Connect with us

U.E.

Ceremonia de acordare a Premiului Carol cel Mare, amânată pentru anul viitor: Klaus Iohannis va primi prestigiosul premiu la 13 mai 2021

Published

on

© Administrația Prezidențială

Societatea pentru conferirea Premiului Internațional “Carol cel Mare” al orașului Aachen, al cărei laureat în anul 2020 este președintele Klaus Iohannis a decis miercuri să amâne ceremonia de acordare a distincției pentru anul viitor, ea fiind reprogramată de Ziua Înălțării Domnului, marcată în 2021 la data de 13 mai de către creștinii catolici.

“Astăzi, primarul orașului Aachen Marcel Philipp și președintele Consiliului Director Jürgen Linden au anunțat oficial că ceremonia de acordare a premiului Carol cel Mare a fost amânată pentru Ziua Înălțării din 2021”, a scris Societatea pentru premiul Carol cel Mare într-un mesaj pe Twitter, motivul amânării fiind determinat de evoluția pandemiei de coronavirus la nivel european și global.

 

Citiți și Klaus Iohannis: Premiul Carol cel Mare pe care îl primesc se datorează societății românești, care a reconfirmat atașamentul față de Europa și valorile sale

Președintele Klaus Iohannis ar fi trebuit să primească, la 21 mai 2020, în orașul german Aachen, Premiul Internațional ”Carol cel Mare” pentru unitatea Europei, conform unei decizii a Societății Premiului Internațional ”Carol cel Mare” al orașului Aachen anunțate la 14 la decembrie 2019. În conferinţa de presă la care a fost anunţată decizia, preşedintele Societății, Jürgen Linden, a afirmat că această distincţie este menită să-l încurajeze pe Iohannis să continue să conducă ţara sa pe calea europeană.

Ulterior, în cadrul unei vizite pe care a efectuat-o la București în luna februarie, Jürgen Linden a declarat că decizia de conferire a acestui premiu președintelui Klaus Iohannis a fost luată în ”unanimitate” și ”foarte repede” deoarece șeful statului este ”una dintre figurile conducătoare cele mai importante ale politicii europene”.

Klaus Iohannis se alătură astfel unui număr însemnat de lideri din Europa de Est care au primit acest premiu, precum Vaclav Havel sau Donald Tusk. Premiul, ce poartă numele împăratului fondator al Imperiului Carolingian supranumit “Părintele Europei”, este cea mai importantă distincție acordată vreodată unui om politic român.

Pe lista laureaților se află părinții fondatori ai Comunității Europene, arhitecții Uniunii Europene moderne și reprezentanții mișcărilor democratice din Europa Centrală și de Est. De asemenea, printre personalitățile marcante care au primit acest premiu se numără și Winston Churchill, Henry Kissinger, Václav Havel, Jean-Claude Juncker, Angela Merkel, Donald Tusk, Herman Van Rompuy, Martin Schulz, Papa Francisc, Simone Veil, Regele Juan Carlos al Spaniei sau Papa Ioan Paul al II-lea, care a primit, în 2004, singurul Premiu Extraordinar „Carol cel Mare” acordat până în prezent.

Ultimii doi laureați au fost președintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron, în 2018, și secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres, în 2019.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

Comisia Europeană a pregătit noul plan de acțiune pentru combaterea rasismului 2020-2025

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

În discursul său din 2020 privind starea Uniunii, președinta von der Leyen a anunțat un nou plan de acțiune al UE de combatere a rasismului, în care se stabilesc măsuri pentru următorii 5 ani. Printre altele, Comisia se va asigura că statele membre pun în aplicare pe deplin legislația UE relevantă și va consolida în continuare cadrul juridic, dacă este necesar, precizează un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Consolidarea ar putea viza în special domeniile în care nu există reglementări în materie de nediscriminare, cum ar fi activitatea de asigurare a respectării legii.

De asemenea, Comisia invită statele membre să facă uz cât mai mult de instrumentele pe care le au la dispoziție, în special de finanțarea disponibilă în cadrul următorului buget pe termen lung al UE și al instrumentului Next Generation EU.

Sunt necesare eforturi suplimentare de coordonare, sensibilizare și asigurare a respectării legislației naționale și a UE

Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului 2020-2025 stabilește o serie de acțiuni, prin intermediul legislației UE, dar și prin alte mijloace, cum ar fi colaborarea cu statele membre, inclusiv prin acțiuni de asigurare a respectării legislației naționale, cu mass-media și cu societatea civilă, valorificarea instrumentelor UE care sunt în prezent disponibile sau care vor fi disponibile în viitor și evaluarea resurselor umane proprii ale Comisiei. Printre altele, în planul de acțiune se solicită:

  • O mai bună asigurare a respectării legislației UE – UE dispune de un cadru juridic solid pentru combaterea discriminării, a rasismului și a xenofobiei, dar este în mod clar necesar să se reevalueze acest cadru și să se identifice eventualele lacune care trebuie remediate. În 2021, Comisia va prezenta un raport privind aplicarea Directivei privind egalitatea rasială, urmând ca până în 2022 să propună eventualele acte legislative necesare. Comisia va asigura, de asemenea, transpunerea și punerea în aplicare deplină și corectă a Deciziei-cadru privind combaterea rasismului și a xenofobiei, inclusiv prin intermediul procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.
  • O coordonare mai strânsă – Comisia va numi un coordonator antirasism și va iniția un dialog periodic cu părțile interesate, care va avea loc cel puțin de două ori pe an. Coordonatorul va colabora cu persoane care fac parte din minorități rasiale sau etnice și va interacționa cu statele membre, cu Parlamentul European, cu societatea civilă, cu mediul academic și cu Comisia pentru a consolida măsurile de politică în domeniul combaterii rasismului.
  • Activități polițienești și de protecție echitabile – cu sprijinul agențiilor UE, cum ar fi Agenția pentru Drepturi Fundamentale (FRA) și Agenția pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL), statele membre sunt încurajate să își intensifice eforturile pentru a preveni atitudinile discriminatorii ale autorităților de aplicare a legii și a spori credibilitatea acțiunilor de asigurare a respectării legii împotriva infracțiunilor motivate de ură.
  • Intensificarea acțiunilor la nivel național – statele membre sunt încurajate să adopte, până la sfârșitul anului 2022, planuri naționale de acțiune de combatere a rasismului și a discriminării rasiale. Până la sfârșitul anului 2021, în colaborare cu experții naționali, Comisia va stabili principiile de bază pentru elaborarea unor planuri naționale de acțiune eficace și va prezenta, până la sfârșitul anului 2023, un prim raport privind progresele înregistrate.
  • Diversitate sporită a personalului UE – Comisia va întreprinde acțiuni pentru a îmbunătăți în mod semnificativ reprezentativitatea personalului Comisiei, prin intermediul unor măsuri care să vizeze recrutarea și selecția. Celelalte instituții și organisme ale UE sunt invitate să ia măsuri similare.

Printre alte măsuri menționate în planul de acțiune se numără: sensibilizarea publicului privind stereotipurile rasiale și etnice și abordarea acestor teme prin intermediul mass-mediei, al educației, al culturii și al sportului; ameliorarea colectării de date defalcate pe origine rasială sau etnică. Comisia va lansa un proiect în cadrul căruia va desemna anual una sau mai multe capitale europene ale incluziunii și diversității și va organiza o reuniune la nivel înalt de combatere a rasismului, în primăvara anului 2021.

Planul de acțiune reunește actori de la toate nivelurile pentru a combate cu mai multă eficacitate rasismul din Europa, inclusiv prin adoptarea unor planuri naționale în acest domeniu.

Punerea în aplicare a acțiunilor prezentate în planul de acțiune va fi monitorizată, progresele vor fi incluse în rapoartele viitoare, iar acțiunile vor fi adaptate, dacă va fi cazul.

Continue Reading

U.E.

Laura Codruţa Kövesi, interviu pentru El Pais: Parchetul European trebuie să fie o instituție independentă. Vom avea cazuri complexe, legate de anchetarea oamenilor puternici şi bogaţi

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Procurorul-șef al Parchetului European, Laura Codruţa Kövesi, a declarat în această săptămână într-un interviu pentru cotidianul spaniol El Pais, că perioada următoare va aduce o serie de provocări pentru instituţia pe care o conduce şi că o serie de dosare importante urmează să fie soluţionate, vorbind despre marea bătălie care va urma pentru apărarea statului de drept în Uniunea Europeană.

Într-un interviu prin videoconferinţă citat de Adevărul.ro, noul procuror general al UE anunţă  că doreşte să creeze o “instituţie independentă”.

“Trebuie să arătăm că legea este aceeaşi pentru toată lumea”, a spus Kövesi, care a subliniat scopul final al mandatului său: “Parchetul European este un mijloc de apărare pentru statul de drept în UE”.

Șefa EPPO a mai spus că bugetul de 37,7 milioane de euro alocat nu este încă suficient și a precizat că insistă pentru ca procurorii aflaţi la conducerea insituţiilor din fiecare ţară UE să fie plătiţi de la Luxembourg, pentru a li se asigură independenţa totală.

“Parlamentul European trebuie să dea undă verde în următorul trimestru bugetului UE, care va avea o injecţie suplimentară din fondurile de recuperare convenite de liderii europeni la summitul din iulie trecut. Vor fi mai mulţi bani, mai multă flexibilitate şi, prin urmare, mai mult risc de infracţiuni. Datoria EPPO este de a proteja banii europeni”, a avertizat ea. 

La final, noul procuror şef al Parchetului European a transmis un mesaj despre pericolele pe care le presupune munca anchetatorului anticorupţie în aceste vremuri.

“O să avem de-a face cu cazuri complexe, legate de anchetarea oamenilor puternici şi bogaţi. De aceea e important să fim o instituţie independentă”, a conchis Laura Codruţa Kövesi.

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru: Statul român trebuie să facă parteneriat cu cei care cunosc realitățile din teren pentru implementarea programelor de integrare a romilor

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Statul român trebuie să facă parteneriat cu cei care cunosc realitățile din teren pentru implementarea programelor de integrare a romilor, este mesajul transmis de eurodeputatul Dragoș Pîslaru, coordonator Renew Europe pentru Comisia de Muncă și Afaceri Sociale din Parlamentul European, în contextul adoptării, ieri, cu o largă majoritate (545 la 96), a unui raport despre implementarea Strategiilor Naționale pentru integrarea Roma în Uniunea Europeană.

„Este cutremurător să comparăm cifrele de investiții în integrarea Roma, în România dar și alte țări UE, cu indicii de excluziune socială, din educație, piața muncii, acces la nutriție, locuire sau sănătate pe care minoritatea romă trebuie să îi înfrunte în continuare. Știm că se poate, știm că pot exista programe de succes, că sunt oameni ca Valeriu Nicolae în Ferentari, Claudia Costea la Pirita, Nadia Gavrila la Ponorâta și alte asociații care se implică la firul ierbii, în comunități, și care au soluții la astfel de probleme”, scrie eurodeputatul.

În calitate de coordonator al Renew Europe pentru Comisia de Muncă și Afaceri Sociale, Dragoș Pîslaru  menționează că s-a asigurat că raportul conține „o cerere pentru obiective obligatorii puse de către Comisie, împreună cu măsuri și calendare propuse statelor membre, pentru următorul val de finanțare pentru strategiile naționale”. Aceasta trebuie să vină la pachet cu fonduri suficiente și asistență tehnică care să țină cont de realitățile din teren, adaugă politicianul român.

El este de părere că statul român trebuie să facă parteneriat cu cei care cunosc realitățile din teren pentru implementarea programelor de integrare a romilor.

„Este de datoria noastră să cream acces și oportunitate pentru toți cetățenii României, indiferent de apartenența etnică, indiferent de partidul pentru care votează. Uniunea Europeană va continua să investească în aceste programe, dar este timpul ca autoritățile din România să facă pașii necesari, reali, pentru a lăsa aceste probleme cu adevărat în urmă!”, subliniază Dragoș Pîslaru. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending