La 35 de ani de la căderea Zidului Berlinului și de la Revoluția din 1989 România este o țară liberă, a afirmat preşedintele Klaus Iohannis duminică, la sediul Bundestagului, Parlamentul Federal al Republicii Federale Germania, în cadrul ceremoniei organizate cu prilejul Zilei Comemorării victimelor războiului şi ale dictaturii.

Șeful statului a susținut un discurs, la invitația președintelui german Frank-Walter Steinmeier în care a evocat momente de cotitură pentru continentul european precum căderea Zidului Berlinului și a evidențiat că păstrarea vie a memoriei istorice reprezintă o datorie fundamentală pentru a preveni repetarea greșelilor trecutului.

“Astăzi omagiem împreună memoria victimelor războaielor, ale tiraniei şi ale violenţei din toate naţiunile. Este însă şi un prilej pentru a reflecta asupra provocărilor şi ameninţărilor prezente, poate cele mai îngrijorătoare de după cel de-al Doilea Război Mondial. Graniţele, etniile, culturile pălesc când ne oprim să ne amintim sacrificiul celor care s-au jertfit în trecut pentru libertatea, drepturile şi demnitatea noastră. Realizăm, o dată în plus, cât de multe avem în comun ca europeni şi cât de mult putem construi împreună, într-o Europă liberă şi democratică. Trebuie să avem permanent în minte că uitarea trecutului conduce la repetarea greşelilor istoriei sau la perpetuarea injustiţiei. Această uitare reprezintă un pericol din ce în ce mai mare, pe măsură ce generaţiile care au trăit direct ororile războiului sau ale regimurilor totalitare nu mai sunt printre noi”, a spus Klaus Iohannis.

El şi-a exprimat admiraţia pentru grija cu care statul german înţelege să se aplece asupra cunoaşterii corespunzătoare a istoriei, în special de către generaţiile tinere.

“Şi în România depunem eforturi serioase pentru ca tinerii să înveţe în şcoli despre greşelile trecutului şi să fie conştienţi de ele, pentru a nu le repeta. Şi, vorbind de tineri, consider emblematic faptul că Ziua Comemorativă, 17 noiembrie, coincide anul acesta cu Ziua Internaţională a Studenţilor”, a afirmat Iohannis.

Totodată, el a menţionat că anul acesta se comemorează 80 de ani de la Debarcarea din Normandia şi 35 de ani de la căderea Zidului Berlinului, momente de cotitură pentru continentul european, subliniind şi faptul că de 35 de ani, România este o ţară liberă, în urma Revoluţiei din decembrie 1989.

“În 1987, a izbucnit revolta muncitorilor din Brașov, prima acțiune de masă împotriva dictaturii ceaușiste, care, deși înăbușită sângeros în doar câteva zile, a reprezentat, fără îndoială, unul dintre catalizatorii Revoluției Române din decembrie 1989. Prin curajul cetățenilor români care au ieșit atunci să protesteze contra dictatorului Ceaușescu și a regimului comunist și prin sacrificiul multora dintre ei, care au plătit acest curaj cu propria viața, regimul opresiv din România a fost înlăturat. De 35 de ani, România este liberă. O libertate câștigată cu mari suferințe, dar și cu multă speranță. Căderea Zidului Berlinului a reprezentat și pentru români o încurajare în lupta pentru libertate și democrație, iar pentru România, înlăturarea Cortinei de Fier a făcut posibilă revenirea în marea familie a democrațiilor europene”, a punctat președintele.

“Nu doar elita intelectuală, ci întreaga naţiune română, în ansamblul său, s-a orientat dintotdeauna în mod natural către valorile occidentale, reprezentate astăzi de Uniunea Europeană şi NATO. După secole de conflicte, Uniunea Europeană, marele proiect al păcii de după cel de-al Doilea Război Mondial, a fost întemeiată din dorinţa reconcilierii între naţiunile europene. Valorile noastre democratice şi modelul nostru economic au devenit o sursă de inspiraţie pentru vecini şi parteneri internaţionali, deopotrivă”, a precizat Iohannis.

El a atras atenţia că, din păcate, se constată că teama “unor regimuri totalitare de atractivitatea valorilor europene” a făcut ca Uniunea Europeană să fie percepută ca “o ameninţare”, subliniind că România a avertizat din timp asupra riscului pentru securitatea Europei reprezentat de agresivitatea regimurilor dictatoriale, precum cel rus.

“Vedem această realitate revoltătoare în agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Rămânem alături de poporul ucrainean, care s-a opus cu curaj şi eroism invaziei dictate de la Kremlin, sfidând forţa şi brutalitatea imperialismului rus. Sprijinul statelor noastre şi al comunităţii internaţionale este vital pentru a asigura în final o pace justă şi durabilă, în deplin acord cu Carta ONU şi cu dreptul internaţional. România a avertizat din timp asupra riscului pentru securitatea Europei reprezentat de agresivitatea regimurilor dictatoriale, precum cel rus. Aceste riscuri sunt şi un motiv important pentru care pledăm pentru consolidarea rezilienţei Republicii Moldova, cel mai afectat stat de acest război, după Ucraina. Rămânem, de asemenea, ferm angajaţi alături de Ucraina şi din Republica Moldova pe calea aderării la Uniunea Europeană”, a subliniat Iohannis.

El a reliefat importanţa unei Uniuni Europene “mai puternică şi mai solidară”, adaptată provocărilor viitorului, pentru a face faţă ameninţărilor de astăzi, exprimându-şi convingerea că, în continuare, Germania se va implica puternic în efortul de revitalizare a încrederii şi ataşamentului faţă de proiectul de pace european.

“Vă asigur că Germania va găsi, în continuare, în România un partener profund dedicat valorilor europene, gata să lucreze cu dumneavoastră pentru întărirea Uniunii Europene şi pentru ca aceste valori ale libertăţii şi democraţiei să fie protejate şi acceptate, atât în vecinătate, cât şi la nivel global “, a transmis Iohannis.

În acelaşi timp, el a evidenţiat faptul că relaţiile dintre cele două ţări se găsesc la “un maxim istoric, la nivel politic, economic, cultural, şi, mai ales, interuman” .

“Este elocventă, în acest sens, instituirea în România, începând din primăvara acestui an, a zilei de 21 aprilie drept ‘Ziua Prieteniei Româno-Germane’. (..) Aşa cum germanii din România au contribuit la construcţia României moderne, la fel românii din Germania, o comunitate care a atins aproape un milion de persoane, contribuie astăzi la bunăstarea Germaniei. Europa unită, a graniţelor deschise, a permis această evoluţie esenţială pentru relaţia dintre ţările noastre”, a afirmat şeful statului român.

În încheierea discursului său, preşedintele Iohannis a subliniat importanţa păstrării memoriei victimelor războaielor, ale totalitarismului, precum şi a celor prigoniţi pentru credinţa lor, pentru căutarea dreptăţii şi a libertăţii.

“Păstrarea acestei memorii este o datorie şi ‘o formă de justiţie’ – ca să evoc aici motto-ul celebru al Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, creat în incinta fostei închisori comuniste de la Sighet, unde au pierit mare parte din elitele României. Am încredere că vom reuşi să insuflăm şi generaţiilor viitoare această datorie a memoriei şi a justiţiei. Este singurul fel în care putem asigura construirea unui viitor mai bun, fără a repeta greşelile trecutului!”, a mai spus Klaus Iohannis.

Preşedintele Klaus Iohannis efectuează, de vineri până luni, o vizită oficială în Republica Federală Germania, la Berlin, la invitaţia preşedintelui federal, Frank-Walter Steinmeier, context în care a susținut și discursul în Bundestag cu ocazia ceremoniei solemne dedicate Zilei Comemorării victimelor războiului şi ale dictaturii.

Vineri, șeful statului a fost primit de cancelarul Olaf Scholz, cu care a discutat atât despre convorbirea telefonică pe care liderul german a avut-o în aceeași zi cu președintele rus Vladimir Putin, cât și despre dosarele de cooperare româno-germană, respectiv sprijinul pentru Ucraina în fața agresiunii ruse, aderarea României la spaţiul Schengen cu frontierele terestre, și întărirea cooperării militare şi a posturii de descurajare a NATO, inclusiv sprijinul acordat de Germania României pentru consolidarea apărării aeriene. 

Totodată, Iohannis și Scholz au discutat despre viitorul Uniunii Europene și viitorul relațiilor transatlantice în perspectiva instalării celei de-a doua administrații Trump la Casa Albă.

Potrivit Palatului Cotroceni, la întâlnirea de la Palatul Bellevue, președinții Iohannis și Steinmeier au discutat despre contribuția româno-germană la coeziunea UE și la întărirea unității europene, necesitatea consolidării relației transatlantice în perspectiva viitoare administrații Trump la Casa Albă și sprijinirea parcursului european al Ucrainei și R. Moldova. Totodată, președintele federal german i-a mulțumit omologului său român pentru “prietenia strânsă” din ultimul deceniu, subliniind angajamentul lui Klaus Iohannis în favoarea relațiilor româno-germane și a unui parteneriat strâns în cadrul Uniunii Europene și NATO. 

Aceasta este cea de-a treia întrevedere prezidențială între Steinmeier și Iohannis, după vizitele președintelui german în România, în 2022 și 2023, ultima fiind o vizită de stat. Liderul german a mai fost primit la București de președintele Iohannis și în precedenta sa calitate, cea de ministru german de externe.

Duminică, Iohannis s-a întâlnit și cu președinta Parlamentului german, Barbel Bas.

Pe parcursul celor zece ani de mandat, Klaus Iohannis a efectuat multiple vizite în Germania, fiind primit de două ori de cancelarul federal din perioada respectivă, Angela Merkel. Celelalte vizite au avut și un caracter ceremonial în care președintele Iohannis a primit mai multe distincții și premii în semn de recunoaștere a angajamentului său față de proiectul Uniunii Europene și valorile europene.

Până în prezent, președintele Klaus Iohannis a primit mai multe recunoașteri și distincții internaționale în Germania cu privire la activitatea sa politică, toate culminând cu prestigiosul Premiu Carol Cel Mare pe care l-a primit la 2 octombrie 2021, la Aachen. 

În 2023, Klaus Iohannis a fost laureat la Frankfurt cu Premiul Franz Werfel pentru drepturile omului și la Düsseldorf cu Premiul Civic German.

La 2 iunie 2022, a fost laureat, la Hof, în Germania, cu Premiul European Carol al IV-lea al Asociației Germanilor Sudeți pentru anul 2020 pentru meritele sale în privința cooperării dintre țările și popoarele Europei Centrale

La 14 octombrie 2020, președintelui i-a fost conferit premiul “Otto cel Mare” al orașului german Magdeburg pentru “onorarea marilor merite în procesul european de unificare” și pentru “promovarea gândirii europene”.

În 2018, șeful statului a primit, la München, premiul ”Franz Josef Strauss” din partea Fundației Hanns Seidel pentru promovarea, în mod constructiv și vizionar, de-a lungul întregii sale cariere politice, a valorilor democratice, a unei societăți unite și a încrederii în proiectul european.

Premiul din 2018 a fost cea de-a treia distincție primită de Klaus Iohannis în Germania, după ce în 2016 a fost distins la Kiel cu premiul Fundației Hermann Ehlers pentru “sprijinirea statului de drept şi a luptei anticorupţie”, iar în 2017, la Berlin, cu Ordinul Sfântului Gheorghe, acordat de Balul Operei ”Semper” din Dresda, pentru angajamentul său politic pro-european.