Corespondență din Aachen – Dan Cărbunaru și Robert Lupițu
Astăzi gravăm un nou nume în marmura memoriei europene – Klaus Iohannis – un șef de stat al UE care și-a folosit toată puterea sa constituțională și tot curajul său personal pentru a garanta statul de drept, a afirmat sâmbătă, la Aachen, președintele Consiliului European, Charles Michel, care a susținut discursul de laudatio pentru președintele Klaus Iohannis, în calitate de laureat al Premiului Carol cel Mare pentru unitatea Europei.
Liderul Consiliului European și-a început discursul transmițând condoleanțe președintelui și poporului român pentru tragicul incendiu de la spitalul din Constanța.
În continuarea debutului discursului de laudatio, Michel a evocat personalitatea istorică a lui Carol cel Mare, simbolicul “Părinte al Europei”, subliniind că numele lui Klaus Iohannis va fi gravat în marmura memoriei europene.
“Timp de 12 secole, acest nume a ars cu putere. Un far, conducându-i pe europeni către mesajul persistent și indestructibil… al unei Europe unite. Așadar, a fost logic ca această inițiativă unică – Premiul Internațional Charlemagne – să fie lansată în acest loc istoric. Aachen. Pentru a aduce un omagiu, an de an, bărbaților și femeilor care, timp de 71 de ani, au dat viață viziunii puternice a unității europene. De Gasperi, Monnet, Adenauer, Churchill, Spaak, Schuman, Veil, Delors, Havel. Nume emblematice, toate. Și doar câțiva dintre câștigătorii prestigioși ai acestui premiu prestigios. Nume care se disting ca pietre de hotar, marcând călătoria noastră europeană. O călătorie care pare lungă în comparație cu o viață de om. Dar care este atât de scurtă în comparație cu cei 1.200 de ani care au trecut între încoronarea împăratului Carol, la Roma. Și semnarea, în același oraș etern, a tratatului care a fondat Uniunea noastră. Astăzi, gravăm un nou nume… în marmura memoriei europene… Klaus Iohannis. Sunt atât onorat, cât și emoționat să “țin în mână ciocanul și dalta”. Pentru a grava numele tău, dragă Klaus, în marmura istoriei europene“, a spus Charles Michel.
Evocând imaginile răsturnării regimului comunist al lui Nicolae Ceaușescu în decembrie 1989 și imaginea de după treizeci de ani, când România și Klaus Iohannis au găzduit Consiliul European de la Sibiu, fostul premier belgian a spus: “Acolo, în România, am văzut cu toții un șef de stat al UE … folosindu-și toată puterea sa constituțională. Și tot curajul său personal, pentru a garanta statul de drept”.
“Solidaritate, libertate, stat de drept. Acestea sunt fundamentele casei noastre europene comune. Ele reprezintă atât un crez, cât și un angajament. Alese în mod liber, de către popoare libere, care au ales să își lege destinele. (…) Tocmai pentru că De Gasperi, Schuman, Monnet și Spaak și-au imaginat un timp dincolo de ei înșiși – au reușit să pună bazele Uniunii noastre. În beneficiul nostru, al generațiilor viitoare. Apoi au venit constructorii. Giscard, Schmidt, Kohl, Mitterrand, Delors și alții … Cărămidă cu cărămidă, au ridicat metodic etajele mari ale casei noastre comune – piața unică, spațiul Schengen, euro“, a adăugat Michel.
“Dragul meu Klaus, tu faci parte din acest mare șir de constructori”, a subliniat liderul instituției UE care reunește șefii de stat sau de guvern, vorbind pe rând despre meritele lui Klaus Iohannis în calitate de primar al Sibiului și, apoi, în calitate de președinte.
Mai întâi, la Sibiu. Ales primar în anul 2000, v-ați apucat direct de treabă. Construind și transformând orașul – cu o rețetă puternică de ambiție și bun simț. Și Sibiul a prosperat. În doar câțiva ani, Sibiul s-a transformat într-un centru puternic de dezvoltare economică și prosperitate. Un centru cultural strălucitor. Și o destinație turistică extrem de atractivă. O poveste de succes din România. Și o poveste de succes europeană. La fel ca un constructor de orgă – a cărui răbdare, pricepere și talent trăiesc în muzica instrumentelor lor. Ați construit un oraș modern, deschis și prosper. Munca și viziunea dumneavoastră continuă să trăiască astăzi la Sibiu“, a continuat el.
Dear @KlausIohannis, you are one of the fiercest defenders of our common 🇪🇺 values: liberty, solidarity & rule of law.
Thank you for your invaluable contribution to the #EUCO & congratulations on this #CharlemagnePrize.
A fitting tribute to the example you set for us all. pic.twitter.com/jloDFyFjwN
— Charles Michel (@eucopresident) October 2, 2021
Klaus Iohannis întruchipează, atât pentru el însuși, cât și pentru țara sa, motto-ul european: “Uniți în diversitate”
Președintele Consiliului European l-a parafrazat pe laureat, amintind că înainte de a deveni președinte, Klaus Iohannis a spus că “ceea ce s-a realizat la scară mică la Sibiu se poate realiza și la nivelul întregii Românii”.
“Dragă Klaus, te cunosc și am lucrat cu tine din 2014. Anul în care am intrat amândoi în Consiliul European. Nu putem vorbi despre calitățile tale și nici nu putem înțelege parcursul tău fără să începem de la început. Originea ta”, a spus Michel, evocând faptul că Sibiul a fost fondat în secolul al XII-lea de către sași, o comunitate de limbă germană, astăzi minoritară, dar încă vibrantă, în care s-a născut și a crescut românul Klaus Iohannis.
“Și, reprezentând această comunitate minoritară, Klaus Iohannis a fost ales, și reales, cu un sprijin popular fenomenal în Sibiu, apoi la nivel național. Într-un moment în care identitățile pot stârni dezbateri aprinse – și sunt uneori abuzate – Klaus Iohannis întruchipează, atât pentru el însuși, cât și pentru țara sa, motto-ul european: “Uniți în diversitate”, a continuat el, în discursul de laudatio.
Klaus Iohannis – de la dovada că “se poate să fi patriot al Sibiului, patriot român și patriot european” la “Europa lucrurilor bine făcute”
Potrivit lui Charles Michel, Klaus Iohannis este dovada că “se poate să fi patriot al Sibiului, patriot român și patriot european”, apartenențe care se suprapun și se îmbogățesc reciproc “atunci când aderăm la valorile solidarității, libertății și statului de drept”.
“Iar aceste valori ne conduc în mod natural spre ascultare, respect și toleranță. Klaus Iohannis, tu ești dovada vie a acestui lucru. În calitate de președinte al țării dumneavoastră, apărați cu fermitate respectul și incluziunea tuturor minorităților”, a precizat el.
Prin acțiunea în Consiliul European, Klaus Iohannis contribuie
Șeful Consiliului European a ridicat la rang înalt și implicarea lui Klaus Iohannis în summit-urile europene.
“Ascultarea, respectul și toleranța sunt esențiale. Nu există state “mari” sau “mici”. Toată lumea are aceeași voce. Aceeași capacitate de a argumenta pentru a influența decizia. Discuțiile sunt uneori dure. Iar confruntarea face parte din dezbaterea democratică. Este chiar utilă. Pentru că ne permite să ne dezvoltăm inteligența colectivă, ceea ce ne determină să luăm decizii împreună pentru viitorul Uniunii Europene. În acest proces, pot să mărturisesc, te poți baza întotdeauna pe Klaus Iohannis: calm, metodic, ferm pe principii, elegant, mereu respectuos față de opinia celuilalt. hotărâți să contribuie la elaborarea împreună a unei soluții comune”, a detaliat el..
“Ai spus cândva, dragă Klaus, că tu reprezinți “România lucrului bine făcut”. Prin acțiunea ta în cadrul Consiliului European, contribui la “Europa lucrurilor bine făcute”, a mai spus Charles Michel.
În Europa de astăzi nu există centru și periferie, membri vechi și noi – datorită transformărilor al căror arhitect principal este Klaus Iohannis
Citând din Eugen Ionesco și Tristan Tzara, șeful Consiliului European a vorbit despre libertatea post-1989 din România ca o condiție pentru construirea viitorului.
“Din 1989, românii au inițiat o epocă de aur pentru țara lor. Demonstrați, chiar și prin greutăți, că democrația este cea mai bună școală a maturității. Demonstrația unei națiuni care îmbină istoria și modernitatea. Experiență și dinamism. Înțelepciune și creativitate. Și care dovedește în fiecare zi că inima europeană bate în același ritm la Sibiu, București, Vilnius, Roma, Berlin, Aachen. Vă spun astăzi, privindu-vă în ochi: în Europa de astăzi, nu există centru și periferie. Nu există membri vechi și noi. Și asta datorită transformărilor al căror arhitect principal este Klaus Iohannis. Europa redevine treptat ea însăși. Diverse și întregi”, a adăugat Charles Michel.
El a asigurat că Europa nu este la capătul drumului, deoarece alte popoare doresc să adere la Uniunea Europeană și parcurg același drum anevoios.
Și acest mesaj a fost îndreptat către rolul președintelui României. “Tu, dragul meu Klaus, ești avocatul lor neobosit. Așa cum și alți laureați ai Premiului Charlemagne înaintea ta au susținut cauza aderării României”, a subliniat Michel.
2022 – anul apărării europene
În discursul său, președintele Consiliului European a vorbit și despre sensul mai larg al integrării europene, axându-se la autonomia strategică europeană, o temă asupra căreia președintele Klaus Iohannis s-a aplecat întotdeauna printr-o abordare de complementaritate între NATO și Uniunea Europeană.
“Cei care sunt în favoarea unei mai mari autonomii strategice europene îi suspectează uneori pe cei care se opun acesteia că împiedică integrarea. Alții văd în autonomia sporită riscul de a slăbi Alianța noastră atlantică. (…) Ce căutăm? Ne dorim mai puțină dependență și mai multă influență. Pentru că avem valori de promovat – și acestea sunt puternice – interese de apărat și cetățeni de protejat. Autonomia noastră mai mare trebuie să se bazeze pe doi piloni strategici: dezvoltarea socială și economică și securitatea”, a afirmat el
Astfel, Michel a spus că Alianța Atlantică este coloana vertebrală a pilonului securității: “Consolidarea apărării europene înseamnă consolidarea Alianței”.
El a anunțat că 2022 va fi anul apărării europene.
“Care este foaia noastră de parcurs? Începând de marțea aceasta, peste câteva zile, Consiliul European va organiza o dezbatere strategică privind locul Uniunii noastre în lume, în lumina evenimentelor geopolitice recente: Afganistan, situația din Indo-Pacific, relațiile cu China. Vom ghida procesul, în special în cadrul busolei strategice, până la un Consiliu European programat pentru martie 2022, unde apărarea europeană va fi una dintre temele majore. De asemenea, avem în fața noastră elaborarea și adoptarea unei noi declarații de parteneriat strategic între Uniunea Europeană și NATO. După cum știți, Alianța Atlantică a început, de asemenea, să reflecteze asupra conceptului său strategic, care se va afla pe ordinea de zi a unui viitor summit care va avea loc în Spania în 2022”, a adăugat el.
Charles Michel: Autonomia strategică europeană a fost descrisă în Declarația de la Sibiu
Președintele Consiliului European a mai amintit că obiectivul european de a obține o mai mare autonomie nu este nou, fiind descris în Declarația de la Sibiu din mai 2019: “Ne vom proteja cetățenii și le vom asigura securitatea investind în puterea noastră de convingere și în puterea noastră de constrângere, precum și prin colaborarea cu partenerii noștri internaționali. Europa va fi un actor principal responsabil pe scena mondială”.
“Dar vreau să închei cu primele puncte ale angajamentului pe care ni l-am asumat cu Klaus Iohannis: “Vom căuta întotdeauna soluții comune. [Și] vom continua să ne protejăm modul de viață, democrația și statul de drept.” Nu ați așteptat până în 2019 pentru a fi unul dintre cei mai aprigi și onești actori ai acestei promisiuni solemne. Vă mulțumesc profund pentru angajamentul dumneavoastră, pentru contribuția neprețuită și indispensabilă la proiectul european. Vă mulțumesc și bravo!”, a conchis Charles Michel.
Citiți și
Președintele Klaus Iohannis este laureat sâmbătă, la Aachen, cu Premiul “Carol cel Mare” pentru contribuția adusă la unitatea europeană în cadrul unei ceremonii care are loc la Primăria din Aachen. Șeful statului se alătură astfel unor importanți lideri din Europa Centrală și de Est care au primit acest premiu, precum Vaclav Havel sau Donald Tusk. Premiul, ce poartă numele împăratului fondator al Imperiului Carolingian supranumit “Părintele Europei”, este cea mai importantă distincție acordată vreodată unui om politic român.
Comitetul director al Premiului Carol cel Mare a decis, la 14 decembrie 2019, să acorde președintelui Klaus Iohannis premiul pentru anul 2020 ca recunoaștere a meritelor în ceea ce privește “conducerea României pe o traiectorie pro-europeană, bazată pe valorile statului de drept”, pentru “eforturile depuse pentru consolidarea Uniunii Europene și a statelor membre”, precum și pentru “promovarea echității, a protecției minorităților și a diversității culturale și pentru rolul său de creator de punți de legătură între societățile din vestul și estul Europei”.
Klaus Iohannis se alătură unei galerii importante de lideri precum cancelarul german Angela Merkel, fostul președinte al Comisiei Europene și premier al Luxemburgului Jean-Claude Juncker sau Papa Francisc.
Distincția este acordată șefului statului pentru contribuția sa la unitatea europeană, el călcând astfel pe urmele unor mari lideri din Europa și transatlantici care au intrat în posesia medaliei simbolice ce poartă chipul împăratului Carol cel Mare, întemeietorul Imperiului Carolingian, primul împărat recunoscut în Europa de Vest după căderea Imperiului Roman de Apus, care a domnit și a fost înmormântat la Aachen și care este considerat “Pater Europae” – Părintele Europei.
Pe lista laureaților se află părinții fondatori ai Comunității Europene, arhitecții Uniunii Europene moderne și reprezentanții mișcărilor democratice din Europa Centrală și de Est. Premiul inaugural a fost acordat în 1950 lui Richard de Coudenhove-Kalergi, iar până în 1960 a fost decernat celor mai importanți arhitecți ai idealului Europei unite și fondării UE – Alcide de Gasperi, Jean Monnet, Konrad Adenauer, Winston Churchill, Paul Henri Spaak, Robert Schuman – și aliatului american – fostul secretar de stat George Marshall, inițiatorul planului american de reconstrucție a Europei Occidentale postbelice.
În anul 1969, premiul a fost acordat pentru prima dată unei instituții, respectiv Comisia Comunităților Europene. Prima femeie distinsă cu prestigioasa distincție a fost Simone Veil, întâia femeie președinte al Parlamentului European, în 1981, iar prima personalitate regală înscrisă în galeria laureaților a fost regele Spaniei, Juan Carlos, în 1982. Unicul premiu Carol cel Mare acordat în mod extraordinar a fost decernat Papei Ioan Paul al II-lea în anul 2004. În cei peste 70 de ani de istorie, premiul Carol cel Mare nu a fost decernat în zece rânduri , întrucât comitetul nu a identificat un laureat corespunzător idealului Europei unite.
Între laureații premiului se numără și importanți lideri care au marcat finalul secolului trecut, precum fostul președinte al SUA Bill Clinton, fostul premier britanic Tony Blair, fostul cancelar german Helmut Kohl, care a primit premiul împreună cu fostul președinte francez Francois Mitterand.
Ultimii doi laureați au fost președintele Franței, Emmanuel Macron, în 2018, și secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres, în 2019.
