Connect with us

POLITICĂ

Klaus Iohannis: Premiul Carol cel Mare pe care îl primesc se datorează societății românești, care a reconfirmat atașamentul față de Europa și valorile sale

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a declarat miercuri, după o întrevedere cu conducerea Consiliului Director al Societății pentru conferirea Premiului Internațional „Carol cel Mare” al orașului Aachen, că va primi această înaltă și prestigioasă distincție în numele României și a arătat că premiul se datorează societății românești, care a reconfirmat prin voturile exprimate pe parcursul anului trecut atașamentul față de Europa și valorile sale.

Șeful statului a făcut aceste afirmații în cadrul unei conferințe comune de presă, la Palatul Cotroceni, cu Jürgen Linden, președintele Consiliului Director al Societății pentru conferirea Premiului Internațional ”Carol cel Mare” al orașului Aachen, și cu Marcel Philipp, primarul orașului Aachen și Membru al Consiliului Director al Societății.

Iohannis s-a întâlnit cu cei doi reprezentanți al Societății Premiului Internațional ”Carol cel Mare” în perspectiva organizării ceremoniei de decernare a Premiul internațional „Carol cel Mare” pentru unitatea Europei în anul 2020, care urmează să aibă loc în orașul Aachen, la data de 21 mai.

Am arătat că urmează să primesc această înaltă și prestigioasă distincție în numele României, drept recunoaștere a eforturilor noastre, a angajamentului în folosul unității și solidarității europene. Totodată, premiul se datorează societății românești, care a reconfirmat prin voturile exprimate pe parcursul anului trecut atașamentul față de Europa și valorile sale. Suntem un popor profund atașat de valorile și construcția europene și întotdeauna am considerat că viitorul României este alături de celelalte state europene, de care ne leagă istoria, cultura, civilizația și valorile democratice”, a spus Iohannis.

În context, președintele a subliniat că imaginea României de stat profund pro-european este mult mai vizibilă după exercitarea pentru prima dată a Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene în prima jumătate a anului 2019, oferind, din nou, drept element de referință Summitul de la Sibiu din 9 mai 2019, prima reuniune din istorie a liderilor europeni desfășurată chiar de Ziua Europei.

”Rezultatele importante pentru avansarea dosarelor europene cu miză majoră, precum și evenimentele organizate în România în timpul acestui mandat – cel mai important fiind Summitul de la Sibiu din 9 mai 2019, finalizat prin adoptarea Declarației de la Sibiu – au demonstrat capacitatea României de a asuma un rol de stat membru al Uniunii matur și pregătit să contribuie la consolidarea Uniunii Europene. Deținând Președinția Consiliului Uniunii Europene, România a avut oportunitatea de a fi și un actor important într-un amplu proces de reflecție asupra viitorului Uniunii Europene”, a arătat președintele.

Șeful statului a mai subliniat că viitorul Uniunii Europeană înseamnă consolidarea proiectului european, funcționarea unitară a acestuia, dar semnifică și faptul că fiecare stat membru trebuie să își găsească locul în cadrul acestuia și să se simtă pe deplin integrat.

”Ceea ce își dorește România este o consolidare a proiectului integrării europene în baza principiului convergenței și coeziunii. Uniunea va fi cu atât mai puternică și relevantă cu cât fiecare stat membru este mai puternic din punct de vedere economic și social”, a mai spus Klaus Iohannis, subliinind din nou că obiectivele majore ale acțiunilor comune la nivel european trebuie să fie în linie și cu angajamentele asumate la Summitul de la Sibiu: o Europă unită, o Europă care aduce statelor membre mai multă convergență și egalitate, care generează rezultate tangibile pentru cetățenii europeni.

Președintele a reamintit că la 21 mai 2020 va reveni la Aachen, după ce în ianuarie 2019 a participat în calitate de reprezentant al președinției române a Consiliului Uniunii Europene, la ceremonia de semnare a Tratatului de cooperare și integrare franco-german, la invitația cancelarului german Angela Merkel și președintelui francez Emmanuel Macron

”Decernarea Premiului „Carol cel Mare” va reprezenta, astfel, o excelentă oportunitate de a prezenta România drept un partener solid și de încredere în cadrul Uniunii Europene, dedicat profund consolidării proiectului european”, a conchis Klaus Iohannis.

Declarația integrală de presă este disponibilă aici.

Președintele Klaus Iohannis va primi, la 21 mai 2020, în orașul german Aachen, Premiul Internațional ”Carol cel Mare” pentru unitatea Europei, conform unei decizii a Societății Premiului Internațional ”Carol cel Mare” al orașului Aachen anunțate la 14 la decembrie 2019. În conferinţa de presă la care a fost anunţată decizia, preşedintele Societății, Jürgen Linden, a afirmat că această distincţie este menită să-l încurajeze pe Iohannis să continue să conducă ţara sa pe calea europeană.

Șeful statului se alătură astfel unui număr însemnat de lideri din Europa de Est care au primit acest premiu, precum Vaclav Havel sau Donald Tusk. Premiul, ce poartă numele împăratului fondator al Imperiului Carolingian supranumit “Părintele Europei”, este cea mai importantă distincție acordată vreodată unui om politic român.

Pe lista laureaților se află părinții fondatori ai Comunității Europene, arhitecții Uniunii Europene moderne și reprezentanții mișcărilor democratice din Europa Centrală și de Est. De asemenea, printre personalitățile marcante care au primit acest premiu se numără și Winston Churchill, Henry Kissinger, Václav Havel, Jean-Claude Juncker, Angela Merkel, Donald Tusk, Herman Van Rompuy, Martin Schulz, Papa Francisc, Simone Veil, Regele Juan Carlos al Spaniei sau Papa Ioan Paul al II-lea, care a primit, în 2004, singurul Premiu Extraordinar „Carol cel Mare” acordat până în prezent.

Ultimii doi laureați au fost președintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron, în 2018, și secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres, în 2019.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
1 Comment

POLITICĂ

Criza submarinelor: Președintele PMP, Cristian Diaconescu: O criză comercială, cum este cea provocată de Franța, nu poate declanșa așteptări geopolitice

Published

on

© Cristian Diaconescu/ Facebook

Nu este de bun augur ca o criză comercială, cum este cea provocată de Franța, în urma desființării contractului încheiat cu Australia, privind achiziția de submarine, să creeze o temă falsă legată de necesitatea creării unei armate europene, a explicat președintele Partidului Mișcarea Populară, Cristian Diaconescu, într-o intervenție în emisiunea online ”Scandalul submarinelor și armata europeană”, organizată de revista ”Historia”.

Liderul PMP a detaliat că ”o conexare a problemelor comerciale dintre două state să provoace anumite așteptări geopolitice, nu este normală, în dinamica relațiilor internaționale.”

Acesta a susținut ideea funcționării la nivelul UE a politicii ”smart defence”, prin crearea de armate comune regionale, care să-și creeze propriile capacități militare, ca o forță de reacție locală, în fața unor provocări comune.

”Din păcate, practica a demonstrat că, dincolo de decizia politică, fiecare țară își avea propria strategie de reacție, ceea ce a respins ideea unei baze comune de apărare”, a punctat Cristian Diaconescu.

Statele Unite, Australia şi Marea Britanie au anunţat pe 15 septembrie un parteneriat strategic pentru a contracara China, AUKUS, incluzând furnizarea de submarine nucleare americane către Canberra

În consecință, Australia a decis să anuleze contractul de achiziţionare a unor submarine franceze cu propulsie convenţională în favoarea navelor americane cu propulsie nucleară, lucru ce a declanșat nemulțumirea Parisului, care, în 2016, a semnat un contract în valoare de 56 miliarde de euro pentru a furniza Australiei 12 submarine cu propulsie clasică.

Furia Franței față de acest gest calificat o ”lovitură în spate” s-a materializat prin rechemarea la Paris a ambasadorilor săi de la Washington și Canberra și anularea unei întrevederi a miniștrilor apărăii francez și britanic, ce urma să aibă loc la Londra.

În această dispută, Uniunea Europeană a făcut scut în fața Parisului, care a fost tratat ”inacceptabil”, iar gestul SUA  a fost calificat ca fiind unul  ”lipsit de loialitate” de către președinții Comisiei Europene și Consiliului European, Ursula von der Leyen și Charles Michel.

Revenind la masa discuțiilor, președinții Emmanuel Macron și Joe Biden au convenit să lanseze un proces de consultări pentru a evita situații precum criza provocată de alianța AUKUS, declarație salutată de secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și Înaltul Reprezentat al UE, Josep Borrell.

Washingtonul și Parisul sunt conștienți că recâștigarea încrederii ”va necesita timp și acțiuni”, iar un prim pas către reclădirea acesteia va fi făcut luna viitoare, când Biden și Macron se vor întâlni în Europa, la summitul G20 de la Roma.

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis o va primi luni pe Ursula von der Leyen la Palatul Cotroceni. Șefa Comisiei Europene se va afla în România pentru a aproba PNRR

Published

on

© Klaus Iohannis/ Twitter

Președintele Klaus Iohannis o va primi luni, la Palatul Cotroceni, pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, informează Administrația Prezidențială.

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen efectuează luni prima sa vizită oficială la București de la preluarea mandatului de șefă a executivului de la Bruxelles. Momentul coincide cu aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență, prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia, ca urmare a pandemiei, pe baze noi ecologice și digitale.

Ursula von der Leyen a vizitat ultima dată România în anul 2015, când deținea funcția de ministru al apărării în Germania.

Potrivit Administrației Prezidențiale, șefa Comisiei Europene va fi primită la ora 16.00 la Palatul Cotroceni de președintele Iohannis, iar de la ora 16.05 cei doi lideri vor avea convorbiri tête-à-tête.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, împreună cu președintele Klaus Iohannis şi premierul Florin Cîțu va vizita apoi Spitalul Universitar de Urgență București, începând cu ora 17.45.

De la ora 18.15, Ursula von der Leyen va susține o conferință comună de presă alături de Klaus Iohannis și Florin Cîțu pentru a marca simbolic aprobarea PNRR-ului României.

Locul ales pentru desfășurarea acestui moment, Spitalul Universitar de Urgență București, este unul cu însemnătate pentru planul ce va fi aprobat României. SUUB va putea beneficia de fonduri prin intermediul PNRR în cadrul pilonului consacrat sănătății.

PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi prin Regulamentul 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului cu privire la Mecanismul de redresare și reziliență. 

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).

Din cele 7,6 miliarde de euro alocate transportului sustenabil, 3,9 miliarde vor fi direcționate transportului feroviar, iar 3,1 miliarde de euro celui rutier. Pe baza sumelor alocate, aceste două sub-componente primesc cea mai mare finanțare din cadrul PNRR. Până în 2026, România se angajează să construiască 434 de kilometri de autostradă prin PNRR, iar din perspectiva infrastructurii feroviare sunt avuți în vedere 311 km de cale ferată modernizată, 311 km de cale ferată cu sistem ERTMS 2, 110 km de cale ferată electrificată, 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare. 

Educația se identifică cu proiectul prezidențial al lui Klaus Iohannis – România Educată. Cele 3,6 miliarde de euro alocate vor contribui, printre altele, la construcția a 50 de școli noi, la achiziționarea a 1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor, la dotarea cu mobilier a 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier, la înființarea a 20.000 de locuri de recreere și lectură și la crearea a 20.000 de locuri de cazare în campusuri universitare.

Subfinanțată cronic asemenea educației în ultimele trei decenii, sănătatea va beneficia de 2,45 miliarde de euro pentru a dota ecosistemul sanitar din România – 200 de centre comunitare, 3.000 de cabinete de asistență medicală, 26 de secții de terapie intensivă nou-născuți și 30 de ambulatorii.

Conform cerințelor convenite la nivel european, între cei șase piloni stabiliți la nivel european trebuie să se regăsească investiții și reforme de cel puțin 37 % pentru sprijinirea obiectivelor de reducere a gazelor cu efect de seră cu 55% până în 2030 în vederea atingerii neutralității climatice până în anul 2050 și 20 % pentru tranziția digitală.

În planul României, minim 37% din PNRR către tranziția verde ar trebui să semnifice aproximativ 10,8 miliarde de euro, iar minim 20% pentru digitalizare aproximativ 5,84 miliarde de euro.

Din structura și bugetul PNRR reiese că 15,9 miliarde de euro vor fi alocate tranziției verzi, iar 1,89 miliarde de euro domeniului digital. La acestea, se vor adăuga 2,12 miliarde de euro prin fondul local pentru tranziție verde și digitală și finanțări pentru obiective digitale pe diferite sub-componente ale componentelor cuprinse în plan.

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, conform negocierilor conduse de președintele Klaus Iohannis la Consiliul European din 17-21 iulie 2020. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Continue Reading

POLITICĂ

Octavian Berceanu, bilanț după 6 luni de mandat: Peste 1.800 de controale privind transferurile de deșeuri și dublarea venitului din amenzile aplicate

Published

on

Update: Octavian Berceanu a declarat pentru CaleaEuropeană.ro că s-au efectuat, mai exact, 1.843 de controale, nu 1.500 cum s-a menționat anterior.

Alianța USR-PLUS susține că prin demiterea lui Octavian Berceanu de la șefia Gărzii Naționale de Mediu, premierul Florin Cîțu a pus capăt celei mai de succes perioade din istoria instituției.

„În 6 luni de mandat, Garda de Mediu a înregistrat cele mai bune rezultate din întreaga de istorie de 20 ani. Pentru Florin Cîțu nu a contat că în primele 8 luni ale anului au fost efectuate peste 1.500 de controale privind transferurile de deșeuri și combaterea introducerii acestora în țară, însoțite de sesizări penale în cazul mai multor importatori ilegali de deșeuri, în timp ce în 2020 au existat doar 143 astfel de acțiuni. Pentru Florin Cîțu nu a contat că au fost confiscate 111 vehicule de transport, în perioada ianuarie-august 2021, existând mai mult de 100 de confiscări în plus față de aceeași perioadă a anului 2020. Pentru Florin Cîțu nu a contat că valoarea totală a amenzilor aplicate a crescut de la 35.383.600 lei în 2019 la 73.892.411 lei în prezent”, a transmis alianța într-un mesaj pe pagina de Facebook.

Activistul de mediu Octavian Berceanu, propus de USR, a fost numit în luna martie, în funcţia de comisar general, cu rang de secretar de stat, al Gărzii Naţionale de Mediu.

În acest sens, alianța USR PLUS i-a mulțumit acestuia pentru activitatea din fruntea GNM, care ar fi obținut în ultimele 6 luni „cele mai bune rezultate din ultimii 20 de ani”.

„Premierul Florin Cîțu continuă să elimine profesioniștii aduși de USR PLUS. În 6 luni, Garda de Mediu a obținut cele mai bune rezultate din ultimii 20 de ani. Pentru prima dată, un șef al Gărzii de Mediu a abordat problema arderilor și transporturilor ilegale de deșeuri, bucureștenii au putut respira un aer mai curat și mii de tone de deșeuri au fost oprite la granița României. Mulțumim, Octavian Berceanu, pentru activitatea din fruntea Gărzii Naționale de Mediu”, se arată în declarația oficială a USR PLUS.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL36 mins ago

Criza submarinelor: Boris Johnson încearcă să redreseze relațiile franco-britanice și îi propune lui Emmanuel Macron o ”restabilire a cooperării”. Președintele Franței, răspuns glacial: Aștept propunerile

Dacian Cioloș2 hours ago

Conferința privind viitorul Europei: Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, consideră că UE are nevoie de un președinte ales de cetățenii europeni: Va avea mai multă legitimitate în reprezentarea UE

POLITICĂ3 hours ago

Criza submarinelor: Președintele PMP, Cristian Diaconescu: O criză comercială, cum este cea provocată de Franța, nu poate declanșa așteptări geopolitice

S&D5 hours ago

Miniștrii muncii din PES: Uniunea Europeană trebuie să combată dezechilibrele sociale. Bunăstarea este un indicator vital pentru politici de succes

GENERAL5 hours ago

România a găzduit prima ediție a Săptămânii Mondiale a Francofoniei Științifice. Ministrul Sorin Cîmpeanu, ales președinte al celei mai mari organizații academice internaționale, Agenția Universitară a Francofoniei

U.E.15 hours ago

Papa Francisc îndeamnă la reconstrucția Europei: “Să ajutăm Europa, bolnavă de oboseală, să se întoarcă la viziunea clarvăzătoare a părinților fondatori”

NATO15 hours ago

Raport: SUA au investit 363 de milioane de dolari în bazele militare din România în ultimii 20 de ani. România, al doilea cel mai mare beneficiar regional după Polonia

NATO18 hours ago

NATO: Avioane militare canadiane au interceptat două avioane de luptă ale Rusiei în apropierea spaţiului aerian al României

PARLAMENTUL EUROPEAN22 hours ago

Forumurile cetățenilor din cadrul Conferinței pentru Viitorul Europei continuă. Democrația europeană, următorul subiect de dezbatere

ROMÂNIA23 hours ago

Președintele delegației naționale în CoR, Adrian Teban: Principiul parteneriatului este cheia pentru implementarea cu succes a PNRR

ONU3 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru3 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU3 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU3 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL4 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI1 week ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI1 week ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA1 week ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending