Connect with us

ROMÂNIA

Klaus Iohannis, laureat cu premiul “Otto cel Mare”: Susținerea entuziastă a românilor pentru cauza europeană îmi dă încredere să acționez în continuare ca România să fie în centrul consolidării UE

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a declarat miercuri, cu ocazia conferirii premiului “Otto cel Mare” al orașului Magdeburg pentru “onorarea marilor merite în procesul european de unificare”, că acceptă este premiu în numele românilor, precizând că “acest premiu o reconfirmare a crezului permanent al ţării mele într-o Europă unită în pace și democrație”.

Accept acest premiu european în numele compatrioților mei. Susținerea lor entuziastă pentru cauza europeană, pentru valorile și principiile care ne unesc în Europa îmi dă încredere să acționez în continuare pentru ca România să se afle, alături de celelalte state membre, alături de Președinția germană a Consiliului Uniunii Europene, în centrul procesului de consolidare a proiectului european. Consider acest premiu o reconfirmare a crezului permanent al ţării mele într-o Europă unită în pace și democrație. Acest premiu este și un îndemn pentru mine, personal, de a transmite mai departe cetățenilor români, tinerilor în primul rând, convingerea că împreună vom reuși să depășim multiplele provocări ale lumii de astăzi“, a spus Iohannis, în cadrul unei ceremonii desfășurate la Magdeburg, în landul Saxonia Anhalt.

Șeful statului a arătat că este deosebit de onorat să primească Premiul “Otto cel Mare”, care are o semnificație specială nu numai pentru orașul Magdeburg şi pentru Germania, ci şi pentru ideea unei Europe unite în jurul valorilor şi idealurilor democratice.

Cuvântul de bun venit a aparținut primarului general al orașului Magdeburg, Lutz Trűmper, și a ministrului Justiției al Landului Saxonia Anhalt, Anne Marie Keding. Discursul de laudatio a fost susținut de Heiko Maas, ministrul afacerilor externe al Germaniei, țara care asigură președinția Consiliului UE și care anul acesta aniversează 30 de ani de la reunificare. Medalia, cuprinzând pe avers portretul laureatului, iar pe revers unul dintre sigiliile Împăratului Otto cel Mare, a fost înmânată Președintelui României de către primarul general al orașului Magdeburg, Lutz Trűmper, în calitate de gazdă a evenimentului. 

Referindu-se la alocuțiunile ce l-au precedat, Iohannis a spus că aceste cuvinte “constituie o recunoaștere a atașamentului României față de procesul unificării şi al construcției europene” și a mulțumit organizatorilor care au făcut posibilă desfășurarea acestei ceremonii speciale, în condițiile dificile impuse de pandemia de Covid-19.

Șeful statului a arătat că această distincție oferă prilejul rememorării contribuției Împăratului Otto şi dinastiei Ottoniene la istoria medievală europeană și că ea reprezintă o ocazie de a reflecta la provocările cu care ne confruntăm astăzi și la viitorul Uniunii Europene.

“Această festivitate are loc în contextul deținerii de către Germania a Președinției Consiliului Uniunii. Așa cum spune motto-ul Președinției germane, „Împreună pentru redresarea Europei”, unitatea este soluția la provocările cu care ne confruntăm. Am încredere că eforturile Președinției germane se vor materializa în avansarea proiectului european, prin soluții care să aducă beneficii tuturor statelor membre. Totodată, vă asigur că aveți tot sprijinul României“, a spus președintele.

Klaus Iohannis a mai vorbit despre procesul de remodelare a lumii bazat pe lecţiile învăţate din gestionarea crizei curente generate de pandemia de COVID-19 și a spus că reprezintă o oportunitate majoră de progres în evoluţia Uniunii Europene.

Însă, a subliniat președintele, pentru a asigura consolidarea proiectului european avem nevoie de unitate, coeziune şi solidaritate.

“Aceste principii sunt cu atât mai importante în contextul crizei sanitare cu care ne confruntăm. Este evident că un răspuns adecvat la o criză de asemenea magnitudine şi cu implicaţii atât de complexe nu poate fi decât un răspuns european comun şi coordonat”, a spus el, nominalizând pachetul de relansare economică agreat alături de ceilalți lideri ai UE ca “dovadă clară a solidarității şi unității europene“.

“Acordul, de o importanță istorică, va sprijini puternic economiile statelor membre afectate de criza sanitară şi va contribui semnificativ la consolidarea proiectului european. În continuare, trebuie să construim pe baza solidarităţii, a coeziunii şi a unităţii, atât ca principii generale, cât şi în susţinerea unor iniţiative concrete. De exemplu, România a fost primul stat membru care a găzduit rezerva strategică de echipamente medicale pentru Uniunea Europeană – rescEU, care a facilitat în timpul pandemiei livrarea de echipamente esențiale în zonele cele mai afectate, inclusiv în vecinătatea Uniunii Europene. Convergenţa nu mai este un simplu deziderat, ci o realitate tangibilă demonstrată încă o dată de criza curentă. Un alt obiectiv major pe care îl avem este menținerea şi dezvoltarea realizărilor proiectului european. Este momentul să întărim această moștenire europeană!“, a continuat președintele, în aplauzele sălii.

În continuare, Klaus Iohannis a subliniat că este nevoie “să demonstrăm leadership” și că izolarea, acțiunea individuală sau replierea naționalistă nu reprezintă soluția pentru statele membre şi cetățeni, ci acțiunea comună în întărirea competențelor europene și în dezvoltarea mecanismelor europene de acțiune.

“Astfel proiectul european va ieși întărit din această grea încercare!”, a afirmat, el, cu tărie, continuând cu un apel la consolidarea relației transatlantice.

Pe de altă parte, criza a arătat că suntem interdependenţi nu numai în interiorul Uniunii, dar şi în raport cu mediul global. Pe acest fond ni s-a întărit convingerea că trebuie să consolidăm legătura transatlantică, care este de importanță vitală pentru noi și reprezintă fundamentul civilizației occidentale. Uniunea Europeană și SUA fac parte din aceeași comunitate de valori, iar ceea ce apropie cele două maluri ale Atlanticului este mult mai important și profund decât diferențele din prezent. În același timp, un rol global consolidat al Uniunii este cu atât mai important cu cât aceasta reprezintă o forță la nivel internațional și un exemplu pentru alte națiuni în domenii multiple, inclusiv lupta împotriva schimbărilor climatice şi susținerea multilateralismului eficient și pragmatic. Pe baza considerentelor menționate, sunt ferm convins că o Uniune puternică – atât intern, cât şi pe plan global – va continua să aducă bunăstare și securitate cetățenilor săi, va continua să inoveze, să facă față provocărilor tehnologice și să gestioneze crize majore, să fie un actor economic competitiv, precum și un model de democrație și valori”, a continuat Klaus Iohannis.

Președintele a mai spus că România şi Germania, ca state ferm dedicate procesului de integrare europeană, sunt parteneri naturali în acest demers către o Uniune Europeană mai puternică, manifestându-și speranța că multe din răspunsurile necesare vor fi aduse de Conferința privind viitorul Europei, care va fi lansată până la finalul mandatului Președinției germane a Consiliului UE.

Klaus Iohannis a mai menționat că bazele acestui proces au fost stabilite prin Declarația de la Sibiu, adoptată în mai 2019, când, pentru prima dată de la aderare, România a deținut Președinția Consiliului Uniunii.

“Declarația sintetizează principiile pentru o Uniune mai puternică. Aceste orientări constituie ”Spiritul de la Sibiu”, o Europă re-unită în pace și democrație – o singură Europă, de la Est la Vest, de la Nord la Sud, condusă de valorile și libertățile sale. O Europă care aduce statelor membre mai multă convergență și egalitate și care generează rezultate tangibile pentru cetățeni”, a rememorat președintele.

În încheierea discursului său, Iohannis s-a referit la relația diplomatică româno-germană, aflată la aniversarea de 140 de ani.

“Astăzi, legăturile României cu Germania sunt puternice și privilegiate, cu o relevanță strategică deosebită. Consultările politice bilaterale și coordonarea în cadrul Uniunii au un ritm susținut și sunt dublate de relații economice solide. Germania este gazda uneia din cele mai mari comunități românești în afara granițelor, care reprezintă un model de integrare în societatea germană, contribuind la bunăstarea statului german și la diversitatea socio-culturală. Totodată, prezența etnicilor germani în România, vizibilă prin numeroase orașe și așezări înfloritoare, biserici, colecții muzeale, tradiții culturale, prin sistemul de învățământ cu predare în limba germană, a creat o punte de legătură solidă între statele noastre. Libertățile cetățenești oferite de Dreptul de la Magdeburg – acea formă de drept urban provenit din statutul orașului dumneavoastră, au avut o influență deosebită și în Transilvania. Ele au definit viața, activitatea și raporturile juridice și în rândul comunității sașilor transilvăneni. Închei prin a vă mulțumi încă o dată pentru Premiul acordat şi doresc să vă asigur, din nou, de angajamentul meu personal și al poporului român față de proiectul european, față de valorile și principiile democratice care ne-au adus împreună!”, a conchis el.

Premiul „Otto cel Mare” este acordat, o dată la doi ani, personalităților și organizațiilor care au merite deosebite în procesul european de unificare și în promovarea gândirii europene. Distincția a fost acordată pentru prima dată în anul în 2005, cu ocazia aniversării a 1200 de ani de existență a orașului Magdeburg. Premiul constă într-o plachetă lucrată de către unul dintre cei mai renumiți realizatori de medalii din lume, profesorul Bernd Göbel.  

Printre personalitățile cărora li s-a decernat până în prezent această distincţie se numără Cancelarul Germaniei Angela Merkel, fostul Preşedinte al Germaniei Richard von Weizsäcker, fostul Președinte al Letoniei Vaira Vīķe-Freiberga, precum și fostul Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate Federica Mogherini. În anul 2015, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) a fost prima instituţie distinsă cu acest premiu.

Acest premiu întregește o serie de distincții similare primite de președintele Klaus Iohannis în ultimii ani, culminând cu prestigiosul Premiu Carol Cel Mare, pe care Societatea pentru conferirea Premiului Internațional “Carol cel Mare” al orașului Aachen a decis să i-l acorde în decembrie 2019. Ceremonia de decernare ar fi trebuit să aibă loc în mai 2020, la Aachen, însă din cauza pandemiei de coronavirus această festivitate a fost amânată pentru anul 2021.

Până în prezent, președintele Klaus Iohannis a primit mai multe recunoașteri și distincții internaționale cu privire la activitatea sa politică.

La 4 martie 2020, Klaus Iohannis a primit, într-o ceremonie la București, Premiul European “Coudenhove-Kalergi” pentru anul 2020. pentru ”meritele sale deosebite de politician care, prin dedicarea pentru valorile europene, contribuie decisiv la consolidarea integrării României în comunitatea statelor europene”, apreciindu-se, totodată, că ”acțiunea sa politică are un rol exemplar într-o Europă care a fost divizată în trecut”.

În 2018, șeful statului a primit, la München, premiul ”Franz Josef Strauss” din partea Fundației Hanns Seidel pentru promovarea, în mod constructiv și vizionar, de-a lungul întregii sale cariere politice, a valorilor democratice, a unei societăți unite și a încrederii în proiectul european.

Aceasta a fost cea de-a treia distincție primită de Klaus Iohannis în Germania, după ce în 2016 a fost distins la Kiel cu premiul Fundației Hermann Ehlers pentru “sprijinirea statului de drept şi a luptei anticorupţie”, iar în 2017, la Berlin, cu Ordinul Sfântului Gheorgheacordat de Balul Operei ”Semper” din Dresda, pentru angajamentul său politic pro-european.

Tot în 2017, președintele a primit, la Washington, distincţia “Light Unto the Nations”, premiu acordat de către Comitetul Evreiesc American (American Jewish Committee – AJC) şefilor de stat care s-au remarcat, de-a lungul timpului, prin promovarea valorilor democratice.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

PPE

Sorin Cîmpeanu, mesaj pentru miniștrii educației din UE: Investițiile în educație, un reper pentru recuperarea impactului socio-economic generat de pandemie

Published

on

@ Sorin Cîmpeanu - Facebook

Ministrul educației, Sorin Cîmpeanu, a participat la videoconferința informală a miniștrilor educației din UE, organizată de președinția portugheză a Consiliului UE. Reuniunea se desfășoară sub tema „Drumul către Summitul social de la Porto: contribuția educației și formării profesionale”, în cadrul președinției portugheze a Consiliului Uniunii Europene.

Cu această ocazie, ministrul educației din România, a reiterat faptul că educația și formarea sunt sectoare cruciale pentru redresarea economică, pentru tranzițiile digitale și ecologice, pentru dezvoltarea unei Europe mai incluzive, precum și pentru realizarea potențialului și aspirațiilor fiecărui individ.

„Investițiile în educație și formare reprezintă un reper pentru recuperarea impactului socio-economic generat de pandemie, pentru a asigura accesul egal la oportunități și medii de învățare”, a transmis ministrul în discursul său, se arată într-un comunicat remis Calea Europeană.

De asemenea, Sorin Cîmpeanu a menționat că până în 2025, ministerul educației și-a propus să generalize învățământul preșcolar, începând cu vârsta de 3 ani: „Este angajamentul nostru permanent de a atrage și ține tinerii în sistemul de învățământ. În acest sens, implementăm un proiect care vizează îmbunătățirea tranziției de la învățământul secundar superior la învățământul terțiar și creșterea participării la învățământul superior.”

Ministrul Sorin Cîmpeanu a subliniat în mesajul său rolul semnificati al instituțiilor de învățământ superior în găsirea de soluții pentru provocările actuale: „Contextul actual a arătat mai mult decât oricând importanța instituțiilor de învățământ superior în generarea de soluții la provocările globale. Rețelele universitare europene promovează strategii inovatoare de cercetare și contribuie la implementarea unor soluții realiste pentru dezvoltare durabilă. Nu în ultimul rând, investițiile eficiente, crearea și implementarea sinergiilor între fondurile și instrumentele europene și naționale trebuie să fie o prioritate pentru fiecare dintre noi.”

Continue Reading

ROMÂNIA

Ambasadoarea Franței la București salută sprijinul României privind mecanismul UE pentru statul de drept: Statul de drept este inima contractului politic care ne leagă

Published

on

© Ambasada Franței în România

Ambasadoarea Franței în România, Laurence Auer, a salutat vineri sprijinul oferit de România în includerea mecanismului privind statul de drept ca elemente cheie al noului cadru financiar multianual al Uniunii Europene, subliniind că statul de drept va fi o prioritate a viitoarei președinții franceze a Consiliului UE, care va începe la 1 ianuarie 2022.

“Președinția franceză va veni în 2022 cu priorități, desigur, cu respectarea cuvenită a ceea ce vor fi realizat partenerii noștri portughezi și sloveni în 2021. Ar trebui să menționez statul de drept, un element cheie al noului cadru financiar, adoptat împreună cu sprijinul României”, a afirmat Auer într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro alături de omologul său german, Cord Meier-Klodt, cu ocazia Zilei reconcilierii franco-germane.

“Statul de drept în UE nu este o ideologie, este un set de reguli legale, este inima contractului politic care ne leagă”, a întărit ea mesajul său.

În interviul menționat, și ambasadorul german a făcut trimitere la statul de drept și a salutat anunțul făcut de prim-ministrul Florin Cîțu de a îndeplini rapid recomandările rămase privind MCV.

Potrivit lui Auer, președinția franceză va urmări desigur implementarea agendelor ecologice și digitale, dar și dimensiunea agendei sociale, cu accent pe inovație și incluziune.

Amintim că în cadrul ultimului summit din timpul președinției germane a Consiliului Uniunii, liderii statelor UE au deblocat veto-ul Poloniei și al Ungariei asupra bugetului UE, planului de relansare și condiționalității privind statul de drept. Compromisul cu Budapesta și cu Varșovia a fost mediat de președinția germană a Consiliului Uniunii Europene. Acesta a implicat o declaraţie suplimentară de înţelegere asupra modului în care va funcţiona noul instrument de condiţionare a acordării fondurilor europene. Potrivit unui proiect al declaraţiei, consultat de DPA, nu va fi luată nicio hotărâre de blocare a fondurilor înainte ca CJUE (Curtea de Justiţie a UE) să se pronunţe în cazul în care o ţară decide să conteste reglementare în cauză.

România, prin vocea președintelui Klaus Iohannis, a susținut în repetate rânduri că va accepta o astfel de condiționare a fondurilor UE de criteriul statului de drept.

Mai mult, în primul raport anual din istoria UE consacrat situației statului de drept în toate țările UE, Comisia Europeană a subliniat că angajamentul Guvernului României de a restabili calea reformei judiciare după declinul din anii 2017-2019 a contribuit la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, iar societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ambasadorul Germaniei la București: Ne-am bucura să întâmpinăm România în zona euro de îndată ce condițiile sunt îndeplinite

Published

on

© Ambasada Germaniei în România

Ambasadorul Germaniei la București, Cord Meier-Klodt, a declarat vineri că țara sa și Franța s-ar bucura să întâmpine România în rândul statelor membre ale zonei euro atunci când Bucureștiul va îndeplini toate criteriile.

Ne-am bucura, în calitate de țări din zona euro, să întâmpinăm România în rândul nostru, de îndată ce sunt îndeplinite toate condițiile, fiindcă asta va consolida zona euro. Faptul că România este foarte intens preocupată de aderarea la zona euro reprezintă o premisă foarte bună pentru toate celelalte etape”, a afirmat Meier-Klodt într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro alături de omoloaga sa franceză, Laurence Auer, cu ocazia Zilei reconcilierii franco-germane.

Diplomatul german a explicat că  Uniunea economică și monetară, precum și moneda euro au drept scop o mai bună funcționare a economiei europene și crearea mai multor locuri de muncă.

“Pe scurt: să ofere cetățenilor europeni accesul la mai multă prosperitate. Aderarea la zona euro vine așadar cu avantaje economice”, a spus el.

“Această cale trebuie să fie accesibilă tuturor statelor membre UE”, a subliniat acesta.

Cord Meier-Klodt a mai arătat că apartenența la zona euro presupune însă și multe responsabilități și provocări.

“Este un proces complex, iar trecerea la moneda euro necesită o pregătire vastă. Așadar țara trebuie să fie bine pregătită pentru ca această trecere să devină cu adevărat un avantaj pentru propria sa dezvoltare. Esențiale sunt finanțele publice solide și o economie robustă și competitivă. Deja procesul de aderare aduce cu sine numeroase avantaje și un pachet de măsuri pentru îmbunătățirea economică”, a adăugat acesta.

România este singurul stat membru dintre țările UE aflate în afara zonei euro care nu îndeplinește niciun criteriu pentru adoptarea monedei unice europene, relevă datele raportului de convergență din anul 2020 publicat la 10 iunie anul trecut de Comisia Europeană. Raportul analizează progresele făcute de cele șapte state membre din afara zonei euro care s-au angajat din punct de vedere juridic să adopte moneda euro: Bulgaria, Cehia, Croația, Ungaria, Polonia, România și Suedia. Regresul înregistrat de România este cât se poate de vizibil, după ce în raportul de convergență din anul 2018 țara noastră îndeplinea unul din cele patru criterii de aderare la euro, iar potrivit raportului de convergență din anul 2016 trei din cele patru criterii erau respectate.

Raportul se bazează pe criteriile de convergență, cunoscute și sub denumirea de “criteriile de la Maastricht”, care sunt prevăzute la articolul 140 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Printre aceste criterii de convergență se numără stabilitatea prețurilor, soliditatea finanțelor publice, stabilitatea cursului de schimb și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. Se analizează, de asemenea, compatibilitatea legislației naționale cu normele Uniunii Economice și Monetare.

În ce privește dimensiunea integrării economice europene, în cadrul Summitului zonei euro în format extins care a avut loc la 11 decembrie anul trecut și care i-a reunit pe cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE, a fost adoptată o Declarație a liderilor prin care este reafirmată importanța unui răspuns economic coordonat și rapid la provocările generate de pandemia de COVID-19, inclusiv pe baza progreselor deja obținute privind Uniunea Economică și Monetară și Uniunea Bancară.

Continue Reading

Facebook

U.E.23 mins ago

Ambasadoarea Franței Laurence Auer: Conferința privind viitorul Europei se va baza pe cele 10 angajamente ale Declarației Summitului de la Sibiu

U.E.37 mins ago

Ambasadorul german Cord Meier-Klodt: Spiritul franco-german de la Elysée a trasat cursul acordului de 750 de miliarde de euro privind redresarea UE

PPE53 mins ago

Sorin Cîmpeanu, mesaj pentru miniștrii educației din UE: Investițiile în educație, un reper pentru recuperarea impactului socio-economic generat de pandemie

ROMÂNIA55 mins ago

Ambasadoarea Franței la București salută sprijinul României privind mecanismul UE pentru statul de drept: Statul de drept este inima contractului politic care ne leagă

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI56 mins ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu susține propunerea de modificare a Regulamentului FEAD: Sprijinul pentru oamenii aflați în dificultate trebuie să continue neîntrerupt

RUSIA58 mins ago

Președintele Consiliului European l-a informat pe Vladimir Putin că UE pregătește revizuirea relațiilor cu Rusia în martie și i-a solicitat eliberarea lui Aleksei Navalnîi

ROMÂNIA1 hour ago

Ambasadorul Germaniei la București: Ne-am bucura să întâmpinăm România în zona euro de îndată ce condițiile sunt îndeplinite

ENGLISH2 hours ago

French-German Day. Ambassadors Laurence Auer and Cord Meier-Klodt: Europe was made possible because two countries decided to reconciliate. The spirit of the Elysée Treaty shaped EU’s recovery fund

PPE2 hours ago

Grupul PPE-CoR la lansarea Platformei Broadband 2021: Tehnologia digitală, imperativă pentru a asigura continuarea vieții profesionale și private în contextul pandemiei COVID-19

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, mesaj pentru președintele turc Recep Tayyip Erdogan: Dialogul este esenţial, dar aşteptăm gesturi credibile pe teren

Dragoș Pîslaru2 days ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac2 days ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE2 days ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac3 days ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.1 week ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă4 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA4 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

Advertisement
Advertisement

Trending