Connect with us

NATO

VIDEO Klaus Iohannis: România încurajează creşterea prezenţei militarilor şi echipamentului militar american în România

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că în perioada imediat următoare sunt trei linii de acţiune esenţiale pe care România le susţine, în condiţiile unui context de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre marcat de impredictibilitate, menţionând că ţara noastră încurajează creşterea prezenţei militarilor şi echipamentului militar american în România, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat.

În viziunea României (…) există trei linii de acţiune esenţiale care trebuie avute în vedere în perioada imediat următoare. În primul rând, este necesară întărirea solidarităţii în interiorul NATO, inclusiv prin consolidarea relaţiei transatlantice. În NATO, relaţia transatlantică este garanţia funcţionării optime a Alianţei şi a apărării colective definite de articolul V al Tratatului de la Washington. De aceea (…) România încurajează activităţile desfăşurate de militarii americani pe teritoriul nostru, în cadru aliat sau bilateral, şi creşterea prezenţei militarilor şi echipamentului militar american în România“, a spus preşedintele Iohannis, la Palatul Cotroceni, la seminarul “Redefinirea contextului de securitate în Europa de Sud-Est – o abordare de la Bucureşti”, organizat de think tank-ul american Center for European Policy Analysis.

El a arătat că România sprijină şi dezvoltarea parteneriatului între NATO şi Uniunea Europeană.

“Sprijinim acest parteneriat în arii de interes comun – precum mobilitatea forţelor sau apărarea cibernetică – în baza complementarităţii şi sinergiei celor două organizaţii. În acest mod, cooperarea NATO-UE va aduce plus-valoare securităţii europene şi euro-atlantice şi va genera eficienţă instituţională”, a afirmat şeful statului, arătând că pentru România NATO rămâne principalul garant al apărării colective a membrilor săi.

Preşedintele Klaus Iohannis a precizat că cea de a treia linie majoră de acţiune este asigurarea unităţii, coerenţei şi consolidării măsurilor aliate pe Flancul Estic, în cadrul posturii de descurajare şi apărare a NATO, punctând că în acest sens creşterea mobilităţii forţelor şi asigurarea forţelor de întărire sunt esenţiale pentru sporirea eficienţei aliate.

Citiți și Primul Summit Parlamentar al Formatului Bucureşti (B9). Președintele Klaus Iohannis: Prezența NATO pe întregul Flanc Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, trebuie să fie „unitară, coerentă și eficientă”

El a spus că procesul de implementare a prezenţei înaintate (Forward Presence) a NATO în România şi în regiunea Mării Negre este în desfăşurare, dar că aceasta nu şi-a atins potenţialul. Şeful statului a menţionat că este nevoie de un Flanc Estic mai bine apărat, inclusiv printr-o prezenţă înaintată unitară, bazată pe o abordare integrată de la nord la sud, de la Marea Baltică la Marea Neagră.

FOTO: Administrația Prezidențială

Preşedintele Iohannis a arătat că aceste linii de acţiune se reflectă în priorităţile pe care România le urmăreşte la Summitul NATO din iulie.

Potrivit şefului statului, contextul de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre este fluid, dinamic şi complex, marcat de impredictibilitate şi de nevoia constantă de adaptare.

“Cred că suntem cu toţii de acord că regiunea Mării Negre are o greutate aparte în ecuaţia de securitate la nivel internaţional. Regiunea Mării Negre se află la intersecţia vecinătăţilor estice şi sudice ale NATO şi ale UE – cu ameninţările, riscurile şi provocările specifice: conflicte regionale îngheţate sau active, noi ameninţări de natură cibernetică, hibridă şi teroristă, migraţie ilegală. You name it, we have it. Toate acestea trebuie abordate în mod coordonat şi coerent, ceea ce reprezintă în sine deja o provocare. În prezent, o ameninţare importantă la adresa securităţii europene este reprezentată, evident, de comportamentul ostil care vine dinspre est, ca să nu fiu prea concret”, a arătat Iohannis.

Citiți și Întrevedere între Klaus Iohannis și Curtis Scaparrotti, comandantul suprem al Forţelor Aliate în Europa: România consideră legătura trans-atlantică ca fiind esenţială pentru NATO

El a indicat că obiectivul major al României este de a-şi consolida securitatea prin eforturi la nivel naţional şi valorificând cât mai bine parteneriatele strategice, în mod special cel cu SUA, precum şi rolul ţării noastre în NATO, dar şi în UE.

“Mediul actual de securitate generează, însă, şi o fereastră de oportunitate, care plasează această parte a Europei în prim-planul dezbaterilor transatlantice”, a spus şeful statului, arătând că Formatul Bucureşti este un exemplu foarte bun pentru a ilustra oportunităţile care se ivesc în situaţii de criză.

FOTO: Administrația Prezidențială

Preşedintele Iohannis a arătat că în climatul de securitate actual NATO trebuie să continue întărirea posturii de apărare şi descurajare şi să consolideze dimensiunea apărării colective faţă de riscurile, ameninţările şi provocările dinspre Est.

“România este, totodată, conştientă de faptul că securitatea euro-atlantică este legată intrinsec de stabilitatea statelor de la graniţele acesteia. De aceea, Alianţa trebuie să crească contribuţia pe dimensiunea proiectării stabilităţii şi a creşterii rezilienţei partenerilor săi. Sunt necesare, astfel, rezultate tangibile în vecinătatea strategică, atât în est, zonă de interes specific ce trebuie să rămână prioritară pe agenda NATO, cât şi în sud, inclusiv sub aspectul combaterii terorismului”, a afirmat el.

Şeful statului a spus că România va continua să susţină dezideratul aliat de partajare echitabilă a responsabilităţilor şi să îşi respecte angajamentele privind alocarea a 2% din PIB pentru apărare.

“România a înregistrat un progres important în acest domeniu, investind în propria securitate şi, implicit, în securitatea Alianţei. Astfel, peste 33% din bugetul apărării a fost alocat, în anul trecut, pentru achiziţii de echipamente majore şi dezvoltarea de capabilităţi, procent semnificativ mai mare decât procentul de 20% recomandat de NATO. La acestea se adaugă şi contribuţia naţională consistentă la operaţiunile şi misiunile NATO”, a arătat el.

De asemenea, preşedintele Iohannis a precizat că în condiţiile mediului de securitate actual apărarea începe cu teritoriul naţional.

“Ne bazăm pe sprijinul Aliaţilor, dar în acelaşi timp continuăm eforturile naţionale în acest domeniu. Aşadar, România va continua să îşi asume, în mod credibil şi predictibil, rolul de furnizor de securitate şi stabilitate în regiune”, a conchis şeful statului.

Printre cei care au participat la reuniunea organizată de think tank-ul american Center for European Policy Analysis s-au numărat Peter Doran, preşedintele CEPA, general-locotenentul Ben Hodges, fost comandant al forţelor americane din Europa, şeful Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă, viceprim-ministrul pentru implementarea parteneriatelor strategice, Ana Birchall.

CEPA este un institut de cercetare non-profit şi non-partizan, dedicat studiului Europei Centrale şi de Est. Fondat în 2005, CEPA este unicul think-tank american a cărui activitate este concentrată exclusiv asupra statelor şi societăţilor europene.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

NATO va continua să furnizeze sprijin Georgiei, atât politic, cât și practic, pentru implementarea reformelor

Published

on

©NATO

NATO va continua să furnizeze sprijin Georgiei, atât politic, cât și practic, în contextul în care aceasta continuă să pună în aplicare reforme importante, a precizat marți, la Bruxelles, adjunctul secretarului general al Alianței Nord-Atlantice, Mircea Geoană, în cadrul unei intevenții cu ministrul de externe georgian David Zalkaliani, conform unui comunicat al organizației transatlantice.

În acest context, Mircea Geoană a mulțumit Georgiei pentru angajamentul continuu față de securitatea euro-atlantică și pentru contribuția acestui stat în cadrul misiunii NATO în Afganistan.

Acesta a punctat că, în pofida provocărilor pe care le-a reprezentat criza de COVID-19, NATO și Georgia au continuat să își consolideze cooperarea. Astfel, Micea Geoană a lăudat eforturile Georgiei de a lupta împotriva pandemiei.

În urma solicitării înainte de autoritățile georgiene la trei aprilie, către Centrul euro-atlantic de cooperare a răspunsului la dezastre, mai multe state membre au oferit sprijinul lor Georgiei.

În cadrul vizitei sale, ministrul de externe georgian David Zalkaliani, a avut o intervenție în cadrul reuniunii Comisiei NATO-Georgia.

Georgia este țara parteneră care contribuie cel mai mult la misiunile și operațiunile NATO, fiind inclusiv a patra națiune ca număr de efective militare alocate pentru misiunea Resolute Support pe care NATO o desfășoară în Afganistan. Mai mult, Tbilisi alocă 2% din PIB pentru apărare, un criteriu important în cadrul NATO.

Reamintim că recunoașterea aspirațiilor euro-atlantice ale Georgiei, validate ca atare la summitul NATO de la București din 2008, a fost urmată de războiul ruso-georgian la capătul căruia Osetia de Sud și Abhazia au devenit provincii separatiste susținute de Federația Rusă.

Continue Reading

NATO

Pentagon: SUA vor să aloce 130,5 milioane de dolari în modernizarea Bazei de la Câmpia Turzii, cea mai mare investiție militară americană în Europa pentru anul 2021

Published

on

© US Air Force/ Facebook

SUA urmează să investească 130,5 milioane de dolari în modernizarea Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii, în ceea ce va reprezenta cea mai mare investiție într-un proiect militar american în Europa pentru anul 2021, informează publicația americană Stars and Stripes, citând un document oficial al Pentagonului și al Forțelor Aeriene ale SUA.

Publicația face referire la Actul de Autorizare a Apărării Naţionale pentru 2021 (The National Defense Authorization Act for 2021), anume bugetul Pentagonului pentru anul fiscal următor.

Potrivit propunerii de buget a Pentagonului, aflată în dezbatere în comisiile Congresului, SUA vor investi 130,5 milioane de euro pentru modernizarea Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii în cadrul bugetului alocat Inițiativei pentru Descurajare Europeană, care a fost lansată în iunie 2014 ca urmare a anexării peninsulei Crimeea de către Federația Rusă.

Forțele Aeriene ale SUA au solicitat o modernizare majoră a bazei, iar proiectul prevede construirea de piste de aterizare pentru avioane cargo, un depozit de combustibil, un hangar pentru avioane și alte facilități necesare unui număr crescut de avioane.

“Baza aeriană Campia Turzii este una dintre principalele surse pentru Comandamentul European al SUA și pentru capacitatea componentelor sale de a răspunde la un mediu de securitate european în plină evoluție”, a argumentat US Air Force în solicitarea bugetară pentru 2021.

Propunerea de buget înaintată de Pentagon cuprinde și alte investiții în bazele militare din Europa: 59 milioane de dolari în baza  navală din Rota Spania, 36 milioane de dolari pentru baza aeriană din Ramstein din Germania și 25 de milioane de dolari în baza aeriană Spangdahlem, tot din Germania.

Astfel, investiția de la Câmpia Turzii va fi cea mai mare din Europa, indiferent că este vorba despre investiții în capabilități navale sau aeriene.

Anunțul acestei investiții vine și în contextul în care România și SUA au marcat recent 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice, iar sâmbătă, 11 iulie, cele două state aliate aniversează 23 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic bilateral.

Amintim că anul trecut Comitetul executiv româno-american de la nivelul MApN și al Departamentului Apărării din SUA au discutat despre planurile de extindere a Bazelor de la Câmpia Turzii și de la Mihail Kogălniceanu. Totodată, la începutul acestui an, SUA au desfășurat la Baza de la Câmpia Turzii tipul de dronă MQ-9 Reaper ca parte a eforturilor de consolidare a capacităţilor de apărare colectivă şi pentru a spori securitatea regională. 

De altfel, România și-a asumat în noua sa Strategie Națională de Apărare a Țării 2020-2024, aprobată luna trecută de Parlament, obiectivul sporirii prezenței militare americane pe teritoriul țării noastre și la Marea Neagră.

Continue Reading

NATO

Ungaria va suplimenta bugetul apărării pentru anul 2021, ajungând la 1,66% din PIB, mai aproape de obiectivul de 2% din PIB pentru apărare, stabilit în cadrul NATO

Published

on

© Viktor Orban/ Facebook

Ministrul ungar al apărării, Tibor Benko, a anunțat că bugetul militar al Ungariei va continua să crească în 2021 pentru a ajunge la 1,66% din PIB, ajungând astfel mai aproape de obiectivul de 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare, prevăzut de NATO, informează MTI, citat de Agerpres.

Oficialul maghiar a completat că în bugetul central, aprobat vineri de parlamentul ungar, este alocată suma de 778 de miliarde de forinți (2,2 miliarde de euro) în scopuri de apărare pentru anul 2021, cu 162 de miliarde de forinți mai mult decât pentru anul curent.

Din această sumă, 25%-30% vor fi distribuiți către modernizarea armatei, a precizat Benko. În același timp, vor continua achizițiile pentru dotarea forțelor, iar în scrută vreme Ungaria va primi un prim lot de tancuri de luptă Leopard, a mai spus ministrul apărării de la Budapesta.

Un prim lot de 12 tancuri Leopard 2 A4HU urmează să sosească în această vară la baza aeriană de la Tata (nordul Ungariei). Tancurile, produse de compania germană Krauss-Maffei Wegmann (KMW), au fost luate în leasing pentru antrenament până la sosirea unui nou lot de tancuri avansate de tip A7, în 2023, a precizat pentru Magyar Nemzet comandantul unităţii de blindate de la Tata, Gabor Lorincz.

Acesta a completat că tanchiștii vor începe antrenamentul în septembrie, în Austria, urmând să continue antrenamentele în Germania și Ungaria.

Tancurile Leopard fac parte din programul de dezvoltare militară al Ungariei numit Zrinyi 2026, a mai explicat Lorincz.

Nouă dintre cele 29 de state ale NATO – SUA, Bulgaria, Grecia, Marea Britanie, Estonia, România, Lituania, Letonia și Polonia  – au atins deja obiectivul stabilit în cadrul Alianţei de a consacra apărării 2% din PIB, iar majoritatea au planuri de a atinge acest obiectiv până în 2024, a precizat Jens Stoltenberg.

În egală măsură, un număr record de 16 state aliate vor respecta și principiul alocării a minim 20% din bugetul național al apărării pentru înzestrare militare, între ele numărându-se și România.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending