Fostul Ministru al fondurilor europene din Guvernul PNL, Marcel Boloș, a oferit în exclusivitate într-un interviu pentru Calea Europeană, mai multe detalii despre prima variantă a Planului Național de Redresare și Reziliență, dar și despre obersvațiile tehnice primite din partea Comisiei Europene în perioada de negoiceri în timpul în care a fost ministru. De asemenea, acesta a precizat că este disponibil pentru a ajuta la actualizarea finală a Planului.
Marcel Boloș susține că niciun stat membru nu va reuși să trimită din prima încercare un Plan Național de Redresare și Reziliență fără să primească observații tehnice din partea Comisiei Europene. De asemenea, acesta a recunoscut că părți din varianta PNRR din luna noiembrie au primit sugestii de modificare din partea Executivului.
„Noi când am început negocierea și elaborarea acestui Plan, aveam la bază două lucruri fundamentale: 1. Decizia Comisiei Europene. La vremea aceea, noiembrie 2020, Comisia Europeană a adoptat o propunere de regulament, 408 din 2020, în care a creionat principalele constrângeri pe care trebuia să le urmărim în plan, iar la nivel național am creat un cadru legal (ordonanța de urgență 155) prin care MFE era elaboratorul învestit cu această funcție de a realiza PNRR”, a explicat Marcel Boloș despre criteriile principale care au stat la baza realizării PNRR.
Primul Regulament al CE care a stat la baza variantei PNRR din noiembrie avea trei condiții de bază: „Tranziția verde, care putea fi îndeplinită doar dacă 37% din fonduri erau destinate tranziției; a doua condiție era alocarea a minim 20% pentru digitalizare; iar a treia condiție era ca PNRR să fie în concordanță cu recomandările specifice de țară ale Semestrului European din 2019 și 2020.”
Totodată, viziunea PNRR din noiembrie era să propună proiectele necesare astfel încât România să recupereze decalajul față de țările dezvoltate din UE.
Marcel Boloș respinge acuzațiile politice potrivit cărora varianta PNRR din noiembrie a fost respinsă de Comisia Europeană: „Nici vorbă. Acest lucru nu se putea întâmpla pentru că nu exista un regulament la nivel european care să fie apropbat de Parlamentul European. Erau doar informații de circumstanță. Să nu uitați că eram în perioadă electorală. Doar părți din PNRR au fost supuse dialogului tehnic. Procesul s-a oprit la sfârșitul lunii noiembre. La început de decembrie au fost planificate discuțiitile cu ministerele interesate și factorii interesați, dar nu au avut loc. Am considerat ca această chestiune trebuia preluată de noul ministru.”
Observațiile Comisiei Europene, firești într-un proces de negociere
„Mi s-a reproșat că am avut nenumărate obervații. Da. Așa este firesc într-un proces de negociere. Să nu credeți că Planurile Naționale ale oricărei țări vor fi scăpate de aceste observații care vor veni din partea Comisiei Europene. Aceasta este o negociere adevarată. Nu există un document pe care îl tirmiți și serviciile Comisiei să spună că sunt de acord din prima.”
Dezbaterile publice erau planificate în luna decembrie pentru ca toți factorii interesați să fie implicați, însă acestea nu au avut loc: „Eu sunt foarte mulțumit de felul în care am ajuns ca PNRR să fie gândit pe componența de investiții publice. În calitate de profesor universitar și specialist in dezvoltare, după 29 de ani dedicați dezvoltării, susțin că cea mai corectă cale de recuperare a decalajelor de către România este prin investiții pe termen lung. Nu sunt împotriva politicii sociale și de tineri, însă, susțin că această oportunitate istorică trebuie să o folosim cu prisosință pentru recuperarea decalajelor de dezvoltare.”
Modificarea PNRR în prezent, firească
„Dacă aș fi moștenit această sarcină, puteam să fiu și eu în situația să modific PNRR din două motive fundamentale: 1. Că rezulta acest lucru din dezbaterile publice și 2. între timp regulamentul Parlamentului European în formă definitivă s-a schimbat. Este firesc. Ce s-ar fi întamplat dacă eu acum eram ministru și primeam un puhoi de clarificări. Încercam să dau vina? Pe cine să dau vina?”, a mai precizat Marcel Boloș.
Citiți și: Vot istoric: Parlamentul European a aprobat mecanismul de redresare economică de 672,5 miliarde de euro, din care România va beneficia de 30,44 miliarde de euro
Întrebat în timpul interviului dacă a avut un schimb de opinii cu noul ministru, Marcel Boloș a explicat că a încercat să explice viziunea PNRR din noiembrie: „Eu am încercat să explic viziunea noastră, și că atunci era un alt Regulament și consideram că cea mai sigură cale pentru România pentru a se ridica la calitatea europeană de viață erau investițiile pe termen lung.”
Referitor la finalizarea documentului, Marcel Boloș pledează pentru implicarea tuturor forțelor la nivel politic: „Cred că ar trebui să ne unim forțele inclusiv la nivel politic ca Ministerul Investițiilor Publice și Proiectelor Europene să implementeze proiectele de infrastructură.”
În finalul interviului, fostul ministru a fost întrebat dacă este posibil sa se alăture actualei echipe de lucru pentru a configura varianta finală a PNRR.
„Experiența mea pentru dezvoltare și fonduri europene poate fi fructificată în fel și chip. Rămân disponibil pentru ceea ce înseamnă recomandări sau opinii cu privire la acest document strategic. Subliniez că este și responsabilitatea factorilor politici să analizeze cu mare atenție acest document, de multe ori o parte a clasei politici este indiferentă la acest document strategic”, a conchis Marcel Boloș în interviul pentru Calea Europeană.
Mecanismul de Redresare și Reziliență reprezintă nucleul planului de redresare Next Generation EU de 750 de miliarde de euro, negociat de liderii europeni la Consiliul European din 17-21 iulie 2020 la pachet cu un buget total consolidat care cuprinde și Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, generând o valoare totală de 1.824,3 miliarde de euro.
Din Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), România va beneficia de 30,44 miliarde de euro, iar pentru accesarea lor este necesar să prezinte Comisiei Europene un Plan Național de Redresare și Reziliență până la data de 30 aprilie 2021. Suma menționată este distribuită astfel: 13,77 miliarde de euro sunt structurați sub formă de granturi și 16,67 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.
Citiți și: Eurobarometru: Trei sferturi dintre români cred că Planul de 30 de miliarde de euro pentru redresare și reziliență va reface economia