Connect with us

ROMÂNIA

Klaus Iohannis, convorbire telefonică cu Emmanuel Macron: Franța își retrage candidatul și o susține pe Laura Codruța Kövesi la șefia Parchetului European

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Președintele francez Emmanuel Macron i-a transmis vineri, într-o convorbire telefonică, omologului său român Klaus Iohannis că va retrage candidatura lui Jean-François Bohnert și că o va susține pe Laura Codruța Kövesi la conducerea Parchetului European.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a avut vineri, 19 iulie a.c., o convorbire telefonică cu Președintele Republicii Franceze, domnul Emmanuel Macron. Cei doi omologi au abordat o serie de teme europene, cu accent pe candidatul pentru funcția de procuror-șef european. În virtutea bunei colaborări și a bunei înțelegeri între cei doi șefi de stat, Președintele Emmanuel Macron i-a transmis Președintelui Klaus Iohannis că va retrage candidatura domnului Jean-François Bohnert și că o va susține pe doamna Laura Codruța Kövesi la conducerea Parchetului European”, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Recent, președintele Klaus Iohannis a reamintit faptul că la nivel european este cunoscut faptul că el o susține pe Laura Codruța Kövesi pentru a deveni primul procuror șef al Parchetului European și a ținut să precizeze că această negociere nu face parte din pachetul agreat între liderii UE până acum pentru celelalte funcții cheie de la Bruxelles.

În același context, Iohannis a criticat voalat atractivitatea acestui subiect din punct de vedere politic

”Fiind o temă de mare vizibilitate tot felul de politicieni se agață de ea. Dar dacă contribuie la reușită e bine”, a spus Klaus Iohannis, săptămâna trecută.

Precizăm faptul că în decursul primei sesiuni plenare a Parlamentului European, cei mai influenți eurodeputați români din grupurile PPE și Renew Europe au arătat că șansele lui Kövesi la șefia Parchetului European ar trebui să crească în contextul deciziei luate de șefii de stat sau de guvern pentru funcțiile de top din instituțiile UE, poziții în care sunt respectate criterii precum paritatea de gen sau afilierea politică, însă nu și echilibrul geografic, noii lideri ai instituțiilor UE provenind din Belgia, Franța, Germania, Italia și Spania.

În context, președintele francez Emmanuel Macron și liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, Dacian Cioloș, au avut o convorbire telefonică privind finalizarea procedurii de desemnare a procurorului-șef european pornind de la sprijinul pe care Laura Codruța Kövesi l-a obținut în Parlamentul European.

Convorbirea Iohannis – Macron a avut loc după ce francezul Jean-François Bohnert, contracandidatul Laurei Codruţa Kövesi pentru şefia Parchetului European, a afirmat că încă este candidat pentru acest post, după apariţia informaţiilor din presă privind ieşirea sa din cursă ca urmare a numirii sale la conducerea Parchetului financiar francez.

Totodată, joi, noul Parlament European și-a reconfirmat sprijinul pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European.

Istoricul tratativelor

Negocierile între Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene pentru desemnarea procurorului-şef european, funcţie pentru care candidează şi fostul procuror-şef al DNA Laura Codruţa Kövesi, s-au încheiat în aprilie fără niciun acord şi dosarul rămâne pe agenda viitorului Parlament European, format după alegerile europene din mai.

Anterior, în urma unui vot secret, în luna februarie, Comisia LIBE a selectat-o pe Kövesi pe primul loc în lista de candidaţi pentru postul de procuror-şef european. Rezultatul a fost: Laura Codruţa Kövesi – 26 de voturi, Jean-François Bohnert (Franţa) – 22 voturi, iar Andreas Ritter (Germania) – 1 vot. Kövesi a fost preferată anterior şi în Comisia CONT.

În schimb, în urma votului reprezentanţilor permanenţi ai statelor în Consiliul Uniunii Europene, Jean-François Bohnert s-a clasat pe primul loc pe lista pentru desemnarea procurorului-şef european, fiind urmat de Laura Codruţa Kövesi, din România, şi de germanul Andreas Ritter.

Reprezentanţii Parlamentului European şi cei ai Consiliului UE au avut trei runde de negocieri – în 20 martie, 27 martie şi 4 aprilie.

În reuniunea din 4 aprilie, echipa de negociere a Parlamentului European a reiterat că Laura Codruţa Kövesi rămâne candidatul preferat al instituţiei pentru a deveni primul procuror-şef al noului Parchet European şi a cerut Consiliului, care îl susține pe Jean-François Bohnert, să îşi reconsidere poziţia.

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

Premierul Ungariei, Viktor Orban, prezent la spectacolul ”Libertate 89” din Timișoara: ”Suntem gata ca împreună cu românii să construim o nouă Europă Centrală”

Published

on

© Facebook/ Viktor Orban

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat sâmbătă seara, la spectacolul ‘Libertate 89’, organizat la Timişoara de Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania (CNMT) pentru a marca împlinirea a 30 de ani de la Revoluţia din Decembrie 1989, că în urmă cu trei decenii foarte mulţi nu credeau că este posibilă răsturnarea comunismului, iar cei 45 de ani de comunism au lăsat multe repercursiuni în ţările Europei Centrale, informează Agerpres.

Premierul de la Budapesta a punctat faptul că ungurii sunt pregătiţi ca, împreună cu românii, să construiască o nouă Europă Centrală care să fie una dintre cele mai competitive zone din lume.

“În calitate de premier al Ungariei spun că văd şanse nemaipomenite ca în viitor românii şi maghiarii să aibă ţeluri comune. Noi, maghiarii, vrem să ieşim din acea situaţie în care să fim în linia a doua a Europei. Vrem să ne numărăm printre ţările europene unde este cel mai bine să trăieşti, să munceşti. Ungaria vrea să rămână una dintre ţările cele mai sigure din lume. Noi, maghiarii, credem că acest ţel poate fi mai uşor de înfăptuit împreună decât de unul singur. Suntem gata ca împreună cu românii să construim o nouă Europă Centrală, care să fie una dintre cele mai competitive din lume. Oraşele să fie legate prin cale ferată rapidă, cu locuri de muncă”, a afirmat Viktor Orban.

Premierul de la Budapesta a punctat faptul că ungurii sunt pregătiţi ca, împreună cu românii, să construiască o nouă Europă Centrală care să fie una dintre cele mai competitive zone din lume.

Revoluția Română din 1989 a constat într-o serie de proteste, lupte de stradă și demonstrații desfășurate în România, între 16 și 25 decembrie 1989, care au dus la căderea dictatorului Nicolae Ceaușescu și la sfârșitul regimului comunist din România. Demonstrațiile din ce în ce mai ample au culminat cu procesul și execuția soților Ceaușescu. Înainte de revoluția română, toate celelalte state est-europene trecuseră în mod pașnic la democrație. România a fost singura țară din blocul estic care a trecut printr-o revoluție violentă și în care conducătorii comuniști au fost executați.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, îl va primi pe ambasadorul agreat al Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, Adrian Zuckerman

Published

on

© Adrian Zuckerman/ Linkedin

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, îl va primi sâmbătă pe ambasadorul agreat al Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, Adrian Zuckerman, pentru prezentarea copiilor scrisorilor de acreditare, a informat MAE, potrivit Agerpres.

De profesie avocat, Zuckerman a emigrat în Statele Unite din România la vârsta de 10 ani şi vorbeşte fluent limba română.

El îl înlocuieşte la Bucureşti pe Hans Klemm care a fost ambasadorul SUA în România din data de 21 septembrie 2015.

Adrian Zuckerman a fost confirmat miercuri de Senatul american în funcția de ambasador în România, avocatul propus de președintele Statelor Unite Donald Trump pentru această funcție devenind astfel cel care îl va succeda pe Hans Klemm, informează Digi24

Senatul american a acordat 65 de voturi în favoarea lui Zuckerman și 30 împotrivă.

Astfel, Adrian Zuckerman poate să-și preia acum postul de la București, după ce președintele Donald Trump îi va semna scrisorile de acreditare.

Adrian Zuckerman, cel care îl va succeda pe Hans Klemm, a primit la 26 septembrie avizul Comisiei pentru Relații Externe a Senatului Statelor Unite.

La 31 iulie, liderul de la Casa Albă, Donald Trump, a trimis către Senatul SUA nominalizarea lui Adrian Zuckerman pentru funcția de ambasador extraordinar și plenipotențial al Statelor Unite în România, după ce, anterior, la 24 iulie, șeful statului american îl nominalizare pe Zuckerman, un avocat care la 10 ani a emigrat din România în SUA şi care este vorbitor fluent de limba română, pentru acest post.

Continue Reading

CHINA

Președintele Chinei, Xi Jinping, l-a felicitat pe Klaus Iohannis pentru realegerea sa în funcția de președinte al României

Published

on

Președintele Chinei, Xi Jinping, i-a transmis un mesaj de felicitare lui Klaus Iohannis pentru realegerea sa în funcția de președinte al României, a anunțat vineri Xinhua vineri, citat de Agerpres.

China şi România se bucură de o prietenie tradiţională, iar vastul lor parteneriat de prietenie şi cooperare a cunoscut o dezvoltare continuă în ultimii ani, declară liderul chinez în mesajul datat cu 9 decembrie.

Xi Jinping a reamintit de schimbul de mesaje de felicitare cu președintele Iohannis în luna octombrie, cu ocazia aniversării a 70 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice bilaterale. Președintele chinez a precizat că promovarea prieteniei și consolidarea cooperării între cele două țări servește interesele fundamentale ale ambelor popoare.

Preşedintele Chinei a adăugat că acordă o importanţă deosebită dezvoltării relaţiilor între China şi România şi este pregătit să lucreze cu omologul său român pentru a profita de oportunităţile istorice create de cooperarea în cadrul iniţiativei ”Belt and Road” şi de cooperarea dintre China şi ţările din Europa Centrală şi de Est, pentru a extinde permanent schimburile bilaterale şi cooperarea pe baza respectului reciproc, a egalităţii şi beneficiilor reciproce şi pentru a aduce beneficii mai mari pentru ambele popoare.

Klaus Iohannis a obținut cel de-al doilea mandat de președinte în urma celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale care a avut loc la 24 noiembrie, clasându-se pe primul loc, la o distanță covârșitoare față de contracandidata sa, Viorica Dăncilă.

Astfel, actualul președinte a obținut cel mai mare procent din istoria alegerilor prezidențiale pentru un candidat de dreapta, obținând 66.06% din totalul voturilor exprimate.

Continue Reading

Facebook

Europarlamentarul Clotilde Armand, Renew Europe, organizează Conferința „Europa de Vest vs. Europa de Est? Nu. O Europă mai convergentă” București, vineri, 13 decembrie a.c., începând cu orele 11:00, la hotel Hilton – Athénée Palace, Salon Le Diplomat

Advertisement
Advertisement

Trending