Connect with us

ROMÂNIA

Klaus Iohannis, convorbire telefonică cu Emmanuel Macron: Franța își retrage candidatul și o susține pe Laura Codruța Kövesi la șefia Parchetului European

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Președintele francez Emmanuel Macron i-a transmis vineri, într-o convorbire telefonică, omologului său român Klaus Iohannis că va retrage candidatura lui Jean-François Bohnert și că o va susține pe Laura Codruța Kövesi la conducerea Parchetului European.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a avut vineri, 19 iulie a.c., o convorbire telefonică cu Președintele Republicii Franceze, domnul Emmanuel Macron. Cei doi omologi au abordat o serie de teme europene, cu accent pe candidatul pentru funcția de procuror-șef european. În virtutea bunei colaborări și a bunei înțelegeri între cei doi șefi de stat, Președintele Emmanuel Macron i-a transmis Președintelui Klaus Iohannis că va retrage candidatura domnului Jean-François Bohnert și că o va susține pe doamna Laura Codruța Kövesi la conducerea Parchetului European”, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Recent, președintele Klaus Iohannis a reamintit faptul că la nivel european este cunoscut faptul că el o susține pe Laura Codruța Kövesi pentru a deveni primul procuror șef al Parchetului European și a ținut să precizeze că această negociere nu face parte din pachetul agreat între liderii UE până acum pentru celelalte funcții cheie de la Bruxelles.

În același context, Iohannis a criticat voalat atractivitatea acestui subiect din punct de vedere politic

”Fiind o temă de mare vizibilitate tot felul de politicieni se agață de ea. Dar dacă contribuie la reușită e bine”, a spus Klaus Iohannis, săptămâna trecută.

Precizăm faptul că în decursul primei sesiuni plenare a Parlamentului European, cei mai influenți eurodeputați români din grupurile PPE și Renew Europe au arătat că șansele lui Kövesi la șefia Parchetului European ar trebui să crească în contextul deciziei luate de șefii de stat sau de guvern pentru funcțiile de top din instituțiile UE, poziții în care sunt respectate criterii precum paritatea de gen sau afilierea politică, însă nu și echilibrul geografic, noii lideri ai instituțiilor UE provenind din Belgia, Franța, Germania, Italia și Spania.

În context, președintele francez Emmanuel Macron și liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, Dacian Cioloș, au avut o convorbire telefonică privind finalizarea procedurii de desemnare a procurorului-șef european pornind de la sprijinul pe care Laura Codruța Kövesi l-a obținut în Parlamentul European.

Convorbirea Iohannis – Macron a avut loc după ce francezul Jean-François Bohnert, contracandidatul Laurei Codruţa Kövesi pentru şefia Parchetului European, a afirmat că încă este candidat pentru acest post, după apariţia informaţiilor din presă privind ieşirea sa din cursă ca urmare a numirii sale la conducerea Parchetului financiar francez.

Totodată, joi, noul Parlament European și-a reconfirmat sprijinul pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European.

Istoricul tratativelor

Negocierile între Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene pentru desemnarea procurorului-şef european, funcţie pentru care candidează şi fostul procuror-şef al DNA Laura Codruţa Kövesi, s-au încheiat în aprilie fără niciun acord şi dosarul rămâne pe agenda viitorului Parlament European, format după alegerile europene din mai.

Anterior, în urma unui vot secret, în luna februarie, Comisia LIBE a selectat-o pe Kövesi pe primul loc în lista de candidaţi pentru postul de procuror-şef european. Rezultatul a fost: Laura Codruţa Kövesi – 26 de voturi, Jean-François Bohnert (Franţa) – 22 voturi, iar Andreas Ritter (Germania) – 1 vot. Kövesi a fost preferată anterior şi în Comisia CONT.

În schimb, în urma votului reprezentanţilor permanenţi ai statelor în Consiliul Uniunii Europene, Jean-François Bohnert s-a clasat pe primul loc pe lista pentru desemnarea procurorului-şef european, fiind urmat de Laura Codruţa Kövesi, din România, şi de germanul Andreas Ritter.

Reprezentanţii Parlamentului European şi cei ai Consiliului UE au avut trei runde de negocieri – în 20 martie, 27 martie şi 4 aprilie.

În reuniunea din 4 aprilie, echipa de negociere a Parlamentului European a reiterat că Laura Codruţa Kövesi rămâne candidatul preferat al instituţiei pentru a deveni primul procuror-şef al noului Parchet European şi a cerut Consiliului, care îl susține pe Jean-François Bohnert, să îşi reconsidere poziţia.

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

MAE: Un angajat al Ambasadei României la Washington, testat pozitiv cu COVID-19

Published

on

Un membru al personalului Ambasadei României la Washington a fost testat pozitiv la infecţia cu noul coronavirus, informează Ministerul Afacerilor Externe.

Potrivit unui comunicat al MAE, starea de sănătate a persoanei este bună şi se află sub supraveghere medicală.

Au fost dispuse măsurile care se impun în relaţia cu autorităţile din statul de reşedinţă, respectiv măsuri de protecţie pentru restul colectivului misiunii diplomatice şi membrii de familie.

Totodată, MAE precizează că, pentru perioada următoare, activitatea uzuală a Ambasadei României în Statele Unite ale Americii va fi adaptată pentru limitarea expunerii celorlalţi membri ai misiunii, fiind întreprinse toate măsurile necesare de distanţare socială şi autoizolare impuse de această situaţie, activităţile curente în mediul online fiind menţinute.

Statele Unite ale Americii au înregistrat duminică 59.747 de noi cazuri de coronavirus şi 442 de decese legate de COVID-19 în 24 de ore, conform bilanţului zilnic al Universităţii Johns Hopkins. Numărul total de cazuri confirmate a ajuns la 3.301.820, iar numărul deceselor, la 135.171, conform bilanțului.

Continue Reading

ROMÂNIA

Cu o zi înainte de Ziua Franței, premierul Ludovic Orban subliniază ”întreaga disponibilitate a Guvernului pentru consolidarea Parteneriatului strategic franco-român, prin dialog constant şi eficient”

Published

on

©Guverul României/ Facebook

Premierul Ludovic Orban a participat luni, în regim de videoconferință, la masa rotundă ”Grand Matinal Digital”, organizată de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză în România (CCIFER), în contextul celebrării parteneriatului economic franco-român, cu ocazia Zilei Naționale a Franței, informează Guvernul României printr-o postare pe pagina de Facebook.

La dezbatere a participat și ambasadorul Franței, Michèle Ramis.

Conform sursei citate, discuţiile s-au concentrat pe necesitatea măsurilor de relansare post-pandemie COVID-19 la nivelul fiecărei ţări, dar şi în plan european, premierul Orban menţionând cu acest prilej o parte dintre măsurile economice, fiscale şi sociale adoptate în România pentru susţinerea mediului de afaceri şi limitarea efectelor crizei pandemice. Un accent special a fost pus pe continuarea şi susţinerea cooperării franco-române.

”Prim-ministrul Ludovic Orban a subliniat obiectivul Guvernului în direcţia unei economii competitive, bazată pe investiţii, şi a salutat contribuţia activă de până acum a companiilor franceze în diferite sectoare de activitate din România. (…) Premierul Ludovic Orban i-a asigurat pe reprezentanţii mediului de afaceri francez de întreaga disponibilitate a Guvernului pentru consolidarea Parteneriatului strategic franco-român, prin dialog constant şi eficient”, informează Guvernul.

Potrivit aceleiași surse, reprezentanţii companiilor membre şi partenere CCIFER din domeniul energiei, sănătăţii, financiar-bancar, tehnologiei, agriculturii, culturii, auto, precum şi ai Institutului Francez din România au apreciat modul de acţiune a Guvernului român în gestionarea crizei COVID-19.

Ambasadorul Michele Ramis a declarat, la rândul său, că România este o piaţă dinamică a Uniunii Europene şi a calificat drept atractiv planul de relansare prezentat de premierul Orban pentru perioada următoare, acesta reprezentând o oportunitate şi din punctul de vedere al investitorilor francezi în România, informează Guvernul.

România și Franța au semant la 4 februarie 2008, la București, ”Declarația comună privind instituirea unui Parteneriat strategic între Franța și România”, potrivit MAE. 

O Foaie de parcurs actualizată a Parteneriatului Strategic bilateral a fost semnată la 10 iunie 2016, cu prilejul vizitei de lucru la Paris a premierului României de la acea vreme, Dacian Cioloș. Acest document asigură mecanisme concrete de transpunere în practică a prevederilor Parteneriatului, atât în domeniul afacerilor europene, cât și la nivelul cooperării bilaterale sectoriale.

Ulterior, la 27 noiembrie 2018, preşedinţii Klaus Iohannis şi Emmanuel Macron au semnat la Paris o declaraţie politică privind Parteneriatul strategic dintre cele două ţări, evenimentul prilejuit de vizita șefului statului nostru în Franța pentru a lua parte la evenimentele de inaugurare a Sezonului cultural România-Franţa.

Continue Reading

ROMÂNIA

Institutul Național de Statistică din Italia: Populația Italiei s-a redus cu peste jumătate de milion de locuitori în 5 ani. Peste 1,2 milioane de români trăiesc în această țară, constituind cea mai numeroasă comunitate de străini

Published

on

©Wikipedia

Românii constituie cea mai numeroasă categorie de rezidenți străini în Italia, la considerabilă distanță față de albanezi, ocupanții celei de-a doua poziții, arată Insitutul Național de Statistică din Peninsula Iberică, potrivit AFP, citat de Agerpres.

Istat constată că populația Italiei s-a redus cu peste o jumătate de milioan de locuitori în cinci ani. Scăderea natalităţii şi creşterea emigraţiei nu au fost compensate de sosirile de cetăţeni străini.

Grupul cel mai numeros de străini rezidenţi în Italia îl formează românii (1,208 milioane), urmaţi de albanezi (441.000), marocani (432.000), chinezi (305.000) şi ucraineni (240.000), toţi aceştia formând aproape jumătate din numărul total al străinilor.

”La 31 decembrie 2019, populaţia rezidentă în Italia era de 60.244.639 de persoane, cu aproape 189.000 mai puţin decât la începutul anului. Faţă de aceeaşi dată din 2014, ea s-a redus cu 551.000 persoane, confirmând menţinerea scăderii demografice care a caracterizat aceşti ultimi cinci ani”, informează Institutul Național de Statistică din Italia care a anunțat un ”nou record negativ de nașteri”, după cel din 2018: doar 420.170, cu circa 19.000 mai puţine în interval de un an.

Instat atrage atenția că în 2019 numărul deceselor l-a depășit cu 214.000 pe cel al nou-născuților. Astfel, populația Italiei prezintă o ”îmbătrânire demografică accentuată”.

 Conform statisticilor, Italia găzduieşte pe teritoriul său cetăţeni de 194 de naţionalităţi, dintre care 50 cu cel puţin 10.000 de rezidenţi.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending