Connect with us

ROMÂNIA

Premieră în România. Primul transplant pulmonar a avut loc într-un spital din București

Published

on

În noaptea de 17 spre 18 aprilie 2018 a fost realizat un transplant pulmonar la Spitalul Clinic „Sfânta Maria” din București, a anunțat Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București.

Foto: European Commission

Organul a fost recoltat de la un pacient aflat în moarte cerebrală, în vârstă de 46 de ani, la Spitalul Clinic de Urgență București, la ora 01:30, în data de 18 aprilie 2018. Acordul de prelevare de organe din partea familiei a fost obținut în data de 17 aprilie 2018, la ora 09:30, iar prelevarea a început la ora 23:30, potrivit comunicatului de presă. 

Transplantul s-a efectuat la Spitalul Clinic „Sfânta Maria” de la ora 04:00 până la ora 11.00, cu o pauză de o ora și jumătate între cei doi plămâni.

Echipa medicală l-a avut ca operator pe dr. Igor Tudorache, alături de doi chirurgi din Spitalul Clinic „Sfânta Maria”, echipa de anestezie și echipa de asistente specializate pe bloc operator din același spital.

„Pacientul a suportat bine operația extrem de complexă. Se află, conform procedurilor, în monitorizare pe secția de Anestezie și Terapie Intensivă”, se arată în comunicatul transmis, precizându-se că vor fi anunțate ulterior detalii despre evoluția stării de sănătate a pacientului.

 

.

ROMÂNIA

Primarul orașului Cugir Adrian Teban, membru al CoR, la Alba Iulia: Prin aceste dezbateri, pornind de la comunitățile locale, putem să construim o Europă așa cum și-o dorește fiecare dintre noi

Published

on

Proiectul european trebuie apărat, proiectul european nu merge de la sine iar prin aceste dezbateri, pornind de la comunitățile locale, regiuni, putem să construim o Europă așa cum și-o dorește fiecare dintre noi, a spus primarul orașului Cugir, Adrian Teban, membru al Comitetului European al Regiunilor în cadrul dialogului local care a avut loc astăzi privind rolul digitalizării și al noilor tehnologii în dezvoltarea oportunităților de conectivitate și smart city în Uniunea Europeană, la nivel local și regional.

”Dacă ne uităm la problema Brexit-ului, vedem că este foarte ușor să pierdem lucruri pe care le avem. Pe lângă banii pe care îi primim de la UE, primim multe alte beneficii. Știți că aveți programele Erasmus prin care studenții pot benefica de schimb de experință. Libertatea și alte lucruri de care beneficiem sunt lucruri pe care le apărăm astăzi pentru că prin aceste mijloace online vedem că se propagă foarte multe lucruri false”, a semnalat acesta.

În intervenția sa acesta a făcut apel la tânăra generație, care, în viziunea sa, trebuie să apere beneficiile pe care le implică statutul de membru al Uniunii Europene.

Dezbaterea care a avut loc miercuri face parte din seria de evenimente organizate sub egida noii inițiative CoR – Future of Europe – și a avut loc și în contextul în care România va găzdui, în perioada 14-15 martie 2019 la București, Summit-ul Autorităților Locale și Regionale din Uniunea Europeană, evenimentul având loc în contextul exercitării Președinției Consiliului Uniunii Europene.

Acest dialog local se înscrie, totodată, și în rândul campaniei de conștientizare privind alegerile europene din 23-26 mai 2019 (www.dedataastavotez.eu), ce vor avea loc la 40 de ani distanță de la primele alegeri directe pentru Parlamentul European.

Continue Reading

ROMÂNIA

Valentin Voinica, manager al proiectului Alba Iulia Smart City: Schimbul de bune practici în proiecte de tip smart city este critic, iar Alba Iulia este parteneră cu peste 100 de orașe, companii și centre de cercetare din întreaga Europă

Published

on

Valentin Voinica, manager al proiectului Alba Iulia Smart City, a afirmat, cu ocazia unei dezbateri privind noile tehnologii și digitalizarea, că cele mai bune soluții inteligente testate în cadrul proiectului fac obiectul schimbului de bune practici cu alte orașe din România și din Uniunea Europeană. Aceasta a subliniat că schimbul de bune practici în proiecte de tip smart city, cum este cazul celui implementat în Alba Iulia, este critic, iar baza unor astfel de proiecte se construiește pe trei dimensiuni: economică, tehnologică și socială. 

De asemenea, Valentin Voinica a precizat că proiectele dezvoltate în Alba Iulia sunt aliniate la viziunea cuprinzătoare asupra unui oraș în care cetățenii ,,să-și dorească să muncească și să trăiescă” și care este totodată un oraș ,,inteligent, cu o administrație suplă, verde”

Proiectele care se scriu în Alba Iulia beneficiază de ,,experiența dobândită din alte proiecte inovatoare finanțate sub egida programului european Orizont 2020” și de parteneriatul cu ,,peste 100 de orașe, companii și centre de cercetare din întreaga Europă”, a mai spus acesta. 

Dezvoltarii viitoare a orașului i se adaugă un plus de valoare prin urmărirea ,,tuturor verticalelor strategice ale Uniunii Europene” în scrierea proiectelor pentru finanțare europeană, de la ,,procesarea deșeurilor, economie circulară, economie socială, energie la clădiri inteligente”. Toate aceste aspecte sunt incluse în cererile de finanțare, în conformitate cu ,,ultimele tendințe la nivel european”, a concluzionat Valentin Voinica. 

Dezbaterea care a avut loc miercuri face parte din seria de evenimente organizate sub egida noii inițiative CoR – Future of Europe – și a avut loc și în contextul în care România va găzdui, în perioada 14-15 martie 2019 la București, Summit-ul Autorităților Locale și Regionale din Uniunea Europeană, evenimentul având loc în contextul exercitării Președinției Consiliului Uniunii Europene.

Acest dialog local se înscrie, totodată, și în rândul campaniei de conștientizare privind alegerile europene din 23-26 mai 2019 (www.dedataastavotez.eu), ce vor avea loc la 40 de ani distanță de la primele alegeri directe pentru Parlamentul European.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană reacționează după adoptarea ordonanței privind modificarea legilor justiției: Urmărim cu îngrijorare evoluțiile cu privire la statul de drept din România. OUG încalcă recomandările MCV

Published

on

Comisia Europeană va cere explicații Guvernului român cu privire la ordonanța de urgență care modifică din nou legile justiției, adoptată marți, informează Digi24.

Comisia Europeană urmărește cu mare îngrijorare evoluțiile cu privire la statul de drept din România. Atât conținutul, cât și procedura prin care s-au făcut cele mai recente modificări, prin intermediul unor ordonanțe de urgență, fără consultări cu sistemul judiciar, par să fie în contradicție directă cu recomandările Comisiei din Mecanismul de Cooperare și Verificare. Comisia Europeană va cere explicații de la Guvernul României în privința acestor schimbări”, a a precizat Margaritis Schinas, purtătorul de cuvânt al Executivului european.

”Vă amintesc faptul că raportul CE din noiembrie îndeamnă România <<să instituie un sistem solid şi independent de numire a procurorilor în funcţii înalte, bazat pe criterii clare şi transparente şi susţinut de Comisia de la Veneţia>>”, precum şi să ”revizuiască legile justiţiei ţinând cont pe deplin de recomandările din cadrul MCV şi formulate de Comisia de la Veneţia şi de GRECO”, a mai spus acesta notând că ”ultimele schimbări urmează o cale diferită”.

Reacția Comisiei Europene survine după ce ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat marți, după ședința de Guvern, că Executivul a aprobat ordonanța de urgență care modifică Legile Justiției.

Conform acesteia, procurorii de rang înalt, procurorul general și adjuncții acestuia, șefii DIICOT și DNA și adjuncții acestora) vor primi un aviz de la plenul CSM, nu de la Secția de procurori din cadrul CSM.

În ordonanță mai este menționat că, pentru funcțiile de procurori de rang înalt nu vor mai fi permise delegările cu o durată mai mare de 45 de zile.

Amintim faptul că Executivul european la publicat la 13 noiembrie unul dintre cele mai dure rapoarte MCV de la aderarea României la UE încoace în care țara noastră a primit opt recomandări suplimentare, executivul european cerând Guvernului de la București să suspende punerea în aplicare a legilor Justiției și să le revizuiască în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția și GRECO.

MCV a fost instituit ca o măsură tranzitorie prin care UE să poate ajuta România și Bulgaria să remedieze probleme privind reforma judiciară și fenomenul corupției.

Până în prezent, Comisia Europeană a prezentat 16 rapoarte (2007-2017) care vizează progresul României și al Bulgariei în domeniul combaterii corupției și a reformelor din sistemul judiciar. Raportul din luna ianuarie 2017 conține condițiile pe care România trebuie să le îndeplinească pentru încheierea monitorizării din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Raportul din 2016 a fost al treilea MCV pozitiv consecutiv după cele din 2014 și 2015.

Rapoartele MCV pentru România au fost publicate începând cu 2007, în anii 2008-2012 fiind prezentate cu o frecvență semestrială. Din 2013, Comisia publică câte un raport anual.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending