Connect with us

ROMÂNIA

Klaus Iohannis intră în galeria marilor oameni de stat din Europa: El a fost laureat sâmbătă cu “Premiul Carol cel Mare” pentru rolul său de creator de punți de legătură între vestul și estul Europei

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Corespondență din Aachen – Dan Cărbunaru și Robert Lupițu


UPDATE 

Klaus Iohannis a devenit primul lider român laureat al Premiului Carol cel Mare: Ca oameni ai timpului nostru, avem datoria morală de a susține Uniunea Europeană. “Spiritul de la Sibiu”, dovadă a profilului pro-european al României

Charles Michel, laudatio pentru Klaus Iohannis, laureat al Premiului Carol cel Mare: Astăzi gravăm un nou nume în marmura istoriei europene, un președinte care și-a folosit tot curajul personal pentru a garanta statul de drept

IMAGINEA ZILEI pentru istoria integrării europene a României: Klaus Iohannis a fost laureat cu Premiul Carol cel Mare


Președintele Klaus Iohannis este laureat sâmbătă, la Aachen, cu Premiul “Carol cel Mare” pentru contribuția adusă la unitatea europeană în cadrul unei ceremonii care va avea loc la Primăria din Aachen. Șeful statului se alătură astfel unor importanți lideri din Europa Centrală și de Est care au primit acest premiu, precum Vaclav Havel sau Donald Tusk. Premiul, ce poartă numele împăratului fondator al Imperiului Carolingian supranumit “Părintele Europei”, este cea mai importantă distincție acordată vreodată unui om politic român.

“Sâmbătă, 2 octombrie 2021, la Aachen, Republica Federală Germania, Președintelui României, Klaus Iohannis, i se va decerna Premiul internațional Carol cel Mare al orașului Aachen – Pentru unitatea Europei”, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

 

Comitetul director al Premiului Carol cel Mare a decis să acorde președintelui Klaus Iohannis premiul pentru anul 2020 ca recunoaștere a meritelor în ceea ce privește “conducerea României pe o traiectorie pro-europeană, bazată pe valorile statului de drept”, pentru “eforturile depuse pentru consolidarea Uniunii Europene și a statelor membre”, precum și pentru “promovarea echității, a protecției minorităților și a diversității culturale și pentru rolul său de creator de punți de legătură între societățile din vestul și estul Europei”.

Conform programului oficial, ceremonia de la Catedrala din Aachen va începe la ora locală 11.15. Decernarea premiului a fost precedată de participarea lui Iohannis, vineri, la Forumul European Carol Cel Mare, unde a susținut un discurs și a intrat în dialog cu participanții cu privire la viitorul Europei. În acel context, Klaus Iohannis le-a cerut participanților și a ținut un moment de reculegere pentru victimele incendiului de la Spitalul din Constanța.

Ceremonia va debuta cu un cuvânt de bun venit din partea primarului orașului Aachen, Sibylle Keupen, membru de Drept al Consiliului Director al Societății pentru conferirea Premiului Internațional „Carol cel Mare” al Orașului Aachen.

Momentul următor este reprezentat de discursul de laudatio susținut de președintele Consiliului European. Charles Michel este unul dintre liderii europeni actuali care a colaborat îndeaproape cu președintele Klaus Iohannis, atât în calitate de prim-ministru al Belgiei, cât și în calitate de șef al Consiliului European, ambii fiind membri ai instituției care reunește șefii de state sau de guverne încă din 2014.

Apoi, organizatorii îi vor înmâna președintelui Klaus Iohannis Premiul Carol cel Mare, iar șeful statului va susține o alocuțiune. Aspectele ceremonioase vor fi marcate și de momente solemne precum intonarea imnului Charlemagne “Urbs Aquensis, urbs regalis” și intonarea imnului Uniunii Europene.

Președintele Klaus Iohannis ar fi trebuit să primească, la 21 mai 2020, în orașul german Aachen, Premiul Internațional ”Carol cel Mare” pentru unitatea Europei, conform unei decizii a Societății Premiului Internațional ”Carol cel Mare” al orașului Aachen anunțate la 14 decembrie 2019, însă ceremonia de acordare a fost amânată succesiv din cauza pandemiei de coronavirus. În conferinţa de presă la care a fost anunţată decizia, preşedintele Societății, Jürgen Linden, a afirmat că această distincţie este menită să-l încurajeze pe Iohannis să continue să conducă ţara sa pe calea europeană.

Klaus Iohannis: Premiul Carol cel Mare pe care îl primesc se datorează societății românești, care a reconfirmat atașamentul față de Europa și valorile sale

Ulterior, în cadrul unei vizite pe care a efectuat-o la București în luna februarie 2020, Jürgen Linden a declarat că decizia de conferire a acestui premiu președintelui Klaus Iohannis a fost luată în ”unanimitate” și ”foarte repede”, deoarece șeful statului este ”una dintre figurile conducătoare cele mai importante ale politicii europene”.

Premiul se datorează societății românești, care a reconfirmat prin voturile exprimate pe parcursul anului trecut atașamentul față de Europa și valorile sale“, avea să declare Klaus Iohannis în cadrul vizitei pe care a primit-o în februarie 2021 din partea reprezentanților Societății Premiului Internațional ”Carol cel Mare”.

Un premiu care îl comemorează pe Împăratul Carol cel Mare și care este acordat pentru merite deosebite în “unificarea europeană”

Premiul Internațional Carol cel Mare al orașului Aachen, pe scurt Premiul Carol cel Mare, este decernat anual de către orașul Aachen pentru merite deosebite în “unificarea europeană”. A fost acordat anual din 1950 de către orașul german Aachen. 

Distincția este acordată în memoria împăratului Carol cel Mare, întemeietorul Imperiului Carolingian, primul împărat recunoscut în Europa de Vest după căderea Imperiului Roman de Apus, care a domnit și a fost înmormântat la Aachen. 

El a fost conducătorul Imperiului Franc și fondatorul a ceea ce a devenit Sfântul Imperiu Roman, încoronat Împărat Roman pe 25 decembrie, anul 800, în basilica St. Petru de la Roma. În mod tradițional, premiul este acordat destinatarului de Ziua Înălțării Domnului, într-o ceremonie în primăria din Aachen. Patronii fundației sunt regele Philippe al Belgiei, regele Felipe al VI-lea al Spaniei și Henri, marele duce al Luxemburgului.

Premiul constă într-un premiu în bani de 2.500 de euro și Medalia Carol cel Mare cu imaginea lui Carol cel Mare. Ceremonia are loc, cu ocazia fiecărei ediții, la Primăria din Aachen și este precedată de o slujbă la Domul din Aachen, o catedrală romano-catolică considerată a fi cea mai veche catedrală din Europa de Nord. Aici au fost încoronați timp de aproape șase secole împărații romano-germani.

Pe urmele Angelei Merkel sau ale Papei Francisc

Pe lista laureaților se află părinții fondatori ai Comunității Europene, arhitecții Uniunii Europene moderne și reprezentanții mișcărilor democratice din Europa Centrală și de Est. Premiul inaugural a fost acordat în 1950 lui Richard de Coudenhove-Kalergi, iar până în 1960 a fost decernat celor mai importanți fondatori ai UE – Alcide de Gasperi, Jean Monnet, Konrad Adenauer, Winston Churchill, Paul Henri Spaak, Robert Schuman – și aliatului american – fostul secretar de stat George Marshall, inițiatorul planului american de reconstrucție a Europei Occidentale postbelice.

De asemenea, printre personalitățile marcante care au primit acest premiu se numără și Henry Kissinger, Francois Mitterand, Helmut Kohl, Bill Clinton, Václav Havel, Jean-Claude Juncker, Angela Merkel, Donald Tusk, Herman Van Rompuy, Martin Schulz, Papa Francisc, Simone Veil, Regele Juan Carlos al Spaniei sau Papa Ioan Paul al II-lea, care a primit, în 2004, singurul Premiu Extraordinar „Carol cel Mare” acordat până în prezent.

Ultimii doi laureați au fost președintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron, în 2018, și secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres, în 2019.

În ce-l privește, Klaus Iohannis ar fi trebuit să primească acest premiu în anul 2020, cu ocazia celei de-a 70-a decernări a Premiului Charlemagne, când au fost aniversate șapte decenii de la Declarația Schuman din 9 mai 1950, marcată în istorie drept Ziua Europei.

În 2019, pentru prima dată în istoria UE, liderii statelor membre s-au reunit chiar de Ziua Europei, 9 mai, pentru un summit special. Summitul a fost găzduit, la Sibiu, de președintele Klaus Iohannis, sub auspiciile primei președinții a României la Consiliul UE. Declarația de la Sibiu, în care liderii europeni și-au asumat să “protejeze modul nostru de viață european” a fost sintetizată de Klaus Iohannis prin sintagma “spiritul de la Sibiu”. De altfel, Klaus Iohannis a invocat și “spiritul de la Aachen”, în debutul lui 2019, când a reprezentat România, în calitate de președinție a Consiliului UE, la semnarea Tratatului de cooperare europeană dintre Germania și Franța.

Klaus Iohannis, laureat al mai multor premii internaționale

Până în prezent, președintele Klaus Iohannis a primit mai multe recunoașteri și distincții internaționale cu privire la activitatea sa politică, toate culminând cu prestigiosul Premiu Carol Cel Mare.

La 14 octombrie 2020, președintelui i-a fost conferit premiul “Otto cel Mare” al orașului german Magdeburg pentru “onorarea marilor merite în procesul european de unificare” și pentru “promovarea gândirii europene”.

La 4 martie 2020, Klaus Iohannis a primit, într-o ceremonie la București, Premiul European “Coudenhove-Kalergi” pentru anul 2020. pentru ”meritele sale deosebite de politician care, prin dedicarea pentru valorile europene, contribuie decisiv la consolidarea integrării României în comunitatea statelor europene”, apreciindu-se, totodată, că ”acțiunea sa politică are un rol exemplar într-o Europă care a fost divizată în trecut”.

În 2018, șeful statului a primit, la München, premiul ”Franz Josef Strauss” din partea Fundației Hanns Seidel pentru promovarea, în mod constructiv și vizionar, de-a lungul întregii sale cariere politice, a valorilor democratice, a unei societăți unite și a încrederii în proiectul european.

Aceasta a fost cea de-a treia distincție primită de Klaus Iohannis în Germania, după ce în 2016 a fost distins la Kiel cu premiul Fundației Hermann Ehlers pentru “sprijinirea statului de drept şi a luptei anticorupţie”, iar în 2017, la Berlin, cu Ordinul Sfântului Gheorgheacordat de Balul Operei ”Semper” din Dresda, pentru angajamentul său politic pro-european.

Tot în 2017, președintele a primit, la Washington, distincţia “Light Unto the Nations”, premiu acordat de către Comitetul Evreiesc American (American Jewish Committee – AJC) şefilor de stat care s-au remarcat, de-a lungul timpului, prin promovarea valorilor democratice.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

Prima bancnotă care va celebra o personalitate feminină. BNR va pune în circulație din 1 decembrie noua bancnotă cu valoare de 20 de lei, cu imaginea Ecaterinei Teodoroiu

Published

on

© Banca Națională a României

Banca Naţională a României a prezentat vineri noua bancnotă de 20 de lei într-o conferință de presă susținută de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Bancnota va fi pusă în circulaţie începând cu data de 1 decembrie 2021. Este prima bancnotă cu putere circulatorie pe care este prezentă o personalitate feminină: Ecaterina Teodoroiu.

Banca centrală menţionează, într-un comunicat de presă, că se răspunde astfel interesului public legitim, care a găsit o largă susţinere la nivelul societăţii, susţinându-se consolidarea egalităţii de gen şi a rolului major al personalităţilor feminine în istoria şi societatea românească.

Bancnota cu valoarea nominală de 20 lei este imprimată pe suport de polimer, în tehnică mixtă plană/în relief, cu dimensiuni de 136 x 77 mm și culoare predominant verde oliv.

Pe aversul bancnotei se regăsesc următoarele elemente grafice reprezentative: portretul Ecaterinei Teodoroiu, anii între care a trăit (1894-1917), un element floral reprezentând un buchet de brândușe (Crocus flavus). În plan secund, în zona centrală este reprezentată o insignă a Asociației Cercetașii României. Tot pe avers mai sunt imprimate: valoarea nominală, în cifre și litere, pe orizontală „20 LEI DOUĂZECIˮ, semnăturile guvernatorului și casierului central, stema României, denumirea băncii centrale emitente „BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEIˮ, o stilizare a însemnului de armă al infanteriei, un medalion cu sigla BNR și în dreapta, pe verticală, valoarea nominală în litere „DOUĂZECI LEIˮ, data punerii în circulație „1 decembrie 2021ˮ, valoarea nominală în cifre „20ˮ.

© Banca Națională a României

Pe reversul bancnotei compoziția grafică include: o reprezentare a Victoriei înaripate de pe Medalia Victoriei, o imagine a Mausoleului de la Mărășești, iar în spatele Mausoleului, o floare de crin. Totodată, reversul bancnotei mai cuprinde: valoarea nominală, în cifre și litere, denumirea băncii centrale emitente „BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEIˮ, sigla BNR poziționată în dreapta sus și stânga jos într-un dreptunghi, textul „FALSIFICAREA ACESTOR BILETE SE PEDEPSEŞTE CONFORM LEGILORˮ, seria și numărul tipărite cu cerneală neagră și caractere de aceeași înălțime, în partea stângă pe verticală și cu cerneală roșie și caractere de înălțime crescătoare, în partea dreaptă sus pe orizontală.

În scopul protejării împotriva falsificării, bancnota include o serie de elemente de siguranţă – unele destinate publicului, altele detectabile cu aparatură specială, destinate lucrătorilor din sistemul bancar. Imaginea bancnotei împreună cu toate aceste elemente de siguranță vor fi prezentate în conferința din 26 noiembrie.

Punerea în circulație a bancnotei cu valoarea nominală de 20 lei se va face prin sucursalele regionale București, Cluj, Constanța, Dolj, Iași şi Timiș ale Băncii Naţionale a României, cu ocazia efectuării plăților în numerar către instituțiile de credit/Trezoreria Statului.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

MIPE: Peste 650 de milioane de lei din fonduri europene, alocate prin 43 noi contracte de finanțare pentru combaterea pandemiei de COVID-19

Published

on

© Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

În perioada 15 – 25 noiembrie 2021, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, a semnat 43 noi contracte de finanțare, în valoare totală de 651,32 milioane lei, se arată în comunicatul oficial. 

Dintre acestea, 32 contracte vizează măsuri de sprijin financiar pentru combaterea pandemiei, alte 4 contracte – măsuri dedicate biodiversității, iar 7 contracte de finanțare vizează îmbunătățirea eficienței energetice.

„Cele 43 noi contracte de finanțare, în valoare de 651 milioane lei fonduri europene nerambursabile, sunt rezultatul unui efort colectiv, pentru care mulțumesc beneficiarilor, dar și echipei POIM, precum și celorlalți colegi implicați din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene”, a transmis secretarul de stat, Cristian Roman. 

Cele 43 contracte au fost semnate cu următorii beneficiari:

  • Unitățile de învățământ din  Șimnicu de Sus, valoare contract 1.378.391 lei;
  • Agenția Națională Pentru Arii Naturale Protejate, valoare contract 24.118.381 lei;
  • Unitățile de învățământ din  Deveselu, valoare contract 148.080 lei;
  • IGSU – Regiunea București – Ilfov, valoare contract 188.154.460 lei;
  • Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Constanța, valoare contract 14.570.576 lei;
  • Unitățile de învățământ din  Gârceni, valoare contract 234.582 lei;
  • Unitățile de învățământ din  Gradina, valoare contract 134.732 lei;
  • Spitalul Județean de Urgenta Piatra Neamț, valoare contract 1.358.913 lei;
  • Institutul de pneumoftiziologie Marius Nasta, valoare contract 14.537.700 lei;
  • Unitățile de învățământ din județul Dolj, valoare contract 2.857.253 lei;
  • Unitățile de învățământ din  Vîlcelele, valoare contract 255.670 lei;
  • Agenția Națională Pentru Arii Naturale Protejate, valoare contract 23.463.716 lei;
  • Unitățile de învățământ din Valea Viilor, valoare contract 261.030 lei;
  • Școala Gimnazială „Dragoș Vodă”, Moisei, valoare contract 302.585 lei;
  • Societatea de Distribuție a Energiei Electrice (SDEE) Transilvania Sud S.A., valoare contract 32.430.286 lei;
  • Agenția Națională Pentru Arii Naturale Protejate, valoare contract 24.013.714 lei;
  • Unitățile de învățământ din  Cociuba-Mare, valoare contract 560.718 lei;
  • Unitățile de învățământ din Mișca, valoare contract 535.598 lei;
  • Unitățile de învățământ din Budureasa, valoare contract 500.350 lei;
  • Unitățile de învățământ din Slătioara, valoare contract 354.055 lei;
  • Școala Gimnazială nr. 1 Vlad Tepeș, valoare contract 358.960 lei;
  • Liceul Tehnologic Constantin George Călinescu, Grădiștea, valoare contract 319.351 lei;
  • Unitățile de învățământ din Podoleni, valoare contract 219.268 lei;
  • Agenția Națională Pentru Arii Naturale Protejate, valoare contract 23.757.354 lei
  • S.C. ELPRECO S.A, valoare contract 950.837 lei;
  • Unitățile de învățământ din  Păstrăveni, valoare contract 316.655 lei;
  • Unitățile de învățământ din  Gepiu, valoare contract 436.471 lei;
  • Unitățile de învățământ din Municipiul Bistrița, valoare contract 10.089.248 lei;
  • Societatea de Distribuție a Energiei Electrice Transilvania Nord S.A., valoare contract 60.130.826 lei;
  • S.C. Distribuție Energie Oltenia S.A., valoare contract 56.678.391 lei;
  • Unitățile de învățământ din  Răucești, valoare contract 517.161 lei;
  • Unitățile de învățământ din Dumbrava Roșie, valoare contract 99.239 lei;
  • DELGAZ GRID S.A., valoare contract 60.745.775 lei;
  • Unitățile de învățământ din Municipiul Reșița, valoare contract 1.431.178 lei;
  • Liceul Teoretic „Tudor Vladimirescu”, Drăgănești-Olt, valoare contract 741.754 lei;
  • Spitalul Județean de Urgenta Târgoviște, valoare contract 1.158.419 lei;
  • Unitățile de învățământ din  Sulpac, valoare contract 162.911 lei;
  • Unitățile de învățământ din Balc, valoare contract 820.903 lei;
  • IGSU Regiunea Nord-Vest, valoare contract 54.030.979 lei;
  • S.C. Hoeganaes Corporation Europe S.A, valoare contract 951.105 lei;
  • Societatea de Distribuție a Energiei Electrice (SDEE) Transilvania Sud S.A., valoare contract 50.022.880 lei;
  • Unitățile de învățământ din Borșa, valoare contract 2.105.789 lei;
  • Liceul Tehnologic „Henri Coandă” Beclean, valoare contract 130.747 lei.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE: Salut lansarea de către ARPIM a Pactului pentru Inovație în Sănătate

Published

on

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) a lansat astăzi documentul de colaborare cu factorii de decizie, obiectivul său fiind elaborarea unui Pact pentru inovație pentru următorii doi ani în România, pact care să fie asumat de toate partidele politice parlamentare.

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru Industrie din Parlamentul European a salutat inițiativa ARPIM de a lansa o colaborare cu decidenții politici pentru a remedia marile probleme din sistem referitoare la accesul pacienților la medicamentele esențiale și inovatoare. 

„Un dialog permanent și o colaborare onestă și transparentă cu industria, la pachet cu susținerea și finanțarea corectă a inovării și cercetării pot fi cheia către accesul rapid al pacienților la cele mai noi terapii. Am încredere că vom găsi înțelepciunea pentru un parteneriat corect între decidenții politici și industrie și salut lansarea de către ARPIM a Pactului pentru Inovație în Sănătate, la care am avut plăcerea să particip astăzi”, a transmis deputatul european

Urmăriți LIVE evenimentul PACT for Health:

ARPIM subliniază că sistemul de sănătate din România se confruntă în prezent cu provocări fără precedent generate de pandemie, dar și de îmbătrânirea populației și de creșterea poverii bolilor cronice. Sănătatea ar trebui să fie o prioritate pentru noul Guvern, care va trebui să își asume rapid măsuri ce pot îmbunătăți sistemul de sănătate pentru pacienți.

Documentul de colaborare propus de ARPIM este alcătuit pe baza a 4 axe majore:


ARPIM 25 de ani

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM)- organizație care susține obiectivele comune ale celor mai importante 27 de companii farmaceutice internaționale producătoare de medicamente originale, prezente în România – împlinește anul acesta 25 de ani. În tot acest timp, principalul obiectiv al Asociației a fost creșterea accesului pacienților români la medicamente, îmbunătățirea calității vieții pacienților și implicit creșterea speranței de viață a românilor, prin colaborarea și parteneriatul cu toți actorii implicați în domeniu.

Membrii ARPIM investesc permanent în cercetare și dezvoltare, cu scopul de a pune la dispozitia medicilor și pacienților medicamente originale și inovatoare, care salvează anual mii de vieți.
Pe plan umanitar, ARPIM a contribuit prin donații în bani și medicamente făcute de membrii săi, în multe din momentele critice prin care a trecut România de-a lungul acestor ani, precum au fost inundațiile din 2005, tragedia de la Colectiv și mai recent pandemia de COVID-19 (unde 7,4 milioane euro au fost donați pentru lupta împotriva COVID, dintre care 700.000 RON pentru un centru de triaj pentru copiii cu boli oncologice și boli rare instalat într-un ansamblu containerizat la Spitalul Fundeni).

De asemenea, ARPIM a susținut permanent programe de educare medicală, a investit în cercetare și dezvoltare și a contribuit la economia țării cu sute de milioane de euro. Numai în ultimii 10 ani, industria farmaceutică a contribuit cu peste 17,5 miliarde de lei la economia României prin fondurile colectate din taxa clawback, iar în această privință, ponderea contribuției companiilor membre ARPIM a fost covârșitoare.

Un dialog permanent și o colaborare onestă și transparentă cu industria, la pachet cu susținerea și finanțarea corectă a inovării și cercetării pot fi cheia către accesul rapid al pacienților la cele mai noi terapii. Am încredere că vom găsi înțelepciunea pentru un parteneriat corect între decidenții politici și industrie și salut lansarea de către ARPIM a Pactului pentru Inovație în Sănătate, la care am avut plăcerea să particip astăzi.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL4 hours ago

Summit ASEM: Ministrul Bogdan Aurescu a reliefat interesul României pentru o implicare mai activă în regiunea Asia-Europa

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisia Europeană propune noi măsuri pentru a impulsiona crearea uniunii piețelor de capital: Va consolida competitivitatea internațională a UE ca loc de tranzacționare

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisarul european Adina Vălean: Lupta pentru prosperitate și justiție au determinat pașii R. Moldova spre UE

ENGLISH4 hours ago

On its 25th anniversary, ARPIM launched a working paper with policy makers on health system resilience

U.E.4 hours ago

Franța și Italia au semnat cu mare fast “Tratatul de la Quirinale”, un pact de cooperare europeană asemănător tratatelor franco-germane de la Elysee și Aachen

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Consiliul UE a aprobat Pactul pentru cercetare și inovare în Europa, cât și viitoarea guvernanță a Spațiului european de cercetare

PARLAMENTUL EUROPEAN6 hours ago

Parlamentul European solicită noi norme pentru a sprijini migrația legală a forței de muncă în Europa

ROMÂNIA6 hours ago

Prima bancnotă care va celebra o personalitate feminină. BNR va pune în circulație din 1 decembrie noua bancnotă cu valoare de 20 de lei, cu imaginea Ecaterinei Teodoroiu

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Comisia Europeană propune un cadru actualizat pentru călătoriile dintr-o țară terță în UE, acordând prioritate călătorilor vaccinați, cu garanții solide

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava: Mediul rural din România are nevoie de investiții solide, nu anemice, de viziune, nu de praf în ochii oamenilor

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Alin Mituța1 day ago

Eurodeputatul Alin Mituța: România va deveni un stat sigur pentru fete și femei atunci când vom taxa fiecare violență fizică, sexuală sau emoțională

POLITICĂ1 day ago

Guvernul Nicolae Ciucă a fost învestit de Parlament cu o majoritate covârșitoare. Membrii cabinetului PNL-PSD-UDMR vor depune jurământul la Palatul Cotroceni

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă îndeamnă companiile farmaceutice care produc vaccinul anti-COVID-19 să deruleze campanii de informare în statele UE pentru a combate dezinformarea

POLITICĂ1 day ago

Premierul desemnat Nicolae Ciucă, în Parlament: Vom garanta stabilitatea României. Vom asigura respectarea statului de drept și o politică externă bazată pe consolidarea rolului în UE și NATO și a Parteneriatului cu SUA

Marian-Jean Marinescu1 day ago

Marian-Jean Marinescu, către comisarul european pentru energie: Vreau să văd energia nucleară și gazul în viitorul act delegat pentru taxonomie. ”Fit for 55” va determina ”o cerere de energie foarte mare”

ROMÂNIA2 days ago

Virgil Popescu anunță că o companie norvegiană dorește să investească 800 de milioane de euro în România

Daniel Buda3 days ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură, intervenție în PE: Banii acordați prin PAC reprezintă un sprijin real pentru asigurarea durabilității fermierilor și securității alimentare

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Maia Sandu, la București: Republica Moldova a simţit mereu umărul României alături. Este un moment unic pentru a obține rezultate istorice în relația noastră

Team2Share

Trending