Connect with us

NATO

VIDEO Klaus Iohannis: România încurajează creşterea prezenţei militarilor şi echipamentului militar american în România

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că în perioada imediat următoare sunt trei linii de acţiune esenţiale pe care România le susţine, în condiţiile unui context de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre marcat de impredictibilitate, menţionând că ţara noastră încurajează creşterea prezenţei militarilor şi echipamentului militar american în România, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat.

În viziunea României (…) există trei linii de acţiune esenţiale care trebuie avute în vedere în perioada imediat următoare. În primul rând, este necesară întărirea solidarităţii în interiorul NATO, inclusiv prin consolidarea relaţiei transatlantice. În NATO, relaţia transatlantică este garanţia funcţionării optime a Alianţei şi a apărării colective definite de articolul V al Tratatului de la Washington. De aceea (…) România încurajează activităţile desfăşurate de militarii americani pe teritoriul nostru, în cadru aliat sau bilateral, şi creşterea prezenţei militarilor şi echipamentului militar american în România“, a spus preşedintele Iohannis, la Palatul Cotroceni, la seminarul “Redefinirea contextului de securitate în Europa de Sud-Est – o abordare de la Bucureşti”, organizat de think tank-ul american Center for European Policy Analysis.

El a arătat că România sprijină şi dezvoltarea parteneriatului între NATO şi Uniunea Europeană.

“Sprijinim acest parteneriat în arii de interes comun – precum mobilitatea forţelor sau apărarea cibernetică – în baza complementarităţii şi sinergiei celor două organizaţii. În acest mod, cooperarea NATO-UE va aduce plus-valoare securităţii europene şi euro-atlantice şi va genera eficienţă instituţională”, a afirmat şeful statului, arătând că pentru România NATO rămâne principalul garant al apărării colective a membrilor săi.

Preşedintele Klaus Iohannis a precizat că cea de a treia linie majoră de acţiune este asigurarea unităţii, coerenţei şi consolidării măsurilor aliate pe Flancul Estic, în cadrul posturii de descurajare şi apărare a NATO, punctând că în acest sens creşterea mobilităţii forţelor şi asigurarea forţelor de întărire sunt esenţiale pentru sporirea eficienţei aliate.

Citiți și Primul Summit Parlamentar al Formatului Bucureşti (B9). Președintele Klaus Iohannis: Prezența NATO pe întregul Flanc Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, trebuie să fie „unitară, coerentă și eficientă”

El a spus că procesul de implementare a prezenţei înaintate (Forward Presence) a NATO în România şi în regiunea Mării Negre este în desfăşurare, dar că aceasta nu şi-a atins potenţialul. Şeful statului a menţionat că este nevoie de un Flanc Estic mai bine apărat, inclusiv printr-o prezenţă înaintată unitară, bazată pe o abordare integrată de la nord la sud, de la Marea Baltică la Marea Neagră.

FOTO: Administrația Prezidențială

Preşedintele Iohannis a arătat că aceste linii de acţiune se reflectă în priorităţile pe care România le urmăreşte la Summitul NATO din iulie.

Potrivit şefului statului, contextul de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre este fluid, dinamic şi complex, marcat de impredictibilitate şi de nevoia constantă de adaptare.

“Cred că suntem cu toţii de acord că regiunea Mării Negre are o greutate aparte în ecuaţia de securitate la nivel internaţional. Regiunea Mării Negre se află la intersecţia vecinătăţilor estice şi sudice ale NATO şi ale UE – cu ameninţările, riscurile şi provocările specifice: conflicte regionale îngheţate sau active, noi ameninţări de natură cibernetică, hibridă şi teroristă, migraţie ilegală. You name it, we have it. Toate acestea trebuie abordate în mod coordonat şi coerent, ceea ce reprezintă în sine deja o provocare. În prezent, o ameninţare importantă la adresa securităţii europene este reprezentată, evident, de comportamentul ostil care vine dinspre est, ca să nu fiu prea concret”, a arătat Iohannis.

Citiți și Întrevedere între Klaus Iohannis și Curtis Scaparrotti, comandantul suprem al Forţelor Aliate în Europa: România consideră legătura trans-atlantică ca fiind esenţială pentru NATO

El a indicat că obiectivul major al României este de a-şi consolida securitatea prin eforturi la nivel naţional şi valorificând cât mai bine parteneriatele strategice, în mod special cel cu SUA, precum şi rolul ţării noastre în NATO, dar şi în UE.

“Mediul actual de securitate generează, însă, şi o fereastră de oportunitate, care plasează această parte a Europei în prim-planul dezbaterilor transatlantice”, a spus şeful statului, arătând că Formatul Bucureşti este un exemplu foarte bun pentru a ilustra oportunităţile care se ivesc în situaţii de criză.

FOTO: Administrația Prezidențială

Preşedintele Iohannis a arătat că în climatul de securitate actual NATO trebuie să continue întărirea posturii de apărare şi descurajare şi să consolideze dimensiunea apărării colective faţă de riscurile, ameninţările şi provocările dinspre Est.

“România este, totodată, conştientă de faptul că securitatea euro-atlantică este legată intrinsec de stabilitatea statelor de la graniţele acesteia. De aceea, Alianţa trebuie să crească contribuţia pe dimensiunea proiectării stabilităţii şi a creşterii rezilienţei partenerilor săi. Sunt necesare, astfel, rezultate tangibile în vecinătatea strategică, atât în est, zonă de interes specific ce trebuie să rămână prioritară pe agenda NATO, cât şi în sud, inclusiv sub aspectul combaterii terorismului”, a afirmat el.

Şeful statului a spus că România va continua să susţină dezideratul aliat de partajare echitabilă a responsabilităţilor şi să îşi respecte angajamentele privind alocarea a 2% din PIB pentru apărare.

“România a înregistrat un progres important în acest domeniu, investind în propria securitate şi, implicit, în securitatea Alianţei. Astfel, peste 33% din bugetul apărării a fost alocat, în anul trecut, pentru achiziţii de echipamente majore şi dezvoltarea de capabilităţi, procent semnificativ mai mare decât procentul de 20% recomandat de NATO. La acestea se adaugă şi contribuţia naţională consistentă la operaţiunile şi misiunile NATO”, a arătat el.

De asemenea, preşedintele Iohannis a precizat că în condiţiile mediului de securitate actual apărarea începe cu teritoriul naţional.

“Ne bazăm pe sprijinul Aliaţilor, dar în acelaşi timp continuăm eforturile naţionale în acest domeniu. Aşadar, România va continua să îşi asume, în mod credibil şi predictibil, rolul de furnizor de securitate şi stabilitate în regiune”, a conchis şeful statului.

Printre cei care au participat la reuniunea organizată de think tank-ul american Center for European Policy Analysis s-au numărat Peter Doran, preşedintele CEPA, general-locotenentul Ben Hodges, fost comandant al forţelor americane din Europa, şeful Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă, viceprim-ministrul pentru implementarea parteneriatelor strategice, Ana Birchall.

CEPA este un institut de cercetare non-profit şi non-partizan, dedicat studiului Europei Centrale şi de Est. Fondat în 2005, CEPA este unicul think-tank american a cărui activitate este concentrată exclusiv asupra statelor şi societăţilor europene.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

România trimite 45 de militari în Africa sub egida unei misiuni europene conduse de Franța. Ministrul francez al apărării mulțumește “prietenilor români”

Published

on

© MApN/ Facebook

România va contribui cu 45 de militari la Takuba Task Force din Mali, un grup operativ al Uniunii Europene condus de Franța cu scopul de a consilia, asista și însoți forțele armate maliene, în coordonare cu partenerii G5-Sahel și cu alți actori internaționali de pe teren. Decizia, a fost salutată de ministrul francez al apărării, Florence Parly

“Mobilizarea europenilor în Sahel continuă: România va desfășura 45 de soldați în cadrul Takuba, grupul operativ care reunește forțele speciale europene pentru a desfășura operațiuni de combatere a terorismului alături de armatele maliene. Mulțumim prietenilor noștri români pentru angajamentul lor”, a scris Parly, pe Twitter.

Decizia a fost aprobată de Parlamentul României ca urmare a unei scrisori din partea președintelui Klaus Iohannis. Misiunea va fi finanțată din bugetul Ministerului Apărării Naționale.

Senatorii şi deputaţii au aprobat proiectul de hotărâre privind participarea Armatei României cu forţe, mijloace şi echipamente la misiunea Task Force Takuba în Sahel, sub conducerea Franţei, începând cu trimestrul al IV-lea al anului 2021, informează Agerpres.

S-au înregistrat 346 de voturi pentru, două voturi contra şi două abţineri.

Totodată, decizia a fost motivată prin faptul că ”participarea Armatei României în cadrul Task Force Takuba va contribui la menținerea profilului operațional al acesteia și va aduce vizibilitate internațională sporită țării noastre, alături de beneficii importante, cuantificabile politic și politico-militar, în relația cu Franța”.

Grupul operativ Takuba a fost creat printr-o declarație politică emisă la 27 martie 2020 de guvernele Belgiei, Republicii Cehe, Danemarcei, Estoniei, Franței, Germaniei, Mali, Nigerului, Țărilor de Jos, Norvegiei, Portugaliei, Suediei și Regatului Unit. Scopul este acela de a combate grupărilor teroriste în regiunea Liptako, aflată la confluenţa statelor Mali, Niger şi Burkina Faso.

Forța operațională va consilia, asista și însoți forțele armate maliane, în coordonare cu partenerii G5-Sahel și cu alți actori internaționali de pe teren, inclusiv cu misiunea ONU MINUSMA, precum și cu misiunile Uniunii Europene în Mali și Niger.

Continue Reading

CHINA

Emmanuel Macron îndeamnă la prudență în poziția NATO față de China: NATO este o organizație nord-atlantică, China nu are nimic de-a face cu Atlanticul de Nord

Published

on

© NATO

Corespondență din Bruxelles

Președintele francez Emmanuel Macron a îndemnat la prudență și și-a exprimat precauția față de atenția bruscă pe care NATO o acordă Chinei, la finalul summitului Alianței Nord-Atlantice, care s-a desfășurat la Bruxelles și unde liderii aliați au recunoscut concurența sistemică cu regimurile autoritare prin amenințarea reprezentată de Rusia și prin provocările care pot fi derivate din influența în creștere a Chinei.

NATO este o organizație nord-atlantică, China nu are nimic de-a face cu Atlanticul de Nord“, a declarat Macron, la finalul summitului, potrivit Politico Europe.

Declarația finală a summitului NATO de la Bruxelles, au recunoscut concurența sistemică din partea puterilor autoritare precum China și Rusia, însă abordările diferă, acțiunile agresive al Federației Ruse fiind considerate o amenințare, iar influența în creștere și politicile internaționale ale Chinei fiind privite ca potențiale provocări.

Cu toate acestea, Macron a remarcat că țările NATO păstrează relații non-militare cu China, o țară din afara teatrului nord-atlantic.

Nu ar trebui să fim părtinitori în relația cu China – este mult mai mare decât cea militară. Nu ar trebui să distragem atenția de la numeroasele provocări pe care le avem în cadrul NATO“, a continuat el.

Comunicatul final al summitului a inclus o secțiune robustă despre China – o schimbare semnificativă față de acum câțiva ani, după ce Beijingul a fost inclus pentru prima oară în declarația unui summit aliat, la Londra, în 2019. În document, aliații se referă la ambițiile declarate ale Chinei care reprezintă provocări sistemice, la cooperarea în plan militar cu Rusia, la extinderea arsenalului nuclear, însă liderii salută și oportunitățile de relaționare cu China.

“Ambițiile declarate ale Chinei și comportamentul asertiv al acesteia reprezintă provocări sistemice la adresa ordinii internaționale bazate pe reguli, precum și pentru arii relevante pentru securitatea Alianței. Suntem preocupați de aceste politici coercitive, care sunt în contrast cu valorile fundamentale înscrise în Tratatul de la Washington. China își extinde în mod rapid arsenalul nuclear, prin creșterea numărului de focoase nucleare și a sistemelor sofisticate de lansare, pentru a constitui o „triadă nucleară”. Beijing este lipsit de transparență în implementarea programului de modernizare militară, respectiv a strategiei de fuziune civil-militară, strategie declarată public. De asemenea, cooperează în plan militar cu Rusia, inclusiv prin participarea la exerciții rusești derulate în spațiul euroatlantic. Rămânem îngrijorați de frecventa lipsă de transparență a Chinei și acțiunile sale de dezinformare. Solicităm Chinei să respecte angajamentele internaționale și să acționeze responsabil în sistemul internațional, inclusiv în spațiu, în domeniul cibernetic și maritim, în conformitate cu rolul său de putere majoră, NATO menține un dialog constructiv cu China acolo unde este posibil. În funcție de interesele noastre, salutăm oportunitățile de relaționare cu China în domenii de relevanță pentru Alianță, precum și cu privire la provocări comune, cum ar fi schimbările climatice. Considerăm că schimbul de informații asupra politicilor și activităților acesteia este important pentru creșterea gradului de conștientizare și discutarea potențialelor divergențe. Aliații îndeamnă China să se implice consistent în dialog, precum și în oferirea de măsuri de creștere a încrederii și transparenței privind capabilitățile sale nucleare, respectiv doctrina chineză. Transparența reciprocă și înțelegerea comună vor aduce beneficii atât NATO, cât și Chinei”, se arată în comunicatul final.

Continue Reading

NATO

Angela Merkel a pledat pentru coordonare politică transatlantică la ultimul său summit NATO: Vedem o cooperare foarte bună între Rusia și China

Published

on

© NATO/ Flickr

Corespondență din Bruxelles

Cancelarul german Angela Merkel a subliniat luni, la finalul ultimului său summit NATO, că a devenit “foarte clar” în timpul reuniunii Consiliului Nord-Atlantic “că Rusia, mai presus de toate, este provocarea majoră” pentru alianța militară și a evocat existența unei legături între Beijing și Moscova.

“China joacă un rol din ce în ce mai important, la fel ca întreaga regiune Indo-Pacific”, a recunoscut ea, dar a precizat că acest lucru se datorează în principal faptului că “Statele Unite (…) sunt, de asemenea, o națiune din Pacific”, într-o poziție aparent similară cu cea a președintelui francez Emmanuel Macron, care s-a arătat prudent și reluctant la ideea ca NATO să adopte o poziție dură privind China.

Cu toate acestea, “nu cred că ar trebui să supraestimăm importanța acestui lucru”, a mai spus Merkel, potrivit Politico Europe, în ceea ce privește concluziile mai dure ale NATO cu privire la China cuprinse în declarația finală a summitului

În comunicatul summitului de la Bruxelles, liderii aliați au recunoscut concurența sistemică din partea puterilor autoritare precum China și Rusia, însă abordările diferă, acțiunile agresive al Federației Ruse fiind considerate o amenințare, iar influența în creștere și politicile internaționale ale Chinei fiind privite ca potențiale provocări.

Vorbind despre provocările pe care le reprezintă China, Merkel a susținut că există o legătură între Beijing și Moscova.

“În ceea ce privește politica externă, vedem o cooperare foarte bună și coordonată între China și Rusia – mă gândesc, de exemplu, la Consiliul de Securitate al ONU și la operațiunile militare comune”, a spus Merkel.

“Bineînțeles, urmărim și acțiunile hibride atât ale Rusiei, cât și ale Chinei, și vedem noi provocări și în acest sens. De aceea este important să ne coordonăm mai mult din punct de vedere politic”, a conchis ea.

Comunicatul final al summitului a inclus o secțiune robustă despre China – o schimbare semnificativă față de acum câțiva ani, după ce Beijingul a fost inclus pentru prima oară în declarația unui summit aliat, la Londra, în 2019. În document, aliații se referă la ambițiile declarate ale Chinei care reprezintă provocări sistemice, la cooperarea în plan militar cu Rusia, la extinderea arsenalului nuclear, însă liderii salută și oportunitățile de relaționare cu China.

“Ambițiile declarate ale Chinei și comportamentul asertiv al acesteia reprezintă provocări sistemice la adresa ordinii internaționale bazate pe reguli, precum și pentru arii relevante pentru securitatea Alianței. Suntem preocupați de aceste politici coercitive, care sunt în contrast cu valorile fundamentale înscrise în Tratatul de la Washington. China își extinde în mod rapid arsenalul nuclear, prin creșterea numărului de focoase nucleare și a sistemelor sofisticate de lansare, pentru a constitui o „triadă nucleară”. Beijing este lipsit de transparență în implementarea programului de modernizare militară, respectiv a strategiei de fuziune civil-militară, strategie declarată public. De asemenea, cooperează în plan militar cu Rusia, inclusiv prin participarea la exerciții rusești derulate în spațiul euroatlantic. Rămânem îngrijorați de frecventa lipsă de transparență a Chinei și acțiunile sale de dezinformare. Solicităm Chinei să respecte angajamentele internaționale și să acționeze responsabil în sistemul internațional, inclusiv în spațiu, în domeniul cibernetic și maritim, în conformitate cu rolul său de putere majoră, NATO menține un dialog constructiv cu China acolo unde este posibil. În funcție de interesele noastre, salutăm oportunitățile de relaționare cu China în domenii de relevanță pentru Alianță, precum și cu privire la provocări comune, cum ar fi schimbările climatice. Considerăm că schimbul de informații asupra politicilor și activităților acesteia este important pentru creșterea gradului de conștientizare și discutarea potențialelor divergențe. Aliații îndeamnă China să se implice consistent în dialog, precum și în oferirea de măsuri de creștere a încrederii și transparenței privind capabilitățile sale nucleare, respectiv doctrina chineză. Transparența reciprocă și înțelegerea comună vor aduce beneficii atât NATO, cât și Chinei”, se arată în comunicatul final.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Cristian Bușoi3 hours ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru EU4Health, atrage atenția că ”blocajele în asistența medicală din cauza COVID-19” au afectat bolnavii de cancer: România are bani în PNRR pentru combaterea cancerului

POLITICĂ3 hours ago

Marcel Ciolacu: Declinul și îmbătrânirea populației, cea mai mare problemă pe care o avem ca stat

ROMÂNIA3 hours ago

Eurobarometru: România, spre coada clasamentului UE privind vaccinarea sau intenția de vaccinare cât mai rapidă anti-COVID

CONSILIUL UE4 hours ago

Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu privind Rezerva de ajustare la Brexit de 5 miliarde de euro

U.E.4 hours ago

Eurostat: Rata anuală a inflației a crescut în luna mai până la 2,3% în UE. România, printre statele cu cea mai ridicată rată

CONSILIUL EUROPEAN5 hours ago

Președintele Klaus Iohannis și prim-ministrul Estoniei au discutat despre îmbunătățirea conectivității europene nord-sud prin proiectele Rail2Sea și Via Carpathia

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Anca Dragu a susținut aderarea „cât mai curând” a României la Schengen în întâlnirea de la Bruxelles cu Valdis Dombrovskis

U.E.6 hours ago

Cel mai curat aer din Europa se respiră în două orașe din Suedia și Finlanda. Bucureștiul, pe locul 263 din 323 de orașe în care a fost evaluată calitatea aerului

NATO6 hours ago

România trimite 45 de militari în Africa sub egida unei misiuni europene conduse de Franța. Ministrul francez al apărării mulțumește “prietenilor români”

ROMÂNIA7 hours ago

Eurostat: România, pe primul loc în Uniunea Europeană la creșterea lucrărilor în construcții

ROMÂNIA9 hours ago

Klaus Iohannis: Estonia este un campion al digitalizării și e-guvernării de la care avem foarte mult de învățat

INTERNAȚIONAL1 day ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

Daniel Buda1 day ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

S&D2 days ago

With Courage. For Europe: Partidul Socialiștilor Europeni organizează pe 26 iunie o nouă conferință la nivel înalt dedicată viitorului Europei

NATO3 days ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO4 days ago

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Marian-Jean Marinescu6 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE1 week ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE2 weeks ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

Team2Share

Trending