă magistrații în majoritatea lor vor spune că CSM nu reprezintă interesul public, ci interesul breslei, atunci CSM va pleca de urgență”, a spus președintele.

Șeful statului a explicat că această decizie vine în urma analizării sesizărilor transmise de magistrați, din care reiese că există „o categorie de magistrați, membri ai CSM, din conducerea instanțelor, care nu acționează în interes public, ci acționează în interesul unui grup pe care îl reprezintă”.

Nicușor Dan a afirmat că „extrem de puțini magistrați” și-au exprimat intenția de a participa la discuțiile programate pentru luni, la Cotroceni, pe tema situației din justiție, deși aproape o mie de magistrați au semnat o scrisoare în acest sens. „Sunt cam 20 de magistrați în nume individual și cam 20 de magistrați în numele unor asociații de magistrați”, a spus președintele, adăugând că au existat tentative de influențare și intimidare.

„S-au întâmplat fel de fel de lucruri în aceste zile pe care colegii mei care au fost în contact cu acești magistrați le-au perceput. În primul rând că, în mod neobișnuit, în anumite instituții s-au organizat ședințe luni, 24 decembrie. Au existat mesaje de influențare, intimidare”, a declarat Nicușor Dan.

El a relatat și dificultățile întâmpinate de unii magistrați în a participa la discuții, de teama unor posibile repercusiuni. „Mulți mi-au solicitat să ne întâlnim, dar nu în 22 decembrie, de teamă să nu existe repercursiuni. Am ajuns la propuneri nepotrivite… să vină pe rând, să nu se intersecteze, colegii mei să-i preia din benzinării să-i aducă la Cotroceni”, a spus președintele.

Nicușor Dan a subliniat că informațiile primite de la magistrați trebuie tratate cu prudență și verificate. „Am spus toate aceste lucruri (…) care se regăsesc și în materialele astea și în raportul pe care o să vi-l dăm sunt acuzații, sesizări, da, nu sunt fapte, și o să facem verificări pentru cele sesizate, o să ia mult timp, dar cred că situația în care suntem este gravă”, a declarat șeful statului.

Declarațiile președintelui au fost făcute după ce acesta a anunțat că a primit de la magistrați „sute de pagini de materiale relevante despre problemele din justiție” și înaintea consultărilor programate pentru luni cu reprezentanții acestora.