Connect with us

ROMÂNIA

Klaus Iohannis intră în galeria marilor oameni de stat din Europa: El a fost laureat sâmbătă cu “Premiul Carol cel Mare” pentru rolul său de creator de punți de legătură între vestul și estul Europei

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Corespondență din Aachen – Dan Cărbunaru și Robert Lupițu


UPDATE 

Klaus Iohannis a devenit primul lider român laureat al Premiului Carol cel Mare: Ca oameni ai timpului nostru, avem datoria morală de a susține Uniunea Europeană. “Spiritul de la Sibiu”, dovadă a profilului pro-european al României

Charles Michel, laudatio pentru Klaus Iohannis, laureat al Premiului Carol cel Mare: Astăzi gravăm un nou nume în marmura istoriei europene, un președinte care și-a folosit tot curajul personal pentru a garanta statul de drept

IMAGINEA ZILEI pentru istoria integrării europene a României: Klaus Iohannis a fost laureat cu Premiul Carol cel Mare


Președintele Klaus Iohannis este laureat sâmbătă, la Aachen, cu Premiul “Carol cel Mare” pentru contribuția adusă la unitatea europeană în cadrul unei ceremonii care va avea loc la Primăria din Aachen. Șeful statului se alătură astfel unor importanți lideri din Europa Centrală și de Est care au primit acest premiu, precum Vaclav Havel sau Donald Tusk. Premiul, ce poartă numele împăratului fondator al Imperiului Carolingian supranumit “Părintele Europei”, este cea mai importantă distincție acordată vreodată unui om politic român.

“Sâmbătă, 2 octombrie 2021, la Aachen, Republica Federală Germania, Președintelui României, Klaus Iohannis, i se va decerna Premiul internațional Carol cel Mare al orașului Aachen – Pentru unitatea Europei”, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

 

Comitetul director al Premiului Carol cel Mare a decis să acorde președintelui Klaus Iohannis premiul pentru anul 2020 ca recunoaștere a meritelor în ceea ce privește “conducerea României pe o traiectorie pro-europeană, bazată pe valorile statului de drept”, pentru “eforturile depuse pentru consolidarea Uniunii Europene și a statelor membre”, precum și pentru “promovarea echității, a protecției minorităților și a diversității culturale și pentru rolul său de creator de punți de legătură între societățile din vestul și estul Europei”.

Conform programului oficial, ceremonia de la Catedrala din Aachen va începe la ora locală 11.15. Decernarea premiului a fost precedată de participarea lui Iohannis, vineri, la Forumul European Carol Cel Mare, unde a susținut un discurs și a intrat în dialog cu participanții cu privire la viitorul Europei. În acel context, Klaus Iohannis le-a cerut participanților și a ținut un moment de reculegere pentru victimele incendiului de la Spitalul din Constanța.

Ceremonia va debuta cu un cuvânt de bun venit din partea primarului orașului Aachen, Sibylle Keupen, membru de Drept al Consiliului Director al Societății pentru conferirea Premiului Internațional „Carol cel Mare” al Orașului Aachen.

Momentul următor este reprezentat de discursul de laudatio susținut de președintele Consiliului European. Charles Michel este unul dintre liderii europeni actuali care a colaborat îndeaproape cu președintele Klaus Iohannis, atât în calitate de prim-ministru al Belgiei, cât și în calitate de șef al Consiliului European, ambii fiind membri ai instituției care reunește șefii de state sau de guverne încă din 2014.

Apoi, organizatorii îi vor înmâna președintelui Klaus Iohannis Premiul Carol cel Mare, iar șeful statului va susține o alocuțiune. Aspectele ceremonioase vor fi marcate și de momente solemne precum intonarea imnului Charlemagne “Urbs Aquensis, urbs regalis” și intonarea imnului Uniunii Europene.

Președintele Klaus Iohannis ar fi trebuit să primească, la 21 mai 2020, în orașul german Aachen, Premiul Internațional ”Carol cel Mare” pentru unitatea Europei, conform unei decizii a Societății Premiului Internațional ”Carol cel Mare” al orașului Aachen anunțate la 14 decembrie 2019, însă ceremonia de acordare a fost amânată succesiv din cauza pandemiei de coronavirus. În conferinţa de presă la care a fost anunţată decizia, preşedintele Societății, Jürgen Linden, a afirmat că această distincţie este menită să-l încurajeze pe Iohannis să continue să conducă ţara sa pe calea europeană.

Klaus Iohannis: Premiul Carol cel Mare pe care îl primesc se datorează societății românești, care a reconfirmat atașamentul față de Europa și valorile sale

Ulterior, în cadrul unei vizite pe care a efectuat-o la București în luna februarie 2020, Jürgen Linden a declarat că decizia de conferire a acestui premiu președintelui Klaus Iohannis a fost luată în ”unanimitate” și ”foarte repede”, deoarece șeful statului este ”una dintre figurile conducătoare cele mai importante ale politicii europene”.

Premiul se datorează societății românești, care a reconfirmat prin voturile exprimate pe parcursul anului trecut atașamentul față de Europa și valorile sale“, avea să declare Klaus Iohannis în cadrul vizitei pe care a primit-o în februarie 2021 din partea reprezentanților Societății Premiului Internațional ”Carol cel Mare”.

Un premiu care îl comemorează pe Împăratul Carol cel Mare și care este acordat pentru merite deosebite în “unificarea europeană”

Premiul Internațional Carol cel Mare al orașului Aachen, pe scurt Premiul Carol cel Mare, este decernat anual de către orașul Aachen pentru merite deosebite în “unificarea europeană”. A fost acordat anual din 1950 de către orașul german Aachen. 

Distincția este acordată în memoria împăratului Carol cel Mare, întemeietorul Imperiului Carolingian, primul împărat recunoscut în Europa de Vest după căderea Imperiului Roman de Apus, care a domnit și a fost înmormântat la Aachen. 

El a fost conducătorul Imperiului Franc și fondatorul a ceea ce a devenit Sfântul Imperiu Roman, încoronat Împărat Roman pe 25 decembrie, anul 800, în basilica St. Petru de la Roma. În mod tradițional, premiul este acordat destinatarului de Ziua Înălțării Domnului, într-o ceremonie în primăria din Aachen. Patronii fundației sunt regele Philippe al Belgiei, regele Felipe al VI-lea al Spaniei și Henri, marele duce al Luxemburgului.

Premiul constă într-un premiu în bani de 2.500 de euro și Medalia Carol cel Mare cu imaginea lui Carol cel Mare. Ceremonia are loc, cu ocazia fiecărei ediții, la Primăria din Aachen și este precedată de o slujbă la Domul din Aachen, o catedrală romano-catolică considerată a fi cea mai veche catedrală din Europa de Nord. Aici au fost încoronați timp de aproape șase secole împărații romano-germani.

Pe urmele Angelei Merkel sau ale Papei Francisc

Pe lista laureaților se află părinții fondatori ai Comunității Europene, arhitecții Uniunii Europene moderne și reprezentanții mișcărilor democratice din Europa Centrală și de Est. Premiul inaugural a fost acordat în 1950 lui Richard de Coudenhove-Kalergi, iar până în 1960 a fost decernat celor mai importanți fondatori ai UE – Alcide de Gasperi, Jean Monnet, Konrad Adenauer, Winston Churchill, Paul Henri Spaak, Robert Schuman – și aliatului american – fostul secretar de stat George Marshall, inițiatorul planului american de reconstrucție a Europei Occidentale postbelice.

De asemenea, printre personalitățile marcante care au primit acest premiu se numără și Henry Kissinger, Francois Mitterand, Helmut Kohl, Bill Clinton, Václav Havel, Jean-Claude Juncker, Angela Merkel, Donald Tusk, Herman Van Rompuy, Martin Schulz, Papa Francisc, Simone Veil, Regele Juan Carlos al Spaniei sau Papa Ioan Paul al II-lea, care a primit, în 2004, singurul Premiu Extraordinar „Carol cel Mare” acordat până în prezent.

Ultimii doi laureați au fost președintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron, în 2018, și secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres, în 2019.

În ce-l privește, Klaus Iohannis ar fi trebuit să primească acest premiu în anul 2020, cu ocazia celei de-a 70-a decernări a Premiului Charlemagne, când au fost aniversate șapte decenii de la Declarația Schuman din 9 mai 1950, marcată în istorie drept Ziua Europei.

În 2019, pentru prima dată în istoria UE, liderii statelor membre s-au reunit chiar de Ziua Europei, 9 mai, pentru un summit special. Summitul a fost găzduit, la Sibiu, de președintele Klaus Iohannis, sub auspiciile primei președinții a României la Consiliul UE. Declarația de la Sibiu, în care liderii europeni și-au asumat să “protejeze modul nostru de viață european” a fost sintetizată de Klaus Iohannis prin sintagma “spiritul de la Sibiu”. De altfel, Klaus Iohannis a invocat și “spiritul de la Aachen”, în debutul lui 2019, când a reprezentat România, în calitate de președinție a Consiliului UE, la semnarea Tratatului de cooperare europeană dintre Germania și Franța.

Klaus Iohannis, laureat al mai multor premii internaționale

Până în prezent, președintele Klaus Iohannis a primit mai multe recunoașteri și distincții internaționale cu privire la activitatea sa politică, toate culminând cu prestigiosul Premiu Carol Cel Mare.

La 14 octombrie 2020, președintelui i-a fost conferit premiul “Otto cel Mare” al orașului german Magdeburg pentru “onorarea marilor merite în procesul european de unificare” și pentru “promovarea gândirii europene”.

La 4 martie 2020, Klaus Iohannis a primit, într-o ceremonie la București, Premiul European “Coudenhove-Kalergi” pentru anul 2020. pentru ”meritele sale deosebite de politician care, prin dedicarea pentru valorile europene, contribuie decisiv la consolidarea integrării României în comunitatea statelor europene”, apreciindu-se, totodată, că ”acțiunea sa politică are un rol exemplar într-o Europă care a fost divizată în trecut”.

În 2018, șeful statului a primit, la München, premiul ”Franz Josef Strauss” din partea Fundației Hanns Seidel pentru promovarea, în mod constructiv și vizionar, de-a lungul întregii sale cariere politice, a valorilor democratice, a unei societăți unite și a încrederii în proiectul european.

Aceasta a fost cea de-a treia distincție primită de Klaus Iohannis în Germania, după ce în 2016 a fost distins la Kiel cu premiul Fundației Hermann Ehlers pentru “sprijinirea statului de drept şi a luptei anticorupţie”, iar în 2017, la Berlin, cu Ordinul Sfântului Gheorgheacordat de Balul Operei ”Semper” din Dresda, pentru angajamentul său politic pro-european.

Tot în 2017, președintele a primit, la Washington, distincţia “Light Unto the Nations”, premiu acordat de către Comitetul Evreiesc American (American Jewish Committee – AJC) şefilor de stat care s-au remarcat, de-a lungul timpului, prin promovarea valorilor democratice.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

Ministrul Economiei, Ștefan-Radu Oprea, pregătește lansarea programelor Start-Up Nation, Femeia Antreprenor și româno-elvețian pentru o ”dezvoltare durabilă a României”

Published

on

© Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului

Ministrul economiei, antreprenoriatului și turismului, Ștefan-Radu Oprea, a participat miercuri la ședința de lucru a Consiliului Consultativ pentru Dezvoltarea IMM-urilor (CCDIMM), organizată la sediul central al instituției.

Potrivit unui comunicat al ministerului de resort, pe parcursul întâlnirii au fost prezentate și dezbătute proiectele procedurilor de implementare ale programelor Start-Up Nation, Femeia Antreprenor, precum și a celui de Consolidare a IMM-urilor prin acces îmbunătățit la finanțare (Româno-Elvețian).

Ediția din acest an a programului Start-Up Nation va aduce, astfel, o serie de noutăți. În primul rând, acesta va beneficia de finanțare europeană, în valoare de aproximativ 400 de milioane de euro.

Conform aspectelor agreate în cadrul dezbaterii, antreprenorii vor putea accesa granturi nerambursabile majorate cu aproximativ 50.000 lei, fiind, însă, obligatorie formarea profesională. Acest criteriu de eligibilitate se referă la efectuarea unor cursuri de antreprenoriat, cu o durată de 40 de ore. Platforma electronică de înscriere va include, în acest sens, un modul dedicat selecției formatorilor.

Programul Femeia Antreprenor, lansat în consultare publică în prima jumătate a lunii martie, va fi complementar Start-Up Nation, vizând scalarea companiilor din România. În continuarea discuțiilor, a fost evidențiat succesul celor două programe, dovedit prin rezultatele palpabile aduse de întreprinderile beneficiare în economia națională, înregistrate în perioada de sustenabilitate a investițiilor.

”Îmi doresc ca împreună să dăm cele mai bune soluții pentru definitivarea noilor ediții ale acestor programe, astfel încât să contribuim real, și de această dată, la dezvoltarea durabilă a României”, a precizat ministrul Ștefan-Radu Oprea.

În cadrul discuțiilor, un alt punct de interes a fost Programul de consolidare a IMM-urilor prin acces îmbunătățit la finanțare, care beneficiază de un buget de peste 50 milioane CHF, din care 39 de milioane CHF fiind susținute din cea de-a doua contribuție a Programului de Cooperare elvețiano-român.

Programul vizează transformarea verde și digitală a IMM-urilor din industria prelucrătoare. În context, a fost explorată posibilitatea includerii în categoria cheltuielilor eligibile a garanțiilor la creditul contractat în cadrul programului.

După armonizarea propunerilor formulate în cadrul ședinței de lucru de către membrii CCDIMM, proiectele de proceduri de implementare ale celor trei programe (Start-Up Nation, Femeia Antreprenor și Programul Româno-Elvețian) vor fi publicate pe paginile web ale Ministerului Economei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT): www.economie.gov.ro și www.imm.gov.ro. 

Continue Reading

NATO

România și SUA au lansat campania “Born in NATO” pentru a marca 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică

Published

on

© Luminita Odobescu/ X

Ministrul de externe, Luminița Odobescu, și ambasadoarea SUA la București, Kathleen Kavalec, au lansat joi, la București, campania “Born in NATO” pentru a marca împlinirea a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică.

Potrivit unei postări pe contul de X (ex-Twitter) al șefei diplomației europene, evenimentul de lansare a avut loc la Liceul Sfântul Sava din București.

Campania este “dedicată tinerilor născuți după 2004, primul an al României în NATO”, a afirmat Luminița Odobescu, adăugând că “celebrăm libertatea, securitatea, democrația pentru care trebuie să luptăm în fiecare zi”.

În discursul susținut în cadrul evenimentului, ambasadoarea SUA Kathleen Kavalec le-a transmis tinerilor că “apartenența României la NATO a fost probabil evidentă” pentru ei din momentul în care au aflat ce este NATO, dar a subliniat că nu a fost întotdeauna evident că România, și alte state din Europa de Est, vor adera la NATO.

“Atunci când România, împreună cu alte șase țări – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia – au fost invitate să adere la NATO (la summitul de la Praga din 2002), acesta a fost de fapt un pas îndrăzneț care a reunit două jumătăți ale Europei care fuseseră divizate de războiul rece. A fost un angajament, luat de liderii României de la acea vreme – luat de toți liderii noștri de la acea vreme – că baza relațiilor dintre o Europă reunificată și alianța transatlantică va fi reprezentată de valorile noastre comune. Am convenit că vom trăi după aceleași reguli de bază ale statelor democratice într-un sistem internațional bazat pe reguli. Împreună vom căuta nu doar securitatea, ci și libertatea, demnitatea și prosperitatea cetățenilor noștri”, a declarat Kavalec.

România celebrează vineri, 29 martie, 20 ani de la aderarea sa la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, alianța politico-militară care aniversează la 4 aprilie 75 ani de la înființare și de la debutul construcției unității transatlantice. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est.

Continue Reading

EDUCAȚIE

Universitatea din București, singura universitate din România implicată strategic în proiectul Comisiei Europene de instituire a diplomelor europene în învățământul superior

Published

on

Universitatea din București/ Facebook

Proiectul-pilot pentru viitoarele diplome europene prezentat miercuri, 27 martie 2024, de către Comisia Europeană, la care Universitatea din București (UB) este singura universitate din România implicată la nivel strategic, urmărește crearea condițiilor pentru recunoașterea automată a diplomelor universitare în spațiul Uniunii Europene, informează un comunicat al instituției academice, remis CaleaEuropeană.ro.

UB este singura universitate din România care coordonează, alături de Universitatea Autonomă din Madrid, unul dintre cele șase proiecte strategice de proiectare și implementare a diplomelor europene, SMARTT (Screening, Mapping, Analysing, Recommending, Transferring and Transforming higher education international programmes). SMARTT este dezvoltat de către Alianța Europeană CIVIS, în parteneriat cu alianțele universităților europene EUTOPIA, NEUROTECHEU și UNITA, alături de 29 de instituții de învățământ superior și alți 15 stakeholderi europeni și naționali (ministere, agenții de asigurare a calității, asociații și federații de studenți, reprezentanți ai angajatorilor etc.) și a fost ales de către Comisia Europeană drept proiect-pilot pentru viitoarele diplome europene.

Citiți și Comisia Europeană elaborează planuri pentru instituirea unei diplome europene în învățământul superior

Într-un dialog consolidat între Universitatea din București și Comisia Europeană, prin participarea reprezentaților universității noastre la consultările și ședințele de lucru pe această temă, au fost elaborate recomandările-cheie preliminare de către echipa de experți a proiectului care vizează elemente precum armonizarea cu politicile și instrumentele existente, standarde transparente de calitate, cadre flexibile, digitalizare și integrare tehnologică, finanțare și mecanisme de încurajare a excelenței, mobilitate și cooperare intensificate, incluziune și accesibilitate pentru toți cursanții, analize bazate pe cercetări și evidențe, dar și implicarea constantă a societății civile și a reprezentanților diferitelor grupuri de interes (angajatori, organizații de implicare civică etc.), așa cum sunt menționate în poziția publică CIVIS și SMARTT privind procesul de definire a diplomelor europene.

Mai mult, anticipând dezvoltările ulterioare, experții Universității din București au publicat, încă de la începutul anului 2022, prima propunere de criterii pentru definirea viitoarelor diplome europene, precum și un document de poziție publică a Universității din București cu privire la pachetul de propuneri pentru transformarea învățământului superior al Comisiei Europene care viza trei dimensiuni-cheie, diplomele europene, statutul legal al alianțelor de universități europene și organismele-cheie în asigurarea implementării Strategiei Europene pentru Universități.

„Ne aflăm în fața unui moment crucial pentru modernizarea spațiului academic european și cel românesc, iar implicarea Universității din București și a experților din alianțe și din proiect face ca viziunea noastră să fie valorizată la cel mai înalt nivel. Propunerile noastre, implicarea constantă, expertiza de vârf și rigoarea cu care acest demers este întreprins fac ca prezența noastră în acest proces să fie activă, puternică și de impact, iar experții Universității din București continuă astfel și îndeplinesc efortul susținut în ultimii ani, reușind să aducă și comunitatea academică românească la masa decizională la nivel european. Propuneri de reformă de politici educaționale, pe teme precum diplomele europene, «micro-credentials», inovarea pedagogică, mobilitatea virtuală și multe altele sunt doar câteva exemple de implicare strategică a experților în conturarea viitorului educației superioare la nivel euroean. O diplomă europeană este în beneficiul studenților și al comunității învățământului superior prin stimularea mobilității în scop educațional în cadrul Uniunii Europene și prin îmbunătățirea competențelor transversale ale studenților, așa cum arată și Comisia Europeană. Ea va contribui la satisfacerea cererii de pe piața forței de muncă și va spori atractivitatea absolvenților pentru viitorii angajatori, atrăgând, în același timp, studenți din întreaga lume și stimulând competitivitatea europeană la nivel global”, declară rectorul Universității din București, prof. univ. dr. Marian Preda.

De altfel, întrucât conceptul de Diplomă Europeană Comună nu este încă foarte clar, Alianța Europeană CIVIS, din care face parte și Universitatea din București, pledează pentru o armonizare conceptuală atât în ceea ce privește definiția, cât și formatele pe care aceasta le poate lua. Astfel, încă de la începutul anului 2021 a fost lansat un document programatic care viza adoptarea „micro-credentials” ca nouă viziune asupra curriculumului academic european și românesc, pregătind un cadru pentru dezvoltarea diplomelor europene, cu recomandări concrete pentru diferiți decidenți din România. De asemenea, la nivelul Alianței Europene CIVIS, prin coordonarea echipei Universității din București, au fost lansate două ghiduri menite să sprijine inovarea predării și învățării în învățământul superior, pe teme precum pedagogiile inovative și mobilitatea virtuală. De altfel, UNESCO prezintă Alianța Europeană CIVIS ca model de bună practică reprezentativ la nivel european în dezvoltarea mobilității virtuale, într-o analiză realizată la nivel global.

Universitatea din București este, prin prof. univ. dr. Romiță Iucu, președintele Consiliului de Orientare și Analiză Strategică, alături de Universitatea Autonomă din Madrid și de Alianța Europeană CIVIS, coordonatoarea proiectului SMARTT. Printre partenerii internaționali asociați în cadrul proiectului se numără și unele universități și instituții din România, cum este cazul Universității de Vest din Timișoara, Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca și Agenției Române pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior (ARACIS).

Prezența activă a Universității din București în ceea ce privește transformarea și inovarea spațiului academic european se datorează unei echipe extinse de experți implicați în diferite componente de dialog și construcție în zona politicilor educaționale din învățământul superior, pe lângă prof. univ. dr. Romiță Iucu, președintele Consiliului de Orientare și Analiză Strategică al Universității din București, coordonatorul din partea universității al proiectului SMARTT, coordonator al Subgrupului pentru Diploma Europeană din cadrul FOR EU (grupul de reprezentare al tuturor celor 50 de alianțe europene de universități din cadrul Comisiei Europene), și conf. univ. dr. Sorin Costreie, președintele Rețelei UNICA (Network of Universities from the Capitals of Europe), coordonator al Alianței CIVIS în Universitatea din București, și prof. univ. dr. Lucian Ciolan, prorector pentru Proiecte de Dezvoltare și Învățare Continuă al Universității din București, și prof. univ. dr. Anca Nedelcu, prodecană a Facultății de Psihologie și Științele Educației.

Deja, în prezent, Universitatea din București dezvoltă, alături de partenerii din Alianța Europeană CIVIS, noi programe comune de studii cu puternic caracter inter- și trans-disciplinar, care vor include proiecte de implicare civică, învățare bazată pe provocări, mobilitate integrată și conexiunea cu crizele globale actuale. Astfel, pe teme precum schimbările climatice, studiile sud-europene, cercetările din biochimie, studii culturale și societale, dezvoltarea urbană și crizele acesteia, transformarea tehnologică și implicațiile ei, Universitatea din București va lansa în perioada următoare noi programe comune de studii, cu diplome comune și multiple, în parteneriat cu alte universități europene membre ale alianței, pentru toate cele trei niveluri de studii, licență, masterat și doctorat.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.14 hours ago

Premierul Poloniei a discutat cu omologul din Ucraina despre disputa legată de importurile de produse agricole ucrainene. Donald Tusk: ”Sunt aproape de o soluție”

ROMÂNIA15 hours ago

Ministrul Economiei, Ștefan-Radu Oprea, pregătește lansarea programelor Start-Up Nation, Femeia Antreprenor și româno-elvețian pentru o ”dezvoltare durabilă a României”

NATO16 hours ago

România și SUA au lansat campania “Born in NATO” pentru a marca 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică

Dan Motreanu16 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu: Intrarea României în Schengen, rezultatul eforturilor președintelui Iohannis și miniștrilor PNL

EDUCAȚIE16 hours ago

Universitatea din București, singura universitate din România implicată strategic în proiectul Comisiei Europene de instituire a diplomelor europene în învățământul superior

ROMÂNIA16 hours ago

Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta

INTERNAȚIONAL18 hours ago

Ultima convorbire telefonică cu Putin a fost în decembrie 2022, spune Olaf Scholz, reiterând mesajul de atunci: Germania va continua să sprijine Ucraina atât timp cât este necesar

RUSIA19 hours ago

Prieten cu Putin, fostul cancelar german Gerhard Schröder se oferă să ajute pentru o “soluție negociată” între Rusia și Ucraina

U.E.19 hours ago

Din Brazilia, Emmanuel Macron cere revizuirea propunerii acordului UE-Mercosur, pe care o consideră ”foarte proastă” pentru ambele părți: A fost negociată în urmă cu 20 de ani. Este învechită

REPUBLICA MOLDOVA20 hours ago

Marcel Boloș a discutat cu ministrul Finanțelor din R. Moldova despre aderarea acestei țări la UE: Vă vom fi alături cu orice aveți nevoie pentru implementarea eficientă a proiectelor finanțate din bani europeni

ROMÂNIA16 hours ago

Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru

CONSILIUL UE3 days ago

Ministrul Mediului, la Bruxelles: Tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă și să țină cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate

REPUBLICA MOLDOVA7 days ago

Parlamentul R. Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană: Doar aderarea la UE, partener de nădejde timp de decenii, va asigura viitorul țării

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis le solicită omologilor din UE sprijin pentru R. Moldova: Trebuie să adoptăm cadrele de negociere pentru aderare. Siguranța Republicii Moldova înseamnă siguranța spațiului european

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis: Decalogul pentru funcția de secretar general NATO a fost “foarte bine primit de aliați”. De Mark Rutte “ne deosebește istoria, geografia și viziuni ușor diferite despre viitorul NATO”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Șefa Comisiei Europene pledează pentru utilizarea energiei nucleare în cadrul tranziției către o energie curată

INTERNAȚIONAL1 week ago

Volodimir Zelenski cere lumii democratice să redea fiecărei națiuni certitudinea că securitatea sa este de nezdruncinat: Regulile trebuie să funcționeze din nou pentru a proteja ordinea mondială

Trending