Președintele Klaus Iohannis a declarat miercuri, cu ocazia conferirii premiului “Otto cel Mare” al orașului Magdeburg pentru “onorarea marilor merite în procesul european de unificare”, că acceptă este premiu în numele românilor, precizând că “acest premiu o reconfirmare a crezului permanent al ţării mele într-o Europă unită în pace și democrație”.

“Accept acest premiu european în numele compatrioților mei. Susținerea lor entuziastă pentru cauza europeană, pentru valorile și principiile care ne unesc în Europa îmi dă încredere să acționez în continuare pentru ca România să se afle, alături de celelalte state membre, alături de Președinția germană a Consiliului Uniunii Europene, în centrul procesului de consolidare a proiectului european. Consider acest premiu o reconfirmare a crezului permanent al ţării mele într-o Europă unită în pace și democrație. Acest premiu este și un îndemn pentru mine, personal, de a transmite mai departe cetățenilor români, tinerilor în primul rând, convingerea că împreună vom reuși să depășim multiplele provocări ale lumii de astăzi“, a spus Iohannis, în cadrul unei ceremonii desfășurate la Magdeburg, în landul Saxonia Anhalt.

Șeful statului a arătat că este deosebit de onorat să primească Premiul “Otto cel Mare”, care are o semnificație specială nu numai pentru orașul Magdeburg şi pentru Germania, ci şi pentru ideea unei Europe unite în jurul valorilor şi idealurilor democratice.

Cuvântul de bun venit a aparținut primarului general al orașului Magdeburg, Lutz Trűmper, și a ministrului Justiției al Landului Saxonia Anhalt, Anne Marie Keding. Discursul de laudatio a fost susținut de Heiko Maas, ministrul afacerilor externe al Germaniei, țara care asigură președinția Consiliului UE și care anul acesta aniversează 30 de ani de la reunificare. Medalia, cuprinzând pe avers portretul laureatului, iar pe revers unul dintre sigiliile Împăratului Otto cel Mare, a fost înmânată Președintelui României de către primarul general al orașului Magdeburg, Lutz Trűmper, în calitate de gazdă a evenimentului. 

Referindu-se la alocuțiunile ce l-au precedat, Iohannis a spus că aceste cuvinte “constituie o recunoaștere a atașamentului României față de procesul unificării şi al construcției europene” și a mulțumit organizatorilor care au făcut posibilă desfășurarea acestei ceremonii speciale, în condițiile dificile impuse de pandemia de Covid-19.

Șeful statului a arătat că această distincție oferă prilejul rememorării contribuției Împăratului Otto şi dinastiei Ottoniene la istoria medievală europeană și că ea reprezintă o ocazie de a reflecta la provocările cu care ne confruntăm astăzi și la viitorul Uniunii Europene.

“Această festivitate are loc în contextul deținerii de către Germania a Președinției Consiliului Uniunii. Așa cum spune motto-ul Președinției germane, „Împreună pentru redresarea Europei”, unitatea este soluția la provocările cu care ne confruntăm. Am încredere că eforturile Președinției germane se vor materializa în avansarea proiectului european, prin soluții care să aducă beneficii tuturor statelor membre. Totodată, vă asigur că aveți tot sprijinul României“, a spus președintele.

Klaus Iohannis a mai vorbit despre procesul de remodelare a lumii bazat pe lecţiile învăţate din gestionarea crizei curente generate de pandemia de COVID-19 și a spus că reprezintă o oportunitate majoră de progres în evoluţia Uniunii Europene.

Însă, a subliniat președintele, pentru a asigura consolidarea proiectului european avem nevoie de unitate, coeziune şi solidaritate.

“Aceste principii sunt cu atât mai importante în contextul crizei sanitare cu care ne confruntăm. Este evident că un răspuns adecvat la o criză de asemenea magnitudine şi cu implicaţii atât de complexe nu poate fi decât un răspuns european comun şi coordonat”, a spus el, nominalizând pachetul de relansare economică agreat alături de ceilalți lideri ai UE ca “dovadă clară a solidarității şi unității europene“.

“Acordul, de o importanță istorică, va sprijini puternic economiile statelor membre afectate de criza sanitară şi va contribui semnificativ la consolidarea proiectului european. În continuare, trebuie să construim pe baza solidarităţii, a coeziunii şi a unităţii, atât ca principii generale, cât şi în susţinerea unor iniţiative concrete. De exemplu, România a fost primul stat membru care a găzduit rezerva strategică de echipamente medicale pentru Uniunea Europeană – rescEU, care a facilitat în timpul pandemiei livrarea de echipamente esențiale în zonele cele mai afectate, inclusiv în vecinătatea Uniunii Europene. Convergenţa nu mai este un simplu deziderat, ci o realitate tangibilă demonstrată încă o dată de criza curentă. Un alt obiectiv major pe care îl avem este menținerea şi dezvoltarea realizărilor proiectului european. Este momentul să întărim această moștenire europeană!“, a continuat președintele, în aplauzele sălii.

În continuare, Klaus Iohannis a subliniat că este nevoie “să demonstrăm leadership” și că izolarea, acțiunea individuală sau replierea naționalistă nu reprezintă soluția pentru statele membre şi cetățeni, ci acțiunea comună în întărirea competențelor europene și în dezvoltarea mecanismelor europene de acțiune.

“Astfel proiectul european va ieși întărit din această grea încercare!”, a afirmat, el, cu tărie, continuând cu un apel la consolidarea relației transatlantice.

“Pe de altă parte, criza a arătat că suntem interdependenţi nu numai în interiorul Uniunii, dar şi în raport cu mediul global. Pe acest fond ni s-a întărit convingerea că trebuie să consolidăm legătura transatlantică, care este de importanță vitală pentru noi și reprezintă fundamentul civilizației occidentale. Uniunea Europeană și SUA fac parte din aceeași comunitate de valori, iar ceea ce apropie cele două maluri ale Atlanticului este mult mai important și profund decât diferențele din prezent. În același timp, un rol global consolidat al Uniunii este cu atât mai important cu cât aceasta reprezintă o forță la nivel internațional și un exemplu pentru alte națiuni în domenii multiple, inclusiv lupta împotriva schimbărilor climatice şi susținerea multilateralismului eficient și pragmatic. Pe baza considerentelor menționate, sunt ferm convins că o Uniune puternică – atât intern, cât şi pe plan global – va continua să aducă bunăstare și securitate cetățenilor săi, va continua să inoveze, să facă față provocărilor tehnologice și să gestioneze crize majore, să fie un actor economic competitiv, precum și un model de democrație și valori”, a continuat Klaus Iohannis.

Președintele a mai spus că România şi Germania, ca state ferm dedicate procesului de integrare europeană, sunt parteneri naturali în acest demers către o Uniune Europeană mai puternică, manifestându-și speranța că multe din răspunsurile necesare vor fi aduse de Conferința privind viitorul Europei, care va fi lansată până la finalul mandatului Președinției germane a Consiliului UE.

Klaus Iohannis a mai menționat că bazele acestui proces au fost stabilite prin Declarația de la Sibiu, adoptată în mai 2019, când, pentru prima dată de la aderare, România a deținut Președinția Consiliului Uniunii.

“Declarația sintetizează principiile pentru o Uniune mai puternică. Aceste orientări constituie ”Spiritul de la Sibiu”, o Europă re-unită în pace și democrație – o singură Europă, de la Est la Vest, de la Nord la Sud, condusă de valorile și libertățile sale. O Europă care aduce statelor membre mai multă convergență și egalitate și care generează rezultate tangibile pentru cetățeni”, a rememorat președintele.

În încheierea discursului său, Iohannis s-a referit la relația diplomatică româno-germană, aflată la aniversarea de 140 de ani.

“Astăzi, legăturile României cu Germania sunt puternice și privilegiate, cu o relevanță strategică deosebită. Consultările politice bilaterale și coordonarea în cadrul Uniunii au un ritm susținut și sunt dublate de relații economice solide. Germania este gazda uneia din cele mai mari comunități românești în afara granițelor, care reprezintă un model de integrare în societatea germană, contribuind la bunăstarea statului german și la diversitatea socio-culturală. Totodată, prezența etnicilor germani în România, vizibilă prin numeroase orașe și așezări înfloritoare, biserici, colecții muzeale, tradiții culturale, prin sistemul de învățământ cu predare în limba germană, a creat o punte de legătură solidă între statele noastre. Libertățile cetățenești oferite de Dreptul de la Magdeburg – acea formă de drept urban provenit din statutul orașului dumneavoastră, au avut o influență deosebită și în Transilvania. Ele au definit viața, activitatea și raporturile juridice și în rândul comunității sașilor transilvăneni. Închei prin a vă mulțumi încă o dată pentru Premiul acordat şi doresc să vă asigur, din nou, de angajamentul meu personal și al poporului român față de proiectul european, față de valorile și principiile democratice care ne-au adus împreună!”, a conchis el.

Premiul „Otto cel Mare” este acordat, o dată la doi ani, personalităților și organizațiilor care au merite deosebite în procesul european de unificare și în promovarea gândirii europene. Distincția a fost acordată pentru prima dată în anul în 2005, cu ocazia aniversării a 1200 de ani de existență a orașului Magdeburg. Premiul constă într-o plachetă lucrată de către unul dintre cei mai renumiți realizatori de medalii din lume, profesorul Bernd Göbel.  

Printre personalitățile cărora li s-a decernat până în prezent această distincţie se numără Cancelarul Germaniei Angela Merkel, fostul Preşedinte al Germaniei Richard von Weizsäcker, fostul Președinte al Letoniei Vaira Vīķe-Freiberga, precum și fostul Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate Federica Mogherini. În anul 2015, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) a fost prima instituţie distinsă cu acest premiu.

Acest premiu întregește o serie de distincții similare primite de președintele Klaus Iohannis în ultimii ani, culminând cu prestigiosul Premiu Carol Cel Mare, pe care Societatea pentru conferirea Premiului Internațional “Carol cel Mare” al orașului Aachen a decis să i-l acorde în decembrie 2019. Ceremonia de decernare ar fi trebuit să aibă loc în mai 2020, la Aachen, însă din cauza pandemiei de coronavirus această festivitate a fost amânată pentru anul 2021.

Până în prezent, președintele Klaus Iohannis a primit mai multe recunoașteri și distincții internaționale cu privire la activitatea sa politică.

La 4 martie 2020, Klaus Iohannis a primit, într-o ceremonie la București, Premiul European “Coudenhove-Kalergi” pentru anul 2020. pentru ”meritele sale deosebite de politician care, prin dedicarea pentru valorile europene, contribuie decisiv la consolidarea integrării României în comunitatea statelor europene”, apreciindu-se, totodată, că ”acțiunea sa politică are un rol exemplar într-o Europă care a fost divizată în trecut”.

În 2018, șeful statului a primit, la München, premiul ”Franz Josef Strauss” din partea Fundației Hanns Seidel pentru promovarea, în mod constructiv și vizionar, de-a lungul întregii sale cariere politice, a valorilor democratice, a unei societăți unite și a încrederii în proiectul european.

Aceasta a fost cea de-a treia distincție primită de Klaus Iohannis în Germania, după ce în 2016 a fost distins la Kiel cu premiul Fundației Hermann Ehlers pentru “sprijinirea statului de drept şi a luptei anticorupţie”, iar în 2017, la Berlin, cu Ordinul Sfântului Gheorghe, acordat de Balul Operei ”Semper” din Dresda, pentru angajamentul său politic pro-european.

Tot în 2017, președintele a primit, la Washington, distincţia “Light Unto the Nations”, premiu acordat de către Comitetul Evreiesc American (American Jewish Committee – AJC) şefilor de stat care s-au remarcat, de-a lungul timpului, prin promovarea valorilor democratice.